În clasamentul celor mai sigure orașe Sibiul se află în top, alături de Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântu Gheorghe și Timișoara.
Aceste orașe sunt considerate mai sigure datorită mai multor factori, cum ar fi:
- Indicele de criminalitate mai mic:
Aceste orașe au în general rate mai mici ale infracțiunilor, cum ar fi furt, violență etc.
- Numărul mai mare de polițiști pe cap de locuitor:
În general, aceste orașe au o prezență mai puternică a poliției.
- Sistem de iluminat mai bun:
Un nivel mai bun de iluminat în zona publică poate ajuta la reducerea infracțiunilor.
- O mai bună calitate a infrastructurii:
O infrastructură mai bună, cum ar fi drumuri și trotuare, poate îmbunătăți securitatea în zonele publice.
Deși nu se poate spune cu siguranță care este cel mai sigur județ, Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântu Gheorghe și Timișoara sunt considerate orașe cu un nivel de siguranță mai ridicat.
Având în vedere strict coeficientul de criminalitate, orașul Sibiu și comuna adiacentă, Șelimbăr, se încadrează la secțiunea grad „Ridicat”. Indicele de ciminalitate e catalogat de către Poliția Română în evaluarea localităților, cu: „scăzut”, „mediu” și „ridicat”.
De altfel, în marea lor majoritate, având în vedere densitatea populației și concentrarea oamenilor în zonele urbane, orașele României sunt încadrate la un coeficient de criminalitate „ridicat”. Cu toate acestea, Sibiul se situează printre orașele cu cele mai scăzute situații în care viața locuitorilor săi este pusă în pericol.
Cum se calculează rata criminalității
Analiza ratei criminalității în România și identificarea celor mai expuse zone urbane implică luarea în considerare a mai multor factori cheie:
- Densitatea populației – Orașele cu peste 300.000 de locuitori tind să prezinte rate de criminalitate mai ridicate.
- Situația economică – Zonele cu PIB ridicat și șomaj scăzut (sub 4%) sunt de obicei mai sigure, în timp ce cele cu probleme economice și șomaj peste 8% prezintă riscuri mai mari.
- Accesul la educație și sănătate – Calitatea serviciilor educaționale și medicale influențează direct nivelul de siguranță resimțit de locuitori.
- Infrastructura urbană – Iluminatul public, transportul în comun și spațiile verzi afectează percepția asupra siguranței.
- Prezența zonelor periferice defavorizate – Cartierele marginalizate pot contribui la creșterea ratei criminalității.
Este important de subliniat că percepția publică asupra siguranței poate diferi de statisticile oficiale. Studiile bazate pe sondaje oferă o perspectivă complementară, reflectând experiențele și preocupările directe ale cetățenilor.
Ce este coeficientul de criminalitate?
Într-un mediu economic și social în continuă schimbare, siguranța unei afaceri sau a unei locații devine o prioritate. Unul dintre cele mai importante instrumente folosite în analiza de risc la securitatea fizică este coeficientul de criminalitate. Acest indicator este esențial în stabilirea gradului de risc asociat unei zone geografice și este utilizat în mod oficial în România pentru evaluarea riscurilor de securitate la nivelul firmelor, instituțiilor și spațiilor comerciale.
Coeficientul de criminalitate reprezintă un indicator statistic care reflectă frecvența infracțiunilor într-o anumită zonă (localitate, municipiu, oraș sau comună). Acesta este calculat anual de către Inspectoratele de Poliție Județene și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în baza datelor privind infracțiunile sesizate în anul precedent. Scopul coeficientului este de a oferi o imagine clară asupra nivelului de risc al unei zone și este utilizat obligatoriu în întocmirea analizei de risc pentru orice punct de lucru ce necesită măsuri de protecție fizică.
Cum se determină coeficientul de criminalitate?
