Angajații din sectorul public reclamă probleme legate de corectitudinea concursurilor de angajare, libertatea de exprimare la locul de muncă și eficiența reorganizărilor administrative. Un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP arată că 66,2% dintre bugetarii chestionați percep, într-o anumită măsură, presiuni care îi determină să își cenzureze opiniile de teama unor consecințe profesionale. În plus, aproape trei sferturi nu au observat schimbări semnificative în urma reorganizărilor din instituțiile în care lucrează.
Peste jumătate dintre bugetari pun la îndoială corectitudinea concursurilor de angajare
Un loc de muncă la stat continuă să fie atractiv pentru mulți români, datorită stabilității profesionale și salariilor care, în anumite domenii, pot depăși nivelul celor din mediul privat. Cu toate acestea, accesul în administrația publică este însoțit de neîncredere în modul în care sunt organizate concursurile de recrutare.
Potrivit studiului realizat de Centrul de Formare APSAP, 54,7% dintre angajații chestionați consideră că există concursuri pentru ocuparea posturilor publice în care rezultatul este cunoscut dinainte.
Mai exact, 34,4% spun că astfel de situații apar uneori, în timp ce 20,3% consideră că fenomenul este frecvent.
La polul opus, doar 26,6% dintre respondenți afirmă categoric că nu există concursuri organizate doar formal, ceea ce evidențiază nivelul de neîncredere în procedurile de recrutare din instituțiile publice, relatează adevarul.ro.
„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP. Acesta atrage atenția că rezultatele indică o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică.
Angajații cu vechime sunt mai sceptici în privința concursurilor
Percepția asupra corectitudinii concursurilor diferă în funcție de experiența profesională. Angajații care lucrează de mai mult timp în sectorul public tind să fie mai sceptici în privința modului în care sunt ocupate posturile.
Dintre respondenții cu peste 25 de ani de experiență, 35,9% afirmă că întâlnesc uneori situații în care concursurile par organizate formal, iar 22,7% spun că fenomenul este frecvent.
În schimb, 29,9% dintre angajații cu mai puțin de patru ani de experiență susțin că nu există astfel de concursuri. În rândul celor cu peste 25 de ani vechime, procentul scade la 23,8%.
Diferențe apar și în funcție de venit. Dintre bugetarii care câștigă peste 9.000 de lei lunar, 33,9% spun că nu au observat concursuri organizate doar de formă. În cazul angajaților cu venituri sub 5.000 de lei, procentul este de 24,9%.
Datele descriu percepțiile angajaților chestionați și nu demonstrează, în sine, existența unor nereguli în fiecare instituție sau la fiecare concurs de angajare.
De ce se tem bugetarii să vorbească deschis la serviciu
O altă problemă evidențiată de cercetare este teama de a exprima opinii critice la locul de muncă. Pentru o parte importantă dintre angajații din administrația publică, exprimarea deschisă a nemulțumirilor este asociată cu riscul unor consecințe profesionale.
Potrivit studiului, 21,7% dintre respondenți spun că angajații evită în foarte mare măsură să își exprime opiniile de teama repercusiunilor. Alți 20% afirmă că acest lucru se întâmplă în mare măsură, iar 24,5% consideră că fenomenul există într-o anumită măsură.
În total, 66,2% dintre bugetarii chestionați semnalează existența unui anumit nivel de presiune asupra libertății de exprimare la serviciu. Doar 11,8% spun că această problemă nu există deloc.
Bogdan Fârșirotu consideră că autocenzura profesională reprezintă un element important în evaluarea climatului de lucru din instituțiile publice. Cumularea răspunsurilor arată că aproximativ două treimi dintre participanți percep, în grade diferite, presiuni care pot limita exprimarea liberă a opiniilor.
Într-un asemenea mediu, angajații pot deveni mai reticenți în a semnala problemele interne, în a critica deciziile conducerii sau în a propune schimbări. Rezultatele studiului nu stabilesc însă dacă presiunile raportate provin din relația cu superiorii, din cultura organizațională sau din alte aspecte ale mediului profesional.
Aproape trei sferturi dintre angajați nu au observat efecte reale ale reorganizărilor
Reorganizarea instituțiilor publice este frecvent asociată cu obiective precum reducerea birocrației, clarificarea responsabilităților și creșterea eficienței administrative. Cu toate acestea, majoritatea respondenților nu spun că au observat îmbunătățiri concrete în urma unor astfel de măsuri.
Conform studiului APSAP, 35,3% dintre angajați afirmă că în instituțiile lor nu a avut loc nicio reorganizare reală. Alți 37,5% spun că reorganizările au avut un efect neutru, fără schimbări vizibile în activitatea de zi cu zi.
În total, 72,8% dintre respondenți fie nu au identificat o reorganizare reală, fie nu au resimțit efecte concrete ale acesteia.
Doar 6,8% consideră că reorganizarea a avut un impact pozitiv, făcând activitatea mai clară și mai eficientă. În schimb, 20,4% spun că schimbările au complicat munca și au făcut organizarea activității mai dificilă.
Rezultatele sugerează o diferență între obiectivele declarate ale reorganizărilor și modul în care acestea sunt percepute de angajații care lucrează în instituțiile vizate. Pentru cei mai mulți dintre respondenți, schimbările administrative nu s-au tradus în îmbunătățiri evidente ale activității cotidiene.
Cum s-a schimbat administrația publică în ultimii cinci ani
În ciuda rezervelor privind concursurile de angajare și a nemulțumirilor legate de reorganizări, evaluarea generală a evoluției administrației publice este mai degrabă pozitivă.
Aproximativ 57,4% dintre angajații chestionați consideră că administrația s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani. Dintre aceștia, 45,6% vorbesc despre o îmbunătățire ușoară, iar 11,8% apreciază că progresul a fost semnificativ.
În același timp, 28,4% spun că situația a rămas aproximativ neschimbată, în timp ce 14% consideră că administrația publică s-a deteriorat.
Percepțiile sunt asemănătoare în rândul angajaților cu funcții de conducere și al celor aflați pe poziții de execuție. O îmbunătățire ușoară este menționată de 46,6% dintre respondenții cu funcții de conducere și de 45,5% dintre angajații de execuție.
Datele conturează o imagine nuanțată: deși mulți angajați observă progrese la nivelul administrației publice în ansamblu, evaluarea schimbărilor concrete din propriile instituții rămâne mult mai rezervată.
Salariul mediu net la stat, cu 6,7% peste cel din mediul privat
Stabilitatea locului de muncă și nivelul veniturilor rămân printre factorii care contribuie la atractivitatea sectorului public. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru aprilie 2025, salariul mediu net din sectorul bugetar era de 5.948 de lei, comparativ cu 5.572 de lei în mediul privat.
Diferența era de aproximativ 6,7%, în scădere față de anul 2024, când salariul mediu net la stat îl depășea pe cel din mediul privat cu 12,8%.
Veniturile diferă, însă, considerabil în funcție de domeniul de activitate.
În învățământ, salariul mediu net ajungea la 5.840 de lei în sectorul public, față de 3.524 de lei în mediul privat. În sănătate și asistență socială, media era de 5.212 lei la stat și de 4.227 de lei în privat.
Diferențe importante se înregistrau și în transport și depozitare, unde angajații din sectorul public câștigau în medie 6.655 de lei, comparativ cu 3.903 lei în mediul privat.
În schimb, în IT și comunicații, salariul mediu net era mai mare în mediul privat, unde ajungea la 10.640 de lei, față de 6.059 de lei în sectorul public. O situație asemănătoare apărea în domeniul editării și producției media: 8.870 de lei în privat, comparativ cu 5.806 lei la stat.
Prin urmare, diferențele salariale dintre sectorul public și cel privat nu sunt uniforme, ci depind de profesie și de domeniul în care lucrează angajații.
Încrederea, transparența și eficiența, provocări pentru instituțiile publice
Rezultatele studiului APSAP evidențiază trei teme recurente în percepția angajaților din administrația publică: încrederea în recrutare, libertatea de exprimare la serviciu și eficiența reorganizărilor.
Faptul că 54,7% dintre respondenți pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri, că 66,2% percep presiuni asupra exprimării opiniilor și că 72,8% nu au identificat efecte concrete ale reorganizărilor indică nemulțumiri semnificative în rândul participanților la cercetare.
În același timp, majoritatea respondenților consideră că administrația publică s-a îmbunătățit într-o anumită măsură în ultimii cinci ani. Cele două perspective pot coexista: progresul perceput la nivel general nu înseamnă neapărat că problemele de organizare, comunicare și încredere au fost rezolvate în fiecare instituție.
Pentru ca reformele administrative să producă rezultate vizibile, transparența concursurilor, posibilitatea angajaților de a semnala probleme fără teama unor repercusiuni și evaluarea concretă a schimbărilor organizaționale rămân aspecte importante în funcționarea instituțiilor publice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
