Campania electorală românească, oficial nedeclanșată, dar care își turează motoarele la maxim, abundă în invective și atacuri la persoană. Ca orice politician care se respectă, dacă nu ai nimic de spus, îți ataci adversarul. E mai ușor să verși ironii ieftine și minciuni cu parfum de credibilitate.
În acest demers ridicol, se profilează pregnant un anume stil propagandistic ce dezgroapă toate mizeriile de discurs pe care le-am considerat îngropate odată cu Păunescu și Vadim Tudor, Funar fiind furat de reptilieni și conspirațiile antidacice.
Totuși, lăsând de o parte abisul verbal al înjurăturii de mamă, este remarcabilă absența abilităților de comunicare a tuturor politicienilor. Apelul lor la instincte și frici ancestrale, demonizarea unor pături largi de populație e continuarea manifestării unei imaturități a societății românești. Pierdem lucruri esențiale din vedere orbiți fiind de subiecte minore.
Populismul a contaminat cele două mari partide parlamentare. Inclusiv președintele României pedalează cu sârg în timpul botezului unei oi vorbind de stoparea achiziției de terenuri de către străini, ignorând directive europene. Țara noastră nu se află într-o găleată în care putem reintroduce pedeapsa cu moartea, surghiunirea homosexualilor și închiderea granițelor. Liber și neatârnat e un slogan ceaușist penibil, dar care zace în penumbra societății românești, scos în ultimă instanță de politicieni și lideri de opinie iresponsabili.
Când PNL și PSD se întrec în glumițe electorale, sloganuri ridicole și programe politice de tot râsul, atunci apelează la resortul primitiv și populist. Să facem un referendum prin care să interzicem căsătoria homosexualilor. Ignorăm un fapt real: legislația românească, Codul Civil, nu permit CĂSĂTORIA cuplurilor de același sex. Pe de altă parte, instituția căsătoriei e un mecanism al statului, fără nicun contact cu ritualul religios al oricărei confesiuni. Discriminarea de orice fel al oricărui cetățean român este un act ce încalcă Declarația Drepturilor Omului și acorduri internaționale care sunt adoptate și au întâietate asupra diverselor inițiative legislative de reformă constituțională.
Dacă ne dorim dezbatere publică, iar politicienii doresc să coaguleze capital politic, ar trebui să își bată capul cu realități mult mai dureroase pentru cetățenii României – sărăcia cronică de exemplu. Să ai un sfert din copiii României flămânzi înainte de culcare, pare pentru iluștrii noștri politicieni un lucru lipsit de importanță. Faptul că 4 milioane de români au părăsit această țară din lipsă de perspectivă și confort e un lucru neasumat de nimeni. Însă noi suntem gata, pentru niște tradiții și false valori conservatoare asumate, să ne uităm pe gaura cheii în dormitorul altora. Am rezolvat toate problemele importante, e timpul să decidem pentru alții pe cine să iubească și cu cine să ne petrecem viața. Bine ați venit în Republica Ipocrită România.
