Strănutul repetat, nasul înfundat, ochii care lăcrimează sau tusea persistentă sunt adesea puse pe seama unei răceli, însă în multe cazuri ele ascund o reacție alergică ce necesită evaluare medicală.
Mai grav, unele alergii pot provoca reacții severe, cu risc vital, dacă nu sunt recunoscute și tratate la timp.
Cum putem face diferența între o răceală și o alergie? Ce simptome ar trebui să ne trimită de urgență la medic? Ce investigații moderne există astăzi și cum pot fi prevenite reacțiile alergice severe?
La aceste întrebări răspunde dr. Corina Porr, medic primar alergologie și imunologie clinică, doctor în Științe Medicale și șef lucrări la Facultatea de Medicină din Sibiu, care explică de ce diagnosticul precoce și tratamentul personalizat pot face diferența dintre o afecțiune controlată și o urgență medicală.
- Care sunt cele mai frecvente alergii întâlnite în prezent în rândul populației din zona Sibiu și cum pot fi recunoscute din timp?
În județul Sibiu întâlnim aceleași tipuri de alergii ca în restul țării.
Cele mai frecvente sunt rinita alergică, astmul alergic, alergiile alimentare, alergiile la medicamente și reacțiile alergice la înțepăturile de albine și viespi.
Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente ori reacții apărute după consumul anumitor alimente, administrarea unor medicamente sau înțepături de insecte, ar trebui să se adreseze medicului alergolog pentru evaluare.
- Cum putem face diferența între o simplă răceală și o reacție alergică, mai ales în sezonul polenului?
Simptomele unei alergii respiratorii se pot confunda cu cele ale unei răceli, însă există câteva diferențe importante.
Răceala este cauzată de un virus și apare de obicei brusc, fiind însoțită de durere în gât, febră, stare generală alterată și secreții nazale care devin în timp mai groase și colorate, iar simptomele se remit, de regulă, în 7–10 zile.
În schimb, alergia este determinată de expunerea la alergeni precum polenul, acarienii sau părul de animale și se manifestă prin strănut repetat, secreții nazale apoase, nas înfundat, mâncărimi ale nasului și ochilor, ochi roșii și lăcrimare.
Spre deosebire de răceală, simptomele alergice apar frecvent în aceeași perioadă a anului sau după contactul cu alergenul și pot persista săptămâni sau chiar luni, atât timp cât expunerea continuă.
- Ce teste de alergologie sunt disponibile în cadrul spitalului și când ar trebui un pacient să se prezinte la medic pentru investigații?
În cadrul Cabinetului de Alergologie și Imunologie Clinică efectuăm o gamă largă de investigații moderne pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor alergice.
Realizăm teste cutanate prick, utilizate în evaluarea alergiilor respiratorii și alimentare, care permit identificarea sensibilizării la polenuri, acarieni, mucegaiuri, epitelii de animale și diverse alimente.
De asemenea, efectuăm analize de sânge pentru determinarea IgE specifice, inclusiv diagnostic molecular.
Diagnosticul molecular permite identificarea exactă a componentelor alergenice implicate, diferențierea sensibilizării reale de reactivitatea încrucișată și estimarea riscului unor reacții severe.
În cadrul spitalului evaluăm și alergia la medicamente, efectuăm explorarea funcției respiratorii prin spirometrie și, ca metodă modernă de investigație, determinăm oxidul nitric în aerul expirat (FeNO), un marker al inflamației căilor respiratorii, foarte util în diagnosticul și monitorizarea astmului alergic.
Totodată, centrul nostru face parte din puținele centre din România care efectuează imunoterapie cu venin de albine și viespi (desensibilizare), tratament recomandat pacienților cu reacții alergice severe după înțepături de insecte, reducând semnificativ riscul unor reacții anafilactice la expunerile ulterioare.
Persoanele care prezintă strănut repetat, secreții nazale persistente, nas înfundat, mâncărimi ale ochilor și nasului, tuse sau dificultăți de respirație, erupții cutanate recurente, reacții după consumul anumitor alimente sau administrarea unor medicamente ori reacții importante după înțepături de insecte ar trebui să se adreseze medicului alergolog.
Prin aceste investigații moderne și prin tratamentele disponibile în cadrul cabinetului, putem stabili un diagnostic precis și un plan terapeutic adaptat fiecărui pacient.
- Există metode eficiente de prevenire a alergiilor sau de reducere a simptomelor în viața de zi cu zi?
Exista numeroase măsuri care pot reduce semnificativ expunerea la alergeni și pot controla simptomele.
Este importantă identificarea corectă a alergenului responsabil printr-o evaluare alergologică, iar apoi se pot lua măsuri specifice de evitare a acestuia.
În cazul alergiei la polen, este recomandat ca în perioadele cu concentrații crescute de polen să se limiteze activitățile în aer liber în zilele uscate și cu vânt, să se țină ferestrele închise în timpul zilei, iar după întoarcerea acasă să se facă duș și să se schimbe hainele pentru a îndepărta particulele de polen.
Pentru persoanele alergice la acarienii din praful de casă, sunt utile utilizarea huselor speciale pentru saltele și perne, spălarea lenjeriei de pat la temperaturi de cel puțin 60°C, reducerea obiectelor care rețin praful și menținerea unei umidități optime în locuință.
În cazul alergiilor alimentare, cea mai eficientă metodă de prevenire a reacțiilor este evitarea strictă a alimentului implicat și citirea atentă a etichetelor produselor.
Persoanele care au avut reacții alergice severe ar trebui să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină și să știe cum să îl utilizeze corect.
Tratamentul medicamentos controlează eficient simptomele, însă singurul tratament capabil să modifice evoluția naturală a anumitor alergii este imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare.
- Cum pot pacienții cu alergii severe (de exemplu, la alimente sau înțepături de insecte) să gestioneze situațiile de urgență până ajung la medic?
Anafilaxia este cea mai severă formă de reacție alergică și reprezintă o urgență medical. În astfel de situații, intervenția rapidă este esențială și poate salva viața pacientului.
Persoanele diagnosticate cu risc de anafilaxie trebuie să fie pregătite să acționeze imediat.
Tratamentul de primă intenție este administrarea imediată a adrenalinei cu ajutorul autoinjectorului, în partea antero-laterală a coapsei.
În astfel de situații, utilizarea autoinjectorului cu adrenalină nu trebuie amânată până la agravarea simptomelor, deoarece administrarea precoce reprezintă cea mai eficientă măsură pentru prevenirea complicațiilor severe.
Imediat după administrarea adrenalinei trebuie apelat serviciul de urgență 112, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze.
Chiar dacă simptomele se ameliorează, este necesară evaluarea și monitorizarea într-o unitate medicală, deoarece există posibilitatea apariției unei reacții bifazice.
Cei care au avut un episod de anafilaxie ar trebui să poarte permanent asupra lor autoinjectorul cu adrenalină, deoarece administrarea acestuia în primele minute poate salva viața.
Alergiile pot fi ținute sub control atunci când sunt diagnosticate corect și tratate la timp. Dacă observați simptome sugestive, nu le ignorați și adresați-vă medicului alergolog. Un diagnostic precoce și un tratament personalizat vă pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
