Scăderea debitului Dunării, care a generat probleme în zona Cernavodă, nu poate fi explicată nici prin ideea că statele din amonte ar fi „furat” apa României, dar nici exclusiv prin secetă, susține jurnalista Sanda Nicola. Într-un filmuleț postat pe Instagram, aceasta afirmă că Austria, Slovacia și Ungaria și-au protejat propriile sisteme energetice și rezerve de apă, în limitele cadrului legal internațional.
În opinia jurnalistei, problema trebuie analizată din perspectiva modului în care România a anticipat și a gestionat scăderea debitului Dunării, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de la Cernavodă.
„Fac geografie, nu ideologie. Și de asta o să enervez acum pe toată lumea”, își începe Sanda Nicola explicația.
Ce s-a întâmplat în amonte de România
Jurnalista pornește de la una dintre întrebările apărute în spațiul public în contextul debitului scăzut al Dunării: dacă deciziile luate la barajele din amonte au contribuit la reducerea cantității de apă care a ajuns în România.
„Se pune întrebarea: au luat țările din amonte decizii la barajele lor care ne-au lăsat pe noi fără apă la Cernavodă?”, spune Nicola.
Ea susține că Austria, Slovacia și Ungaria au luat măsuri pentru protejarea propriilor sisteme energetice și a rezervelor de apă, înainte ca efectele scăderii debitului să devină acute în România.
„Austria, Slovacia, la barajul de la Gabčíkovo, și Ungaria, la centrala de la Paks, au trecut, un pic înaintea noastră, pe regim de avarie. Ei și-au optimizat propriile rezerve”, spune jurnalista.
Ea susține că acesta măsuri au presupus limitarea producției și eliberarea către aval a cantității de apă prevăzute de regulile aplicabile.
„Limitând producția și eliberând spre România doar acel minim ecologic obligatoriu prin Convenția de la Sofia”, explică Sanda Nicola.
„Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit”
Jurnalista admite că deciziile statelor din amonte au avut un efect asupra debitului disponibil în aval, însă respinge interpretarea potrivit căreia România ar fi fost victima unei acțiuni ilegale.
„Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit. Dar au fost 100% legale. Ei nu ne-au furat apa, ci s-au protejat pe ei înșiși”, afirmă Nicola.
Ea spune că discuția despre responsabilitate trebuie îndreptată și către modul în care autoritățile române au monitorizat evoluția debitului și au pregătit infrastructura pentru o perioadă cu niveluri foarte scăzute ale Dunării.
Ce rol au avut prognozele și infrastructura de la Cernavodă
Sanda Nicola afirmă că autoritățile române ar fi trebuit să poată anticipa evoluția debitului prin mecanismele internaționale de monitorizare și coordonare.
„Prin protocoalele internaționale de coordonare ale Comisiei Dunării, autoritățile române ar fi trebuit să fi fost notificate în timp real și să știe exact, oră de oră, ce debit coboară spre noi”, explică jurnalista.
Ea pune apoi problema stării infrastructurii de la Cernavodă și susține că lipsa lucrărilor de dragaj ar fi contribuit la vulnerabilitatea sistemului în condițiile unui debit redus.
„De ce erau deja colmatate canalele de aducțiune de la Cernavodă?”, se întreabă aceasta.
Potrivit jurnalistei, acumularea de mâl și sedimente ar putea crea probleme pentru sistemele de captare atunci când nivelul apei scade semnificativ.
„Pentru că ani de-a rândul, fără dragaje, au umplut fundul apei de mâl, iar la debit redus pompele riscă să aspire nisip”, afirmă Sanda Nicola.
„Nu ne-a furat nimeni”
În concluzie, jurnalista respinge zvonurile potrivit cărora România ar fi rămas fără apă din cauza unei decizii unilaterale a statelor din amonte.
„Nu ne-a furat nimeni. Autoritățile au ignorat prognozele, au știut că Dunărea o să scadă dramatic și n-au fost pregătite”, susține aceasta.
În postarea care însoțește videoclipul, Sanda Nicola afirmă că Dunărea trebuie administrată „durabil și echitabil”, în condițiile în care statele riverane au infrastructuri și nevoi diferite.
„Ce te faci, însă, când apa scade natural, vecinii își protejează rezervele conform protocoalelor, iar ție, în România, nu-ți mai ajunge nivelul la priza de răcire a reactoarelor de la Cernavodă?”, întreabă jurnalista.
Sanda Nicola spune că seria sa video, intitulată „Geografie, nu ideologie”, urmărește să readucă în dezbaterea publică informații geografice și tehnice despre situația Dunării, dincolo de interpretările politice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
