Domnul, ispitit de un muritor care crede că știe Legea. Nu este prima oară, dar aici ispititorul caută îndreptare și din acest motiv Hristos îi spune și ne spune parabola samarineanului milostiv. Căci Domnul nu a venit doar să răspundă dilemelor noastre – cum cred și mulți creștini până astăzi -, ci să ne îndrepteze și să rămânem vii.
Învățătorul de lege caută dintâi să-L prindă în cuvânt. Întreabă în cuvinte ce pornesc de „egalitate” în cunoaștere, încercând astfel măgulirea, dar și persiflarea unui profet itinerant, cum pare că îl socotește pe Iisus din Nazaret: „Învățătorule – egalul meu, cu alte cuvinte -, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (Luca 10.25) Nu Îl întreabă ca și cum nu ar ști, ci doar pentru a afla dacă Domnul știe. Iar Domnul îi dă întâietate, cu smerenie nedisimulată, propunându-i să-și revadă „notițele” de lectură. Și răspunsul e corect. Trebuie să știți că preocuparea îndelungată a oamenilor ce învățau în vremea aceea era să caute exact cum să se mântuiască. Cunoșteau totul, teoretic, despre Dumnezeu. Acum află însă că Dumnezeu Se ascunde în aproapele. Pe care Hristos, Dumnezeu-Omul, Îl definește în favoarea omului și nu a Legii.
Alege un om căzut între tâlhari, abia viu, zdrobit și însângerat la margine de cetate. Identifică comportamentul „oamenilor Legii” – un preot și un levit -, care conform Legii, nu se pot atinge de cel căzut. Și un samarinean. Un străin de lege, dar cu Dumnezeu în inimă. Pe care-l oferă, în veac, model de găzduire a celui care din moarte revine la viață. Nu doar că nu este indiferent, ci este și grijuliu. Nu doar că scoate la lumină pe cel din întuneric, ci îl și așază în lumină.
Singuraticul samarinean, fără obligații rituale, e mai aproape de Dumnezeul Cel Viu pentru că refuză ca ritualul să se așeze între el și Dumnezeu. Și refuză idolatrizarea Legii. Nu comentează asupra stării celui căzut, nu-i analizează viața și căderile din ea. Ci luptă pentru scoaterea lui din această cădere. Și spune celui din casa de oaspeți – ce se identifică a fi Betania, acolo unde Domnul Însuși mergea (Luca 10. 38-42) – că are încredere, încredere în el ca gazdă și în rănit. Că unul își va împlini munca, pentru care va plăti. Și celălalt își va împlini chemarea, de a rămâne viu.
Din perspectiva Învierii Domnului Hristos, pilda aceasta este fundamentală înțelegerii roadelor acesteia în viața de cult și rugăciune a comunității primare, și a noastră, a celor de azi. Hristos nu vine ca răstignit fiind – trădat de un ucenic, între tâlhari, la marginea cetății, zdrobit de cunoscătorii Legii și scuipat de cei pe care-i ajutase – să așeze între Dumnezeu și oameni o lege-zid, de protecție a majestății lui Dumnezeu. Ci Slava Sa hrănește ieșirea noastră din indiferență și ne cere să descoperim pe aproapele în cel străin din margini de lume vecine cu moartea.
A face milă cu un om căzut între tâlhari este mai important decât a-i face dreptate. Înseamnă a-l scoate din moarte, dăruindu-i sens învierii. Spuneți-le celor căzuți în viețile lor că îi iubiți și că sunteți gata să le slujiți revenirea pe cale. Și fiți gata să plătiți pentru binele făcut. Dar nu vă temeți. Cel Care ne învață mila ne-o și dăruiește.
Și toate acestea le-a spus Domnul să vindece de îndoială pe cei care cred că le știu pe toate despre El și omenire. Semn că doar iubirea ține lumea!
Lucrările la tronsonul 5 (Curtea de Argeș-Pitești) al viitoarei autostrăzi Sibiu-Pitești au ajuns în această săptămână la un stadiu de aproximativ 88%.
”La începutul lunii decembrie va fi deschisă circulația pe o porțiune de 15,77 kilometri din tronsonul 5 al viitoarei autostrăzi Sibiu-Pitești, mai precis între nodurile rutiere de la Bascov și Băiculești”, au declarat pentru Adevărul reprezentanții CNAIR.
Tronsonul 5 are o lungime totală de 30,35 kilometri, urmând a fi deschis în întregime circulației în primăvara anului viitor.
Tronsonul 5 Curtea de Argeş – Piteşti va include, printre altele, trei noduri rutiere, un viaduct, şase pasaje şi 12 poduri, plus două centre de coordonare şi întreţinere a drumurilor (la Bascov şi Curtea de Argeş).
Valoarea contractului se ridică la 1,7 miliarde de lei fără TVA, sumă asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Traseul tronsonului 5 începe la ieșirea din orașul Curtea de Argeș și continuă paralel cu râul Argeș, pe teritoriul comunelor Băiculești, Merișani, Mălureni, Budeasa, Bascov, până la actuala centură a municipiului Pitești, scrie adevarul.ro.
Clienţii unui mall din Alba Iulia au fost evacuaţi, sâmbătă seara, în urma unui incendiu provocat cu o brichetă luată de pe un raft de un copil, în zona de menaj a unui supermarket.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba, Alex Crişan, un pompier aflat în timpul liber a intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit, în cursul serii de sâmbătă, într-un supermarket dintr-un mall din Alba Iulia.
După ce a lichidat incendiul, acesta a sunat la 112, iar la faţa locului s-a deplasat de urgenţă o autospecială de stingere cu apă şi spumă pentru ventilarea spaţiilor şi asigurarea măsurilor specifice.
„Cu privire la evenimentul petrecut în această seară la Carolina Mall, vă informăm ca incendiul a fost lichidat de către un pompier aflat în timpul liber, ulterior acesta anunţând pe 112 evenimentul.
Alex Crişan a menţionat că pompierii au stabilit drept cauză a incendiului „jocul copiilor cu focul”. Mai exact, un copil care a rămas nesupravegheat a folosit o brichetă, luată de pe un raft, în urma căreia s-au aprins câteva obiecte din material plastic.
Clienţii aflaţi în mall la momentul declanşării incendiului au fost evacuaţi.
Avem cu peste 1000 de candidați mai mult decât în 2020
Pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu alegerile anterioare. Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validați 8.168 de candidați – 2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților, potrivit expertforum.ro.
În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați. Din partea organizațiilor minorităților naționale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaților, s-au înregistrat 58 de candidați. Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților naționale (UDMR), la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale (cele din Consiliul Minorităților Naționale), ale căror candidaturi pentru toate circumscripțiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaților au rămas definitive.
Nu au fost înregistrate alianțe electorale la aceste alegeri. Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 5893.
Doar 5 județe au candidați independenți pentru Senat
Candidații independenți s-au înscris în 30 de județe la Camera Deputaților și în 5 județe la Senat. Unele partide care au intrat în competiție la locale sau la parlamentarele din 2020 nu au candidați la aceste alegeri. Dintre acestea enumerăm Pro România, Partidul Umanist Social Liberal sau Partidul Mișcarea Populară. Unii dintre candidații acestora și-au găsit loc pe listele altor partide.
Raportând numărul total de candidați din fiecare circumscripție la numărul de locuri disponibile conform legii, la Camera Deputaților datele ne arată că cea mai mare competiție este în Giurgiu (23 candidați/loc), Mehedinți (22), Călărași, Ilfov, Ialomița (21), iar cea mai mică la Dolj, cu 14. La Senat, cea mai mare competiție este de 30 la Mehedinți, urmată de Gorj și Brăila, cu 29 și Giurgiu cu 28. Cea mai mică este la București, de 16. În diaspora este de 21 la CDEP și 26 la Senat.
