Devenim tot mai blazați în regimul acesta de maiumuțăreală a competenței în România. E absurd, idiot și profund nedrept pentru cetățenii români rămași în România să înghițim valurile de nesimțire și ticăloșie stârnite într-un profund dispreț față de interesul public. Constituția României descrie statul român drept un stat democratic și social, dar realitatea cruntă e că plutocrația acestor generalisimi au confiscat republica, iar cetățenii rămân cu firmiturile dintr-o economie care a intrat într-o vrie necontrolată. Cele două sute de modificări ale Codului Fiscal, așa zisa „ordonanță a lăcomiei” nu numai au generat inflație, adică leu mai slab și putere de cumpărare diminuată, ci relocări ale investitorilor, noi șomeri și o frână bruscă pusă investițiilor. Două firme mari au plecat din zona Timișoarei, altele două din Arad își fac bagajele și lasă 5000 de șomeri. Timișul și Aradul, aflate în proximitatea frontierei cu Ungaria, cu conexiuni rapide către piețele Uniunii Europene, sunt într-un prim acces de sufocare. Ce se întâmplă cu Moldova, regiunea cea mai urgisită din România, unde emigrarea a depășit orice șansă de reechilibrare demografică?
Politicienii corupți controlând guvernul și parlamentul își dau legi cu dedicație pentru a-și conserva averile, a scăpa de pușcărie și evident pentru a-și facilita traficul de influență și furtul banilor publici. Cetățenii, îmbătrâniți, sărăciți, debusolați de modificările cotidiene ale peisajului social din România, trebuie să se conformeze, să respecte legile, să își plătească impozitele și taxele și să le ofere legitimitate acestor infractori deghizați în politicieni. Absurdul e că acești oameni nu au nici o calitate. Și-au falsificat diplome științifice, deși nu există absolut nici o miză ca politician, demnitar sau înalt proprietar de jilț moale să dețină un doctorat. Și-au cumpărat limuzine scumpe, mașini sport italiene și alte drăcovenii turbo, deși străzile românești sunt în mare parte într-o condiție deplorabilă. Și-au construit palate gigantice, ferme uriașe, domenii de vânătoare, case de vacanță și refugii pentru amantlâc și voie bună, deși nu au familii numeroase și nici nevoia de a avea ecou în sufragerie.
Nu cred că românii au deficiențe de înțelegere, nu cred că oamenii din jurul nostru sunt proști, dar e ireal că situația acesta continuă. În Franța, acest nivel de nesimțire și aroganță afișată ar fi născut revoluții. Noi suntem relativi tăcuți și pentru că corpul cetățenesc cel mai activ și tânăr este în mare parte peste hotare. Însă cei ce am rămas putem să acceptăm jigodii mizerabile ca Olguța Vasilescu, analfabete funcțional ca Dăncilă sau corupți până în măduvă și condamnați penal ca Dragnea?
Ironia face ca lupta noastră anticorupție ce devenise un veritabil brand românesc, invidiat de vecinii noștri bulgari și grav viciată de corupții noștri de la putere, o exportăm la nivel european prin Laura Codruța Kovesi. Europenii, cei ce nu se numesc Orban sau Salvini, jubilează și anunță că șansele ca fostul procuror șef DNA să fie numită în postul european sunt mari. Ai noștri fac tot ce pot să fie aleasă, demonizând-o, punând-o recent sub acuzare de parcă atacul elitei corupte de la București nu ar fi cel mai mare compliment profesional. Însă noi ceilalți, ce vom face?