„Fonduri fără fond”, partea I. Proiecte ambițioase pentru educație – școli moderne, laboratoare digitale, campusuri pentru învățământ dual și transport ecologic pentru elevi – au fost finanțate cu miliarde de euro de Uniunea Europeană. În practică însă, multe dintre aceste investiții sunt întârziate, nefuncționale sau ridică semne serioase de întrebare.
Parchetul European investighează cheltuirea fondurilor
Deși pe hârtie sistemul educațional ar fi trebuit deja modernizat, realitatea din teren arată șantiere neterminate, echipamente nefolosite și elevi care nu beneficiază efectiv de noile dotări. În paralel, Parchetul European investighează modul în care au fost cheltuite fondurile destinate transportului școlar, potrivit stirileprotv.ro.
Uniunea Europeană a alocat resurse importante pentru infrastructură educațională: școli independente energetic, laboratoare dotate cu tehnologie de ultimă generație și microbuze electrice menite să reducă abandonul școlar. În schimb, multe dintre proiecte sunt marcate de întârzieri semnificative.
Ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, admite că implementarea a fost greoaie, cu întârzieri majore în special în cazul campusurilor pentru învățământ dual.
În ceea ce privește transportul elevilor, situația este și mai problematică. Parchetul European a deschis o anchetă după ce au apărut suspiciuni că microbuze electrice au fost achiziționate la prețuri aproape duble față de media pieței, în special prin contracte atribuite unei firme din Prahova cu conexiuni politice.
Banii vin din PNRR
Deși prin PNRR s-a estimat că 250 de milioane de euro ar putea acoperi achiziția a aproximativ 3.200 de microbuze (circa 78.000 euro/bucată), în realitate au fost cumpărate doar 1.300, la un preț mediu de aproximativ 200.000 de euro fiecare, fără TVA.
În unele cazuri, diferențele sunt și mai evidente: același model de microbuz a fost achiziționat în anumite localități cu peste 1,2 milioane de lei, în timp ce în altele prețul a fost cu câteva sute de mii de lei mai mic, pentru specificații similare.
Autoritățile locale invocă prevederile din ghidurile de finanțare, care ar fi permis stabilirea unor prețuri maxime ridicate. Lipsa unei achiziții centralizate – care ar fi putut duce la costuri mai mici – este, de asemenea, un factor critic. Deși inițial era prevăzut un astfel de mecanism, acesta a fost abandonat în favoarea procedurilor descentralizate, la nivel județean.
Ministerul Educației susține că specificațiile tehnice au fost elaborate împreună cu experți, însă nu a furnizat lista completă a acestora, în ciuda solicitărilor oficiale. În același timp, există suspiciuni că anumite cerințe din caietele de sarcini ar fi fost formulate astfel încât să favorizeze anumiți furnizori.
Compania implicată respinge acuzațiile
Compania implicată respinge acuzațiile și susține că diferențele de preț sunt justificate de condițiile contractuale – termene de livrare, garanții sau dotări suplimentare. Totuși, analizele comparative indică faptul că, în unele cazuri, condițiile au fost similare, iar discrepanțele de preț rămân dificil de explicat.
În prezent, ancheta Parchetului European urmează să clarifice dacă aceste diferențe sunt rezultatul unor erori administrative sau al unor posibile fraude în gestionarea fondurilor europene.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
