În fiecare sâmbătă aștept cu nerăbdare momentul în care distribuitorul pune ziarul în cutia de poștă. Se întâmplă asta încă din vremea în care nu lucram la Sibiu 100%, este mica mea plăcere, momentul de satisfacție, în care mirosul de hârtie proaspătă se amestecă cu aroma puternică a unei cafele fierbinți. Savurez fiecare titlu, fiecare informație, pagină după pagină, ascultând de fiecare dată foșnetul șoptit al hârtiei imprimate. Sunt informațiile orașului, sunt poveștile oamenilor, bucuriile și tristețile lor. Întotdeauna, un ziar local are un soi de căldură, de intimitate, pe care nu le găsești într-un ziar central. Apoi, paginile de anunțuri mă aruncă în viața neromanțată a orașului. E ca un vacarm, ai senzația că te afli undeva într-o piață a orașului în care negustori și clienți vând și cumpără, strigându-și poveștile. Când ajung la ultima pagină, de fiecare dată simt acel regret că ziarul s-a terminat mai repede decât aș fi vrut. Mă întorc, exact ca un copil care vrea să se mai bucure o dată de cadoul lui, îmi arunc din nou privirea pe titluri, apoi împăturesc cu grijă ziarul.
Într-o perioadă în care presa tipărită este pe cale de dispariție, “Sibiu sută la sută” a reușit să publice 500 de ediții de ziar, în mai bine de 10 ani de la prima apariție. Asta înseamnă peste 840 de milioane de pagini documentate, scrise, publicate și expediate gratuit spre cititori, spre 70.000 de familii din Sibiu. Dacă socotim și faptul că, de cele mai multe ori, ziarul a avut 32 de pagini, rezultă peste 1 miliard de pagini scrise pentru sibieni în tot acest timp. Pagini la care au trudit jurnaliști, împreună cu ceilalți colegi din redacție; unii au plecat, alții au venit, dar toți și-au făcut meseria onest cu gândul la cititori.
Încă de la prima ediție, Sibiu 100% a fost un ziar construit și scris pentru oameni, a fost un ziar care a dorit să aducă informația pe masa sibienilor. Am fost deschiși la părerea cititorilor, am fost deschiși întotdeauna la sfaturile celor din administrație, despre care scriem. În același timp, ne-am păstrat întotdeauna simțul critic, atât de necesar unui jurnalist, vital în existența unei publicații independente, care își respectă cititorii. Peste toate acestea, am făcut efortul de a păstra această publicație gratuită pentru sibieni, astfel încât orașul să poată avea propria publicație de ținută, echilibrată, gata să relateze despre evenimentele din oraș, să ofere informații utile din sănătate, sport și, de ce nu?, din politică. Cu siguranță, am și greșit uneori, nimeni nu e perfect, dar ne bucurăm că, după 500 de ediții, suntem încă aici și încercăm să le pregătim pe următoarele 500.