Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei, suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43), iar creşterea procentuală totală a masei salariale din sectorul public, în perioada 2016-2021, va fi de 29,1 la sută, potrivit proiectului Legii salarizării unitare, prezentat de ministrul Muncii liderilor confederaţiilor sindicale.
„Am început azi (miercuri, n.r.) consultarea pregătitoare cu liderii confederaţiilor sindicale privind Legea salarizării unitare. Am avut deja consultări la nivelul Guvernului pe partea de principii şi am venit în această întâlnire să prezentăm aceste principii pe care le-am gândit ca fiind importante pentru a avea o lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, pe care să construim întreg cadrul legislativ”, a spus ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. El a explicat că este vorba de şapte principii importante pentru Legea salarizării unitare. „Vorbim de şapte principii foarte importante: definirea cadrului de finanţare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalarea între familiile ocupaţionale şi în interiorul familiilor ocupaţionale şi modul în care plecăm de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordăm beneficiile nesalariale şi salariul minim ca referinţă a salarizării unitare şi, respectiv, raportul maxim şi minim în salarizarea în sectorul public”, a precizat Pîslaru.
Ministrul Muncii a prezentat şi calendarul acţiunilor pentru finalizarea Legii salarizării unitare. Astfel, discuţiile şi obţinerea unui acord privind principiile legii, în Consiliul Naţional Tripartit, sunt programate în perioada 21-28 septembrie. „Pe 28 septembrie vom avea Consiliul Naţional Tripartit sub coordonarea primului ministru, pentru a ajunge la un acord pe aceste principii”, a explicat Dragoş Pîslaru. El a adăugat că discuţiile pe familiile ocupaţionale sunt programate între 28 septembrie şi 31 octombrie, iar consolidarea rezultatelor ar urma să aibă loc între 31 octombrie şi 14 noiembrie. Următoarea etapă este dezbaterea publică, între 14 şi 28 noiembrie. Finalizarea proiectului de lege ar urma să aibă loc la Consiliul Naţional Tripartit din 28 noiembrie. „O primă lecţie crucială este legată de abordarea pe parte de cadru bugetar. Până acum se pleca de la cadru bugetar ideal, dar nerealist. Acum am discutat cu Ministerul Finanţelor pentru a vedea sustenabilitatea şi am venit cu o propunere de anvelopă de 14 miliarde de lei pentru perioada de până în 2021, ceea ce ar însemna o creştere a masei salariale totale în sectorul public de 29,1 la sută”, a spus ministrul Muncii. El a adăugat că finanţarea trebuie să fie sustenabilă şi să nu pună în pericol macro-echilibrul bugetar. „Trebuie respectate constrângerile cadrului bugetar pe termen mediu, agreat cu Comisia Europeană. Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depăşire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie un deficit bugetar mai mare de 3 la sută (dobânzi mai mari pentru populaţie ş.a.), fie taxe mai mari (cu impact direct tot asupra populaţiei)”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Potrivit proiectului prezentat de ministru liderilor confederaţiilor sindicale, reforma nu înseamnă disponibilizări, ci include regândirea anumitor structuri pentru creşterea eficienţei. Un exemplu ar fi că angajaţii trec de la lucrul cu hârtii la lucrul cu oamenii, prin debirocratizare. „Banii vin cu performanţa, performanţa vine cu bani. Reforma trebuie însoţită de creşteri salariale, dar creşterile salariale trebuie asociate performanţei. Performanţa aduce la rândul ei venituri suplimentare la buget, care vor putea fi folosite pentru creşteri salariale”, a mai explicat ministrul.
În perioada următoare, Guvernul aşteaptă de la partenerii sindicali exprimarea clară a ceea ce îşi pot asuma împreună în acest domeniu, a spus Dragoş Pîslaru. Reprezentanţii Ministerului Muncii aşteaptă propuneri din partea sindicatelor pentru următoarele subiecte de dezbatere: definirea criteriilor de performanţă (funcţii execuţie/decizie); flexibilitate managerială în motivarea salariaţilor; flexibilitate crescută în salarizare la nivelul Unităţilor Administrativ-Teritoriale; regândirea parcursului de carieră în sectorul public (prin promovare, rotaţie personal, formare); consolidare instituţională – funcţii orizontale resurse umane, contabilitate, IT, achiziţii), comasare (mai puţine ministere, mai puţine agenţii). Ministrul le-a explicat sindicaliştilor că legea este unitară şi că este necesară abordarea ei integrată, dar păstrând caracterul specific în funcţie de familiile ocupaţionale. Astfel, la discuţiile pe fiecare familie vor avea un rol substanţial ministerele de resort (Ministerul Educaţiei la salarizarea în învăţământ, Ministerul Muncii la salarizarea în asistenţă socială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la administraţia locală etc.)
Potrivit proiectului, se păstrează logica de echivalare din Legea 284/2010 între familiile ocupaţionale, iar dacă partenerii sindicali consideră că sunt necesare reaşezări faţă de echivalările din interiorul familiilor ocupaţionale, se vor dezbate în cadrul discuţiilor pe familii. Legea nu va mai conţine coeficienţi, dar aceştia vor fi păstraţi în procesul de echivalare din elaborarea legii. Referinţa nu va fi doar salariul de bază brut, ci şi câştigul total salarial net. Pentru fiecare sector, salarizarea va fi aşezată pe un sistem matricial de clase şi trepte. Clasele vor reflecta complexitatea postului, iar treptele vor reflecta parcursul individual al carierei unei persoane, se mai precizează în proiect. O altă schimbare se referă la sporuri. Potrivit proiectului, reforma nu vizează tăierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora şi încurajarea performanţei. Principiul de bază este că sistemul de salarizare se bazează pe salariul de bază, iar sporurile se adaugă marginal la acesta. Sporurile se consolidează în două mari categorii: sporul de condiţii – în sumă nominală (nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de bază, se elimină discriminarea la condiţii de muncă egale, sporuri inegale) şi sporul de performanţă – până la 30 la sută din salariul de bază. Ponderea sporului în câştigul net va fi mai mică la funcţiile de execuţie decât la cele de decizie, pentru echitate, potrivit proiectului Ministerului Muncii.
Publicitate
