Dacă există în România un domeniu în care lucrurile merg ca la carte, acela este industria de spaime! Vreau să vă asigur că duduie!!!, când poporul trebuie manipulat, idiotizat şi direcţionat spre plasa lipicioasă a marelui păianjen, care nu este altcineva decât sistemul antinaţional, pervers şi malefic, inepuizabil într-ale  abuzului în funcţie şi ilegalităţii amorale. 

Nu mai ştiu care din glorioasele figuri ale istoriei noastre recente, care au gestionat ţara din fotoliul de premier ca pe debaraua proprie, obişnuia „s-o ţină langa” cu economia care duduie. Nea Petrică „dandy” pulover, idolul muieretului revoluţionar nu, din două motive. El o avea pe aia cu „maldărul de fiare vechi”. Asta i-a fost misiunea, să-i facă pe români să-şi demanteleze cu mânuţa lor ţara şi să o transforme dintr-o ţară „la cheie”, într-o ţară „în izmene”.

Iar al doilea motiv este că Petrică e un pod prea îndepărtat. Nu mai are rost să pomenim începuturile decăderii noastre, de la care au trecut deja 35 de ani. Generaţia Z nici nu înţelege despre ce vorbesc.

Poate fi vorba de unul dintre anonimii noştri celebri ceva mai recenţi: Bombonel, Tări, Boculică… Dar cred că Tări a fost, că lui îi duduia ceva, doar că sub fund: motorul de la motocicletă. Oricum, într-o privinţă am ajuns să-i dau dreptate. În România – incredibil – chiar  duduie, frate, o „industrie” extrem de profitabilă: a SPAIMEI!  Profitabilă pentru cine-i la butoane, pentru manipulator, evident şi nu pentru manipulat, să ne înţelegem bine.

Sunt deja o sursă clasică de isterie obsesivele – de acum – leit motive: „fenomene meteo extreme”,  „cutremurul cel mare”, „dezastre naturale” şi  „codurile” roşii-portocalii-galben-verzi-albastre-indigo şi violet.  Mai nou, marele cutremur a fost „translatat” şi în Transilvania, să se „sparie” şi ardeleanul, că aşa-i bine, poporul să fie una în spaime şi-n simţiri! 

Că nu suntem pregătiţi în caz de dezastru, că îngheaţă salariile, că se taie pensiile, că vin ruşii peste noi am auzit de ne-am săturat. Şi fie vorba între noi, n-am învăţat nimic din toate astea şi nici nu ne-am întărit imunitatea la spaimologia sistemului. Ba mai mult, de spaimă ne-am vaccinat, ne-am terifiat, ne-am separat, ne-am izolat, ne-am turnat, ne-am subminat şi ne-am schimbat radical în pandemonie, ca să avem de ce să ne dăm cu pumnii în cap după ce adevărul despre monstruoasa crimă împotriva umanităţii – rămasă nepedepsită până azi – a ieşit la iveală. Căci iată ce-a făcut spaima din noi: nu ne mai recunoaştem cum eram odată.

Aşa i-am înghiţit fără să crâcnim pe orbanii, ciucii, cîţii şi ciolacii din fruntea „guvernelor” pandemoniei şi postpandemoniei, cu toate elucubraţiile lor. Iar acum, din cauza spaimei noastre ne-am potcovit cu un bolovan şi un miliţian aburcaţi în cârca românului, cu perspective de a rămâne,  prin manipularea ordinară care s-a pornit deja de la închiderea urnelor, Duminică seara, ca o tornadă peste români, o bună bucată de vreme pe grumazul nostru. Puşchea pe limbă!

Cine nu va scoate televizorul din priză în următoarele 2 săptămâni, cine nu va evita în totalitate reţelele sociale – mare efort de voinţă, recunosc –, cine nu va redescoperi cartea, întâlnirile cu prietenii, plimbarea în parc, un spectacol, o vorbă schimbată cu un vecin, o drumeţie sau chiar o Sfântă Liturghie, va nimeri direct în plasa lipicioasă a marelui păianjen, pe care o întreagă industrie de spaime se sileşte din răsputeri să o ţeasă în jurul poporului român, care e vândut – a nu ştiu câta oară în istorie – din nou unei puteri străine, ca vacă bună de muls.

Deşteaptă-te, române, că Dumnezeu este cu noi! Ce-i drept, îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă!