Articol de Cosmin Pal și Vasile Alexandru
Târgul de Crăciun, „diamantul Sibiului”, s-a reinventat la ediția de acest an, astfel ar fi riscat să devină un eveniment comun pentru sibieni, care nu ar mai fi adus aproape nimic în prim-planul edițiilor ultimului deceniu. Într-adevăr, au fost operate mai multe îmbunătățiri zonei târgului, însă ideile de amploare au zăcut până acum doar în intenția organizatorilor, cu toate că au avut tot sprijinul financiar și logistic al Primăriei Sibiu și al partenerilor care an de an au investit în această mândrie a orașului. Mai mult, în ultimii ani au existat voci care susțineau că sibienii care se mândresc cu târgul lor ar fi pe cale de a pierde locul fruntaș între celelalte târguri de Crăciun din marile orașe ale țării. E bine să existe concurență și din partea altor evenimente de gen din țară, pentru a pune în lucru creativitatea organizatorilor și a instituțiilor publice din Piața Mare. Cine a venit cu ideea parteneriatului dintre Târgul de Crăciun și Muzeul Național Brukenthal, a reușit să plaseze ediția din acest an a intrat într-o altă dimensiune, foarte plăcută, chiar dacă au existat păreri în media și pe rețelele de socializare că muzeul nu trebuie să intre în această combinație. Un parteneriat până la urmă comercial pentru organizatori, de notorietate pentru muzeul sibian, cel mai vechi din sud-estul Europei. Dar și un spațiu de petrecere și de relaxare a timpului liber pentru sibienii și turiștii care vin în această perioadă special pentru atmosfera creată. Și un mod de promovare cel mai adesea din vorbă în vorbă, pentru că mediatizarea Târgului de Crăciun poate fi încă îmbunătățită.
Perspective financiare, de interes comunitar și pentru buzunarul propriu…
Cert este că responsabilii Muzeului Național Brukenthal și-au văzut foarte bine obiectivul și, practic, în cadrul târgului mare și-au deschis împreună cu organizatorii un al doilea târg, unul mai mic, în curtea muzeului – o adevărată piață de Crăciun cu bun gust -, extrem de atrăgător pentru atmosfera creată, dar și pentru cei care vin să viziteze noua atracție. Rămâne de văzut cum se vor împărți veniturile obținute la ediția din acest an între muzeu și organizatorii Târgului de Crăciun, însă sperăm că tot mai mulți bani din cei încasați se vor întoarce în comunitatea sibiană. Totodată, va fi interesant de urmărit cum va evolua relația comercială dintre cei doi parteneri, în condițiile în care ne putem aștepta și la alte colaborări (sau nu) din partea organizatorilor cu instituțiile publice și societățile din zonă. Să fie extins târgul în deceniul care vine în curtea Consistoriului Evanghelic din Piața Mare, pe pietonala din piețele Arhivelor, Mică și Huet sau în curțile Consiliului Județean și Colegiul Național Brukenthal, care acum în zilele de vineri au târguri speciale de sărbători pentru cei interesați de produsele locale?
Până atunci, „CHRISTMAS at the PALACE”, denumirea sub care este organizat târgul din curtea Muzeului Brukenthal, a devenit un magnet pentru turiști și sibieni. Mai mult ca sigur, în anii care vin, dacă acest parteneriat va fi extins, atunci interesul comercianților va crește simțitor având în vedere locația celebră și am putea asista la închirierea de căsuțe pe mai multe niveluri financiare, cum ar fi curtea Brukenthal și Piața Mare. Chiriașii căsuțelor se plâng, unii pe bună dreptate, că tarifele percepute pentru închirierea spațiilor sunt prea mari să-și pună deoparte bani, că cine știe cum vor evolua prețurile în anii care vin și dacă își vor mai permite să aibă un loc de vânzare în curtea muzeului sibian. De asemenea, conducerea Muzeului Brukenthal va rămâne să medieze interesele celor pasionați de artă și cultură cu dorințele celor care vor doar să se distreze și să se recreeze la un pahar de vin fiert sau țuică la Palat. Cert este că organizatorii și autoritățile locale trebuie să vină cu idei noi ca Sibiul să prospere turistic, iar comunitatea să beneficieze financiar de pe urma acestui târg de Crăciun.
Prețuri pentru toate buzunarele, dar cu stres pentru familiile cu mai mulți copii
Am făcut o plimbare, joi seara, prin Târgul de Crăciun, pentru a vedea cum stă treaba într-o zi obișnuită, fără prea multe evenimente, și a observa lucrurile la firul… pietrei cubice, pentru că zăpadă căzută zilele trecute s-a dus. Știm că în week-end, când sunt organizate evenimente, toată lumea este relaxată. Inclusiv cei care vizitează târgul par să fie mai darnici și cuprinși de atmosfera sărbătorilor și gata să cedeze la presiunea odraslelor. Așadar, într-o zi obișnuită și ternă, prețurile din târg, la fel ca și în zilele speciale, sunt normale, acceptabile. În acest context, vâlva creată de cei care au dat crezare vorbelor că prețurile din târgul sibian sunt exagerate sunt departe de adevăr sau rău-voitoare, deși mai puțin confortabile pentru părinți. Totuși, o familie cu doi sau mai mulți copii trebuie să-și aloce un buget destul de generos, pentru că tentațiile sunt mari. Un suc, o gustare pentru cei mici, o tură în Roată pentru a vedea de sus orașul, o plimbare cu trenulețul special și o experiență pe patinoarul special amenajat, la care se pot adăuga un vin fiert sau o țuică fiartă pentru părinți, pot ajunge la câteva sute de lei. Tarifele sunt asemănătoare în curtea muzeului Brukenthal, comparativ cu cele din Piața Mare. Prețurile variază astfel: o cafea între 5 și 13 lei, un vin fiert între 10 și 15 lei, un ceai – 7 și 12 lei, must – 10 lei, țuică – 8 și 10 lei, o ciocolată caldă – 10 și 30 de lei. O tură în Roată costă 30 de lei două învârtiri complete, intrarea și echipamentul pentru patinoar costă între 25 de lei și 45 de lei, la care se pot adăuga încă 20 de lei pentru închirierea unui pinguin sau delfin pentru cei mici care vor să patineze ajutați de terțe ”puteri”. O plimbare cu trenulețul face 15 lei – 15 minute, însă trebuie să fie îmbarcate minim 3 persoane. Dacă doriți să serviți mâncăruri mai pretențioase sau fast-food, avem câteva propuneri: ciolan prăjit, cârnați, fripturi, ceafă la grătar, coaste / toate câte 13 lei, sarmale – 35 lei, fasole, gulaș, chebab începând de la 38 de lei și până la 50 de lei. La capitolul desert: clătite – 20 – 40- lei, praline – 20 – 30 lei, choco-kebab – 20 – 35 lei, iar cozonacul tradițional variază între 75 și 140 de lei; cam scump, dar cu mare trecere la doritorii de tradiții locale și naționale.
Ce spun oamenii care trec prin târg: Prețuri „astronomice”. Mit sau adevăr?
Indiferent de prețurile existente, atmosfera creată este unică, așa cum numai la Sibiu în Piața Mare o găsești în prag de Sărbători. Cei cu care am vorbit sunt încântați de atmosferă, de muzica de bun gust și de colindele auzite. Din acest punct de vedere, imaginea târgului rămâne nealterată față de anii trecuți, iar frumusețea târgului le rămâne în sufletul celor care îi trec pragul.
”Sunt din Sighișoara. Târgul de Crăciun, de aici, din Sibiu, mi se pare foarte interesant și frumos. Sincer, e primul an când îl vizitez. Prețurile mi se par obișnuite, pentru un asemenea loc. Pentru un copil am cheltuit cam 100 de lei într-o seară”, ne spune Daniela.
Sunt și oameni din capitală care preferă târgul nostru. Ionuț declară: ”Sunt din București, am mai fost și-n alte târguri de prin țară, la cel din Brașov și la cel din orașul meu. Cel organizat aici mi se pare cel mai frumos. Prețurile sunt echivalente cu cele din Brașov, dar un pic mai mari decât cele din București. Am cheltuit într-o seară cam 300 de lei, pentru un copil”.
Și cei din vest aleg să vină aici, după cum ne spune Alin: ”Sunt din Timișoara. Târgul de aici, din Sibiu, mi se pare mai cu gust față de cel din orașul meu, inclusiv muzica. Prețurile sunt rezonabile, am cheltuit în jur de 70 de lei pentru un copil”.
Pe lângă cei veniți special pentru târg, se numără și oameni de prin țară care ajung accidental la acest eveniment: ”Noi suntem un grup de vârstnici din Brașov, nu avem treabă cu târgul. Nu ne-am uitat la prețuri, noi suntem pensionari și avem tocmelile noastre”.
Sibienii au observat însă o creștere de prețuri față de anul trecut: ”Sunt din Sibiu, e foarte drăguț și târgul de anul acesta. Prețurile sunt un pic piperate. Eu, cu trei copii, am cheltuit vreo 60-70 de lei și nu am făcut mare lucru”, ne spune Iolanda Banea.
În mulțimea de oameni care vin cu un buget clar se găsesc și oameni care cumpără după tentația momentului: ”Noi suntem din Sibiu, nu avem vreo părere despre prețuri, nu avem un buget anume. Cât cheltuim, cheltuim”.
Bune și rele de la comercianții din târg. În jur de 30 % dintre aceștia sunt din județ
Am stat de vorbă și cu cei care și-au adus afacerile în Piața Mare, în urma închirierii căsuțelor de la organizatori. Din capul locului, trebuie să spunem că în ultimii 6-7 ani, tarifele de închiriere au crescut de la 7.000 lei la 11.000 de lei, dacă luăm în calcul căsuțele care promovează artizanatul și nu băuturile, mâncare sau cele strict comerciale. În cazul acestora chiriile sunt mult mai mari, plecând chiar de la 18.000 de lei. Acestea în condițiile în care prețurile practicate de afaceriștii din târg sunt comparabile cu cele de dinainte de pandemie. Însă comercianții sunt în marea lor majoritate mulțumiți, spunând că este cea mai bună aranjare a căsuțelor din ultimii 8 ani de zile, o bilă albă pentru organizatori. Totodată, este salutată prelungirea târgului în muzeu, deoarece pune în valoare și un colț mai puțin umblat în anii trecuți în târg și anume porțiunea dintre muzeu și Primăria Sibiu, care nu a fost un vad comercial profitabil pentru nimeni. Includerea muzeului este mult mai bună decât încercarea de acum câțiva ani a organizatorilor de a prelungi târgul pe strada Nicolae Bălcescu, o soluție aparent bună atunci, dar care s-a dovedit neinspirată, deoarece nu a adus profit nimănui. Totuși, aceștia sunt de acord cu zone noi de târg, cu condiția ca prețurile să fie unitare pe tot târgul, mai ales că există și concurența venită din partea teraselor existente în Piața Mare. Comercianții sunt oarecum mulțumiți pe comunicarea cu responsabilii târgului, dar consideră că aceasta ar putea fi totuși îmbunătățită. Un efort binevenit ar putea veni din partea proprietarilor târgului și nu prin interpuși sau subalterni.
În altă ordine de idei, poate ar fi bine ca numărul comercianților din județul Sibiu să crească. Acum, din informațiile pe care le avem, sibienii reprezintă 25-30 % din ponderea firmelor care au căsuțe în Piața Mare, în comparație cu marile societăți comerciale sau brand-uri din România. Un alt lucru care ar trebui îmbunătățit în opinia acestora ar fi cel al concertelor, cu mențiunea de a se pune accent și mai mult pe tradițiile locale și pe specificul gastronomic din județul Sibiu.
Se vorbește chiar de multiculturalism, prin promovarea dansurilor populare ale sașilor sau ale celorlalte etnii conlocuitoare din oraș și județ. Lucrul cel mai neplăcut este însă faptul că fenomenul furturilor din târg de la comercianți este în creștere, cei care se ocupă cu asemenea îndeletnicirii fiind tot mai preocupați să-și îmbunătățească metodele. Poliția Locală cunoaște fenomenul, însă soluțiile nu vin. De asemenea, numărul redus de polițiști locali este un impediment, astfel că comercianții trebuie să-și mărească atenția. Totuși, securitatea asigurată peste noapte la căsuțe este una de apreciat și le dă încredere comercianților că munca prestată într-o anumită perioadă premergătoare târgului nu se duce pe apa sâmbetei.
Am ales să prezentăm punctul general de vedere al comercianților pentru a nu le leza afacerile și relația cu organizatorii târgului pentru edițiile viitoare.