Tribunalul Ploiești a respins contestațiile formulate de procurori și a decis ridicarea controlului judiciar în cazul lui Horațiu Potra.
Decizia Tribunalului este definitivă.
Tribunalul Prahova a admis, vineri după amiază, contestaţia înaintată de Horaţiu Potra la măsura controlului judiciar impusă în ceea ce îl priveşte prin decizie a Judecătoriei Ploieşti.
Instanţa a respins contestaţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care solicitase arestarea preventivă a acestuia.
Horaţiu Potra a fost pus sub control judiciar, marţi, de Judecătoria Ploieşti în dosarul în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, orice operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică.
Sub control judiciar a fost pus şi cel de-al doilea inculpat reţinut în acest dosar, Andrei Florin Lup, un tânăr de 22 de ani care se afla la volanul autoturismului Mercedes cu care Potra se îndrepta spre Bucureşti atunci când a fost prins pe raza judeţului Prahova.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Ploieşti, care a respins propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti de arestare preventivă a lui Horaţiu Potra şi a lui Andrei Lup, consideră că nu există elemente factuale din care să rezulte o tulburare concretă şi semnificativă a ordinii publice.
„Deşi organul de urmărire penală învederează că înlăturarea stării concrete de pericol pentru ordinea publică poate fi realizată numai prin înlăturarea temporară a inculpaţilor din comunitatea afectată de ecoul faptelor sale penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că inculpaţii nu s-a sustras de la urmărirea penală, prezentându-se la chemările organelor de cercetare penală.
În plus, organele de cercetare penală au făcut deja dovada că au acţionat cu promptitudine şi fermitate în acest caz, aspect care exclude la acest moment existenţa unor temeri că societatea s-ar simţi ameninţată şi neprotejată prin lăsarea în libertate a inculpaţilor.
Astfel, având în vedere gravitatea scăzută a faptei, judecătorul apreciază că aceasta nu poate conduce la dispunerea unei măsuri atât de aspre precum cea a arestării preventive, recurgerea la o asemenea măsură fiind de natură să încalce principiul subsidiarităţii măsurilor preventive.
Din actele aflate la dosarul cauzei, reiese faptul că presupusa faptă comisă nu prezintă elemente care să conducă la concluzia existenţei unui pericol social pentru care să se impună luarea măsurii arestării preventive şi nu a produs în concret urmări grave.
De aceea, judecătorul apreciază că, în cauză, nu există elemente factuale din care să rezulte o tulburare concretă şi semnificativă a ordinii publice”, se precizează în motivarea instanţei.
Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi a analizat şi conduita anterioară a inculpaţilor, arătând că gravitatea faptei imputate este de nivel „redus”.
SURSĂ FOTO: stiripesurse.ro