Coeficientul se calculează pe baza unei formule stabilite prin legislația specifică din domeniul securității private. Se ține cont de infracțiuni precum furturile, tâlhăriile, distrugerile, violențele și alte fapte penale care afectează direct siguranța bunurilor și a persoanelor. În funcție de numărul de infracțiuni raportat la populația zonei și la alte elemente statistice, se obține un coeficient de criminalitate care permite încadrarea localității în una dintre următoarele categorii:
- Zonă cu risc ridicat – coeficient mare, necesită măsuri avansate de securitate (coeficienţi peste media naţională/judeţeană);
- Zonă cu risc mediu – coeficient moderat, se aplică măsuri standard de protecție (coeficienţi cu valori între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană);
- Zonă cu risc scăzut – coeficient mic, măsurile de securitate pot fi minime, dar conforme legii (coeficienţi cu valori sub 75% din media naţională/judeţeană).
Indicele de criminalitate este foarte important și pentru firme
Orice companie, indiferent de domeniul de activitate, este obligată prin HG 301/2012 să efectueze o analiză de risc la securitatea fizică pentru fiecare punct de lucru. Această analiză trebuie să fie realizată de un evaluator autorizat și să conțină informații despre zona în care se află firma – iar coeficientul de criminalitate este baza acestei evaluări. Nerespectarea obligațiilor legale poate duce la sancțiuni sau chiar la suspendarea activității comerciale.
Prin urmare, este important ca fiecare antreprenor sau administrator să cunoască acest indicator și să îl utilizeze corect în procesul de evaluare a riscurilor.
Indicele cel mai mare de criminalitate se regăsește în Municipiul Sibiu. Peste treizeci de localități înregistrează coeficient zero
La nivelul județului Sibiu, pentru anul 2024, cel mai ridicat grad de criminalitate se regăsește în Municipiul Sibiu (coeficient de 320,52) și Șelimbăr (143,87). În timp ce singura localitate încadrată cu grad mediu de criminalitate e Mediaș (89,24). Celelalte orașe ale județului Sibiu sunt catalogate cu risc scăzut: Cisnădie (10,93), Agnita (8,20), Avrig (7,28), Tălmaciu (3,64), Săliște (2,73%), Copșa Mică, Dumbrăveni și Ocna Sibiului (cu câte 1,82), Miercurea Sibiului (0,91).
Majoritatea celorlalte localități din județ au avut, pentru anul 2024, coeficientul de criminalitate zero. Excepție face Șura Mare (1,82) și, cu un coeficient de 0,91: Alma, Alțâna, Brateiu, Cristian, Hoghilag, Nocrich, Orlat, Rășinari, Roșia, Slimnic, Șeica Mare.
Evoluția fenomenului infracțional în județ în 2024
Analiza indicatorilor privind numărul de infracţiuni sesizate în cursul anului 2024 evidențiază un trend ușor descendent al infracționalității, de la 10.791 infracţiuni sesizate în anul 2023 la 10.731 de infracţiuni sesizate în aceeași perioadă a anului 2024 (-0,56%).
În ceea ce privește infracţionalitatea sesizată contra patrimoniului, se remarcă scăderea furturilor cu 16% și a tâlhăriilor cu 13,64%, precum și creșterea infracțiunilor de înșelăciune cu 16,22%. Infracțiunile informatice au crescut cu 94 de fapte (+20,93%), fiind înregistrate 543 dosare penale pe această linie, fapt generat de dezvoltarea unor noi moduri de operare, de tipul „investment fraud” sau „spoofing”.
În anul 2024, criminalitatea economico-financiară sesizată a înregistrat o creștere cu 8,7%, iar polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au desfășurat activități în 867 de dosare penale și au recuperat prejudicii de 36.323.350 de lei.
Persoane dispărute
Au fost desfăşurate activităţi de căutare a persoanelor dispărute, fiind clarificate 322 de cazuri de dispariţie (239 de minori și 83 de majori), situaţii în care persoanele au fost încredinţate familiei sau internate în centre de profil. La sfârşitul perioadei analizate au rămas în evidenţă 61 de persoane dispărute (26 de minori și 35 de majori). Polițiștii din cadrul I.P.J. Sibiu au depistat alte 20 persoane dispărute (12 minori și 8 majori) din evidențele altor unități de poliție.
Supravegheri judiciare. 15 persoane nu au respectat arestul la domiciliu
Pe parcursul anului 2024, la nivelul I.P.J. Sibiu au fost primite de la organele judiciare 274 de măsuri preventive (205 control judiciar şi 69 arest la domiciliu), rămânând în supraveghere, la sfârșitul anului 2024, 131 persoane asupra cărora au fost dispuse măsuri preventive (100 control judiciar şi 31 arest la domiciliu).
Pe această linie, la nivelul judeţului Sibiu, au fost întocmite 15 dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de evadare de către persoanele aflate cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, constând în încălcarea de către aceştia a obligaţiei de a nu părăsi imobilul unde execută măsura arestului la domiciliu.
Activitățile de urmărire și extrădare derulate pe parcursul anului 2024 se reflectă în soluționarea a 168 de mandate/sentințe penale. În perioada analizată, 11 persoane au fost extrădate/predate către România.
Violența în familie. Peste 3.000 de cazuri de infracționalitate domestică
În ceea ce priveşte activitatea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii asociate violenţei în familie, la nivelul I.P.J. Sibiu, în anul 2024, au avut loc 3.268 intervenții la cazurile de violență domestică, 2.894 dintre acestea fiind semnalate prin S.N.U.A.U. 112, iar 374 prin alte modalități de sesizare.
Au fost identificate 788 de cazuri cu risc iminent, fiind emise 289 de ordine de protecție provizorii, iar în 499 de cazuri victima a refuzat emiterea acestuia.
Au fost emise 289 (+10) de ordine de protecție provizorii, 158 în mediul urban și 131 în mediul rural, iar instanțele de judecată au emis 216 ordine de protecție, 116 dintre acestea provenind din ordine de protecție provizorii.
Criminalistic
Specialiștii Serviciului Criminalistic au fost solicitați să intervină la 2.590 de evenimente. În urma acestor activități, au fost ridicate 10.678 de diferite categorii de urme, respectiv urme papilare, biologice, traseologice, înscrisuri şi alte urme.
În urma activităților desfășurate pe linia analizei și interpretării urmelor papilare, au fost identificate 92 de persoane bănuite de comiterea unor infracțiuni.
În cadrul Biroului de Expertize si Constatări Criminalistice, au fost efectuate 172 de expertize şi constatări, fiind supuse examinării 1.418 materiale sau urme.
De ce Sibiul e un oraș sigur, în care merită să trăiești
Când vine vorba de alegerea locului ideal pentru a-ți trăi viața sau pentru a-ți reîncepe drumul de la zero, primele 10 județe din România, după puterea de cumpărare și gradul de siguranță, sunt alegerile cele mai recomandate. Conform unui studiu realizat de compania germană Growth for Knowledge (GfK), aceste județe se disting printr-o putere de cumpărare ridicată, salarii bune. siguranță și o calitate a vieții care atrage tot mai mulți oameni.
Siguranța este un factor important, dar nu singurul. Alți factori de luat în considerare atunci când alegi unde să locuiești sunt:
- Locuri de muncă: Este important să existe oportunități de muncă în zonă.
- Școli și universități: Dacă ai copii, este important să existe școli bune în zonă.
- Sistem de sănătate: Este important să existe un sistem de sănătate bun.
- Calitatea vieții: Este important să te simți confortabil în zonă.
- Prețul locuințelor: Costul de viață poate varia de la un județ la altul.
Topul județelor cu putere de cumpărare ridicată
Conform analizei GfK, primele 10 județe din România după puterea de cumpărare sunt București, Cluj, Timiș, Ilfov, Sibiu, Brașov, Prahova, Arad, Constanța și Alba. Aceste județe nu sunt doar centre economice puternice, ci și locuri care oferă oportunități de dezvoltare personală și profesională. Media puterii de cumpărare a unui cetățean român este de aproximativ 9.092 de euro pe an, iar aceste regiuni se situează deasupra mediei naționale.
În contrast, județele din Moldova, precum Iași, deși au potențial economic, nu se află în top din cauza discrepanțelor economice și a lipsei infrastructurii. Spre exemplu, în județul Iași, puterea de cumpărare a cetățenilor este puțin sub media națională, iar diferențele dintre zona urbană și cea rurală sunt semnificative. Lipsa unei infrastructuri rutiere dezvoltate și costurile ridicate ale energiei sunt doar câțiva dintre factorii care descurajează investitorii să aleagă această regiune pentru noi proiecte economice.
Potrivit unui studiu realizat de NIQ GfK și citat de ziare.com, în Capitală, puterea de cumpărare este foarte aproape de media europeană, iar distanța este considerabilă față de Cluj, al doilea județ ca putere a veniturilor. Clujenii au un venit disponibil de 1,6 ori mai mare decât media națională, dar acesta se situează doar la puțin peste trei sferturi față de nivelul european. Pe locul al treilea sunt timișorenii, unde venitul disponibil este la 75% din puterea de cumpărare europeană.
Și județul Ilfov se menține aproape de Banat: în medie, un european își permite cu 26% mai mult decât un ilfovean. Diferențele se accentuează mai repede de aici în jos. În Sibiu și Brașov, deși potențialul de cheltuire este mai mare simțitor decât media națională, acesta se situează la 63% și, respectiv, 60% din media europeană. Clasamentul este completat de Prahova, Arad, Constanța și Alba, care se învârt în jurul a 50% din puterea europeană de cumpărare. Cea mai mică puterea a veniturilor este în Vaslui, care se situează sub jumătate din media națională, arată studiul.
Ce face aceste județe atractive?
Pe lângă puterea de cumpărare și nivelul salarial, aceste județe se remarcă și printr-o calitate ridicată a vieții. Bucureștiul, Clujul și Timișoara sunt recunoscute pentru accesul la educație de calitate, infrastructura dezvoltată și numeroasele oportunități de angajare în sectoare diverse, cum ar fi IT, industria serviciilor și industria auto. Spre exemplu, județul Cluj a devenit un important centru de inovare și tehnologie, atrăgând atât investitori locali, cât și internaționali, ceea ce a dus la creșterea standardului de viață și la crearea unei comunități prospere.
Județele Sibiu și Brașov oferă, de asemenea, un echilibru ideal între oportunitățile de dezvoltare profesională și un mediu de viață liniștit și atractiv. Aceste regiuni sunt renumite pentru turismul dezvoltat și pentru diversitatea activităților recreative, fiind preferate de cei care doresc să combine viața profesională activă cu petrecerea timpului liber într-un mod plăcut. De asemenea, dezvoltarea continuă a infrastructurii și atragerea investițiilor sunt factori care contribuie la creșterea nivelului de trai și la atragerea de noi locuitori.
Cum se poziționează zona Moldovei în clasament?
Din păcate, Moldova rămâne una dintre cele mai subdezvoltate regiuni ale țării în ceea ce privește puterea de cumpărare și oportunitățile economice. Politicile locale și relațiile cu guvernul central au influențat semnificativ dezvoltarea economică a regiunii de Nord-Est. Investițiile insuficiente și lipsa de proiecte strategice au dus la stagnare economică, iar acest lucru se reflectă direct în calitatea vieții cetățenilor. Totuși, există speranță că proiectele de infrastructură în curs de dezvoltare, precum autostrada A8, vor contribui la reducerea decalajului dintre Moldova și alte regiuni ale țării.
Ce trebuie să iei în considerare când alegi un județ?
Pentru cei care se gândesc să se mute într-un alt județ din România, criteriile esențiale ar trebui să includă puterea de cumpărare, accesul la locuri de muncă, calitatea infrastructurii și facilitățile pentru educație și sănătate. Zonele cu o putere de cumpărare ridicată oferă, în general, o mai bună calitate a vieții, inclusiv acces la servicii mai bune și oportunități de angajare mai bine plătite.
Bucureștiul, Clujul și Timișoara rămân în topul alegerilor pentru cei care doresc să își construiască o carieră în sectoare dinamice, precum IT sau financiar-bancar. În schimb, Brașovul și Sibiul sunt ideale pentru cei care doresc un stil de viață mai echilibrat, cu acces la activități recreative și o comunitate bine conectată.
Fie că îți dorești să începi o nouă viață, să îți dezvolți cariera sau pur și simplu să găsești un loc în care calitatea vieții să fie la un nivel ridicat, aceste județe din România oferă cele mai bune oportunități pentru un trai împlinit și sigur.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
