Parlamentarii sibieni nu au stare. Muncesc din greu și debitează proiecte senzaționale, de o stringență acută pentru omenire. În domenii în care se simt ca peștele în apă. În timp ce alții se ceartă pe buget și pe pensii, Sibiul livrează soluții existențiale pentru… educație.

PSD vine cu obligativitatea uniformei școlare

Senatorul PSD Bogdan Trif a semnat și susține din greu proiectul prin care uniforma școlară devine obligatorie în toate școlile de stat. Bine, din comunicatele locale ale filialei PSD reiese că de la Sibiu a pornit lupta crâncenă pentru reabilitarea clasei muncitoare în fața progresismului exacerbat care permite părinților să își înțolească precum vor ei plozii. Doar că proiectul de lege îi are ca inițiatori pe încă vreo doi senatori și una bucată deputat. Desigur, detalii fără mare importanță, având în vedere miza majoră și fundamentală / fundamentalistă a proiectului de lege.

Elevii însă pot răsufla ușurați. Fiecare școală își poate croi propriul model, după consultări solemne cu părinții și elevii. Bașca, pentru familiile care nu își permit astfel de aroganțe, statul, veșnicul veghetor la bunăstarea și starea noastră de bine, acordă gratuitate sau subvenție de 50% pentru țoale, calculată după Indicatorul Social de Referință, cu praguri de 1.254 lei, 1.505 lei, 1.980 lei. Ca la ANAF.

Ce se întâmplă însă dacă o școală nu se conformează? Amendă 5.000 – 10.000 lei! Pentru că, evident, problema educației în România era că directoarea de la Școala nr. 13 nu urmărește cu atenție și cerbicie că un exemplar de școlărel pătrunde în perimetrul educațional echipat neconform. Argumentul invocat? Reducem bullying-ul și diferențele sociale. Adicătelea, copilul cu uniformă de 200 de lei de la piață nu va mai fi complexat în fața copilului cu uniformă de 200 de lei de la piață, dar cu adidași de 2.500 lei, iPhone -șpe și vacanță în Tenerife.

În rest, ghiozdanul de la Armani, trotineta de la Lamborghini și meditațiile de 500 lei ora,  rămân opționale.

PNL e pe interzis

Și ca să fie tabloul complet, deputata PNL Raluca Turcan vine cu partea a doua a planului de salvare națională: telefoane mobile interzise pe toată durata programului școlar, nu doar la ore, ci și în pauze, depozitate în spații special amenajate! Plus consiliere psihologică obligatorie și monitorizare audio-video extinsă.

Recapitulăm rețeta sibiană de reformă: Bogdan Trif îi îmbracă la fel, iar Raluca Turcan le ia telefoanele și îi pune să vorbească între ei. Pe hârtie sună ca întoarcerea în 1985, doar că acum se numește „siguranță emoțională și readucerea echilibrului în școală”.

Putem contribui și noi cu idei

Ce urmează? Avem și noi câteva idei: interzicerea aparatelor dentare variate, că tot creează diferențe sociale, stop joc ghiozdanelor colorate, ce duc la diferențe vizuale crase, uniformizarea tunsorilor printr-o limită standard a bretonului! Și, desigur, sărutarea nebăloasă a drapelului național în fiecare zi la intrarea și ieșirea din clasă. Asta, că sa nu rămână AUR pe dinafară, ca PNL la numirea directorilor Televiziunii Române și a Radioului public.

Rezultatele PISA arată că aproape jumătate dintre elevii români nu înțeleg ce citesc. Adică sunt analfabeți funcționali. România a înregistrat în acest an „performanța” de a se clasa pe penultimul loc în UE (înaintea Bulgariei) la această evaluare.

Finlanda, Estonia, Canada, Olanda, Danemarca, Suedia, unele din cele mai bine cotate sisteme de învățământ, nu prevăd obligativitatea uniformei școlare. Ceea ce îmi creează o anumită confuzie. Pentru că aici bag-seama a identificat PSD problema educației! Or calculele dau cu minus. Însă practica ne-a tot demonstrat-o de ani buni că se poate trăi bine-mersi și fără alfabetizare. Și să ajungi chiar să dai directive în educație.

Aflatul în treabă ca metodă de lucru

Doar cine nu a dat pe la școală nu are habar că oricum sistemul românesc de învățământ nu interzice purtarea uniformei. Și în Sibiu sunt multe școli care își au propriul model de uniformă, pe care elevii îl poartă cu mândrie. Orice școală are libertatea de a opta pentru a avea sau nu uniformă. Păcatul e însă că democrația asta, bat-o vina, ne-a învățat prost: adică ne lasă uneori să putem opta, prin consens, pentru anumite lucruri, pe care le considerăm sau nu oportune.

De asemenea, elevii oricum nu au voie cu telefon mobil în școală. Acesta e predat dimineața sau pus într-un loc special în clasă. Ei, bine, unii dintre copii îl folosesc în câte o pauză. Însă câți dintre noi nu procedează la fel? Asta nu înseamnă că și abuzează de folosirea excesivă a telefonului.

Atât s-a putut

Când oare vom încerca să nu îi mai suspectăm de cele mai rele făcături pe copiii noștri și să ne facem vreme să îi și ascultăm, să îi și înțelegem? Avem două proiecte legislative în ton coercitiv. Ambele vorbesc de obligativități, interdicții, reguli, măsuri… Și amândouă nu fac decât să se învârtă ca pisica în jurul cozii. Aceleași sortimente de ciorbă reîncălzită, care scutesc de efortul de a gândi o strategie coerentă și eficientă pentru învățământul românesc.

Mi-ar fi plăcut ca în locul obligativității uniformelor și a interzicerii telefoanelor ca prioritate imediată, problema educației să fi fost declarată una de siguranță națională! Să existe proiecte de lege care chiar să dea seama de reinventarea învățământului românesc. Pentru că an de an avem rezultate tot mai proaste, alocări bugetare din cele mai nesimțite, un risc de sărăcie tot mai îngrijorător! Și noi nu mai putem de oftică dacă Ionica și Sanduța poartă sau nu uniformă. Sau dacă Maricica sună îngrijorată acasă în pauză să întrebe cum se mai simte pisica, pe care a lăsat-o pe jumătate leșinată când a plecat la școală.

Foto: AI

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI