Ca să înţelegeţi ce ni se întîmplă, e musai să citez din eruditul sociolog Ilie Bădescu, unul din puţinii oameni de mare valoare pe care îi mai are România, mai precis din cunoaşterea ordinii spirituale a lumii pe care ne-o propune în „Noologia”: „Revoluţiile provoacă grave rupturi comunităţii spirituale pe care se reazemă ordinea unei lumi şi virtuţile ei, caracterele ei, direcţiile ei. Cînd această comunitate spirituală e destrămată, cînd valori şi tradiţii împărtăşite până atunci nu-i mai pot aduna pe oamenii unei societăţi, a unei culturi, ba chiar a unei civilizaţii într-o reacţie comună, o atitudine, etc. , la vârful societăţii apar sectele. Ies pe culmea omenirii cei care îndeamnă la dezbinare ( diabolos = dezbinare, ne spune dicţionarul ”Bailey”), care înalţă dispreţul contra popoarelor la rang de exigenţă universală, care exultă manifestările apostatice, contra lui Dumnezeu, împotriva Tradiţiilor şi a culturilor materne, înconjurându-le cu dispreţ.” (ed. Valahia 2002,p.54)
Nu am explicaţie mai corectă la ceea ce îi este dat binecredinciosului popor român să înghită la televizor, deja din prima săptămână a Postului Mare : gulguta otrăvită a orei de religie în şcoli. Şi asta în dispreţul şi spre jignirea publică a unui popor profund religios, despre care, una din cele mai importante personalităţi duhovniceşti contemporane din spaţiul european apusean, părintele Placide Deseille mărturiseşte în convorbirile sale cu ziaristul Jean Claude Noye: „Într-adevăr, într-o perioadă în care ne aflam în căutarea Ortodoxiei, în România am descoperit pentru prima dată un popor ortodox şi o Biserică ce, în ciuda unei persecuţii dintre cele mai crude, nu au încetat să păstreze vie, prin sângele mucenicilor şi jertfelnicia a numeroşi mărturisitori, credinţa în Hristos …”.
Şi acum am ajuns să ne rugăm de şcoală să ne educe copiii şi nepoţii în legea străbună , Legea Lui Hristos? Păi să-l întrebăm pe Sfântul martir Constantin Brîncoveanu ce a ales pentru cei patru fii ai săi sub sabia gâdelui turc sau poate pe martirii închisorilor comuniste de la Aiud, Piteşti, Periprava … mulţi dintre ei abia elevi de liceu, dacă au făcut cerere să-l mărturisească pe Hristos? Sau să întrebăm mari dascăli ai Şcolii Româneşti cum l-au predat pe Eminescu fără Dumnezeu, matematica fără proporţia divină a numărului de aur sau morala fără Decalog?
Vă propun binecuvîntarea aceluiaşi părinte Placide Deseille: „Bunul Dumnezeu să le dăruiască credincioşilor români forţa de a rămîne în continuare fideli admirabilei tradiţii spirituale ai cărei purtători sunt şi de a o transmite intactă generaţiilor viitoare !”
Cît despre diabolos, nu e nevoie decât de un neaoş: ptiu, drace! Că fug, ca de tămâie.
Publicitate
