Procurorii DIICOT fac, luni, 65 de percheziții domiciliare, în România și Monaco, în celebrul Dosar Nordis.
Conform comunicatului de presă emis de DIICOT, două percheziții au loc pe teritoriul Principatului Monaco, în timp ce restul de 63 vizează adrese din București și județele Ilfov, Constanța, Galați, Bistrița-Năsăud și Prahova.
Faptele vizate sunt constituirea unui grup infracțional organizat, în anul 2018, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință, de către contribuabil, a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlul de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului consolidat.
Procurorii arată că au identificat 72 de suspecți, trei dintre ei fiind cei care au creat grupul infracțional, structurat pe trei paliere.
Mai concret, structura promova și dezvolta imobile, sub acoperirea unor firme, încasa bani de la cumpărători, delapida apoi fondurile firmelor și inducea în eroare clienții – cu ocazia semnării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare.
În contabilitatea societăților, rețeaua înregistra operațiuni fictive, pentru a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor datorate statului și stabilirea cu rea-credință a taxei pe valoare adăugată.
Scopul final era ca grupul infracțional să obțină fără drept sume de bani cu titlul de rambursări sau restituri de la bugetul de stat sau compensări datorate bugetului. În final, erau prejudiciați cumpărătorii, statul și societățile comerciale.
Al doilea palier era format din apropiații celor trei care au creat grupul infracțional, iar cel de-al treilea din persoane (notari, avocați) care ajutau la întocmirea documentației juridice și de a încasa sumele de bani provenite din infracțiunea de delapidare (sub formă de titluri justificative).
DIICOT a mai identificat că, în perioada 2019-2024, liderii grupului, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957 de milioane de lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346 de milioane de lei și 2,4 milioane de euro euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri).
Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.
“În același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste”, se mai arată în comunicatul de presă.
Prima investigație legată de activitatea grupului Nordis a fost realizată de Recorder.
Ulterior, G4Media a dezvăluit că prim-ministrul Ciolacu a zburat în Franța cu un avion privat închiriat de companie.
Dacă inițial Ciolacu a spus că nu își amintește, apoi a declarat că a zburat în Franța cu avionul închiriat, dar că și-a plătit toate costurile.
FOTO: Arhivă
