Un mormânt vechi de aproximativ 2.800 de ani, descoperit în sudul Siberiei, a oferit dovezi importante despre utilizarea canabisului în Antichitate. Arheologii au identificat aproximativ 1.000 de semințe ale plantei, dar și urme chimice asociate consumului de canabis în fire de păr uman conservate în camera funerară. Descoperirea sugerează că sciții foloseau planta pentru efectele sale psihoactive, inclusiv în cadrul unor ritualuri funerare.
Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională de specialiști într-un complex funerar din Republica Tuva, în sudul Siberiei, relatează Mediafax. Mormântul aparținea unor membri importanți ai comunității sciților, populație cunoscută pentru tradițiile sale războinice și pentru călăreții care au dominat vaste regiuni ale stepelor eurasiatice.
Potrivit publicației ScienceDaily, descoperirea oferă unele dintre cele mai vechi dovezi arheologice datate direct privind utilizarea canabisului pentru proprietățile sale intoxicante.
Aproximativ 1.000 de semințe de canabis, descoperite într-un mormânt al sciților
În timpul săpăturilor arheologice, cercetătorii au recuperat aproximativ 1.000 de semințe de canabis. Șase dintre acestea au fost supuse datării cu radiocarbon, iar rezultatele indică faptul că semințele au fost depuse în mormânt la începutul secolului al VIII-lea î.Hr.
Descoperirea este importantă deoarece oferă indicii despre rolul pe care planta îl avea în practicile funerare ale sciților.
„Semințele arată că planta de canabis a jucat un rol important în ritualurile care au însoțit înmormântarea”, a declarat Gino Caspari, autorul principal al studiului.
Pentru a verifica dacă planta era utilizată și pentru efectele sale psihoactive, echipa a analizat și fire de păr uman conservate în camera centrală a mormântului. Mai multe probe au prezentat urme chimice compatibile cu expunerea la compuși specifici canabisului.
Ce au dezvăluit analizele chimice din firele de păr
Prezența semințelor într-un mormânt nu demonstrează, de una singură, că oamenii consumau canabis pentru efectele sale intoxicante. Acestea ar fi putut proveni inclusiv de la plante sălbatice, iar cercetătorii nu au putut stabili dacă sciții cultivau intenționat soiuri cu o concentrație ridicată de substanțe psihoactive.
Dovezile suplimentare au venit din analiza firelor de păr. Folosind spectrometria de masă de înaltă rezoluție, cercetătorii au identificat semnale chimice compatibile cu prezența cannabinolului (CBN) în mai multe probe. Au fost detectate și semnale mai slabe asociate tetrahidrocanabinolului (THC).
THC este principalul compus responsabil pentru efectele psihoactive ale canabisului. Cannabinolul se poate forma în urma oxidării THC, fiind astfel un indiciu relevant pentru expunerea la substanțele din plantă.
Analizele susțin ipoteza că persoanele înmormântate au fost expuse la canabis. Totuși, ele nu permit stabilirea cantității consumate sau a modului în care substanțele au ajuns în organism. Cercetătorii iau în calcul atât inhalarea fumului, cât și alte forme de administrare.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Science.
Ritualurile funerare ale sciților includeau sacrificii de cai
Semințele de canabis și urmele chimice au fost descoperite într-un complex funerar impresionant, ceea ce indică faptul că planta ar fi putut avea o semnificație specială în ritualurile organizate pentru persoanele decedate.
„În acest mormânt princiar, înmormântările au fost însoțite de sacrificii numeroase de cai și, cel mai probabil, și de sacrificii umane”, a explicat Gino Caspari.
Cercetările arheologice anterioare identificaseră rămășițele a 18 cai, depuse intenționat pe movila funerară. Săpăturile ulterioare au scos la iveală dovezi privind sacrificarea altor câteva zeci de cai, precum și oase umane împrăștiate.
În acest context, utilizarea canabisului ar fi putut face parte dintr-un ansamblu complex de practici ceremoniale asociate înmormântării elitelor sciților.
Cercetătorii analizează ADN-ul semințelor de canabis
Deși descoperirea oferă informații importante despre utilizarea canabisului în urmă cu aproape 2.800 de ani, mai multe întrebări rămân fără răspuns.
Cercetătorii nu au putut determina concentrația de THC a plantelor folosite de sciți, intensitatea efectelor psihoactive sau dacă populațiile respective selectau și cultivau deja soiuri cu proprietăți speciale.
Pentru a obține informații suplimentare, echipa analizează materialul genetic recuperat din resturile vegetale. Conservarea ADN-ului este neobișnuit de bună, iar rezultatele ar putea contribui la înțelegerea procesului de domesticire a canabisului și a modului în care planta s-a răspândit de-a lungul mileniilor.
Descoperirea din Siberia aduce astfel noi indicii despre istoria utilizării canabisului și despre rolul pe care plantele cu efecte psihoactive îl aveau în practicile ritualice ale comunităților antice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
