Ultima zi de vară are o însemnătate mare pentru români, căci, în 31 august se sărbătoreşte Ziua Limbii Române.
După mai multe căutări, aflăm că la Sibiu s-au realizat mai multe evenimente care au promovat limba română dincolo de judeţul nostru.
Potrivit unui album despre Sibiu, publicat în 1994, în anul 1544 ,,meşterul tipograf Filip Moldoveanu tipăreşte la Sibiu prima carte cu slovă românească: Catehismul luteran (Micul Catechism). Catehismul luteran este prima carte de cult din România şi prima tipăritură în limba română, publicată sub impulsul Reformei luterane şi al studenţilor care s-au întors din Germania, adepţi ai reformei protestante începute de Martin Luther.
Tot Filip Moldoveanu Filip Moldoveanu realizează, doi ani mai târziu, primele xilogravuri cu figuri de oameni imprimându-le într-un Tetraevangheliar, iar după cinci ani tipăreşte prima lucrare bilingvă destinată romanilor: Evangheliarul slavo-român.
În 1794, tipogrful sibian Petrus Barth începe tipărirea ”cărţilor populare” în limba română. Anul 1797 este remarcabil, căci, la noi în judeţ se tipăreşte pentru prima oară o traducere în limba română din dramaturgia universală: Ahilefs la skiro, fapta lui Kir Metastayie Kesaricesului poetic”.
Trei ani mai târziu, Ioan Piuariu Molnar prelucrează, după franceyul Millot, şi publică prima istorie universală în limba română.
În 1828, tot la noi în judeţ se tipăreşte ,,Gramatica românească”, a lui Ion Heliade Rădulescu.
Limba română provine din romanizarea populaţiilor antice din bazinul Dunării de jos, care, conform lui Herodot şi celorlalţi autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior a fost influenţată de limbile slave, greacă, maghiară şi altele.