Participarea femeilor la procesul electoral. Nicio femeie candidat independent la Senat
Potrivit expertforum.ro, per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5%. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaților. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidați, iar la Camera Deputaților 37%. Dintre candidații independenți, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio candidată. În ceea ce privește cele 19 organizații ale minorităților care candidează la Camera Deputaților, avem un procent de 35% femei.
Procentual, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) și Alba (40%), raportat la numărul total de candidați din județ. Cele mai puține sunt în Timiș, Harghita și Arad (aprox. 30%). În București procentul de candidate este de 30%.
La Camera Deputaților cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov și Alba (41%), respectiv Hunedoara și București (40%). Cel mai mic procent se regăsește în Arad, Sibiu și Gorj (29%) și Călărași (28%).
La Senat cele mai multe femei se regăsesc în Ilfov (48%) și Sibiu (46%), respectiv Brăila și Vaslui (44%). Cel mai mic procent se regăsește în Suceava (26%) și Cluj (28%).
SOS are cele mai mare procent de femei candidați
Dintre partidele cu peste 250 de candidați validați la nivel național, procentual cele mai multe femei se regăsesc la SOS România (45%), PSDU și ADN (44%), PSDI (40%) sau ANC (46%). PSD a înregistrat 33% candidate, PNL 28%, USR 32%, AUR 29%, UDMR 35%, PRA 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%). Dacă ne uităm comparativ la 2020, multe partide au înregistrat o creștere. De exemplu, PSD avea 26%, PNL 25%, USR 25% și UDMR 29%. AUR a înregistrat un regres, de la 30%
Cele mai multe candidate PSD (procentual) sunt în Vâlcea, Ialomița și diaspora (50%), iar cele mai puține în Covasna și Giurgiu (20%), respectiv Vrancea și Harghita (18%).
La PNL cel mai mare procent de candidate se găsește la Vaslui (50%) și Mehedinți și Giurgiu (40%). La Timiș sunt 16%, iar la Dâmbovița doar 14%.
La USR cele mai multe femei se regăsesc la Vrancea (57%), București (48%) și Brașov (44%). Cele mai puține sunt la Dâmbovița (14%).
La AUR cele mai multe femei sunt în Ilfov (45%) și Mureș (44%), iar cele mai puține la Teleorman, Caraș Severin și Alba (18%), respectiv Harghita (10%).
Dacă ne uităm la poziționarea candidaților femei pe liste – exceptând organizațiile minorităților – doar 23% din candidate sunt pe locul 1, deci sub media procentuală. În cazul candidaților de pe locul 2, un procent de 38% sunt femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%. Așadar, dacă pe primul loc sunt semnificativ mai mulți bărbați, începând cu locurile 2-3 diferența se reduce. Chiar dacă sunt mai multe femei înscrise în cursa electorală, prezența lor pe locuri eligibile rămâne relativ redusă. La Senat, candidații de pe locul 2 nu contează în cele mai multe cazuri. La Camera Deputaților, în cazul unor rezultate bune poate obține până la 3-4 mandate (excluzând Bucureștiul).
La minorități, nicio șansă ca femeile să fie alese în Parlamentul României
Nicio organizație a minorităților care are o listă de candidați mai lungă de două persoane nu a plasat o femeie pe primul loc. Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” sau Uniunea Bulgară din Banat- România au inclus prima femeie pe locul 4. În practică, femeile nu au nicio șansă de a fi alese din partea unei astfel de organizații.
Repartizarea pe partide politice
La PSD femeile reprezintă 20% din candidații de pe primul loc, 30% din candidații de pe locul 2 și 41% din candidații de pe locul 3. Între locurile 4 și 7, procentul se situează între 33% și 37%. La Senat procentul de femei este mai mare (36% vs 32 %); candidatele de pe primul loc reprezintă 19%, iar cei de pe locul doi 35%.
PNL are 27% femei candidați la Camera Deputaților și 29% la Senat și este unul din partidele care oferă acces limitat femeilor la locuri cu șansă. La CDEP doar 12% din candidați de pe primul loc sunt femei, 14% din cei de pe locul 2, 29% din cei de pe locul 3 și 26% din cei de pe locul 4. La Senat, pe prima poziție pe listă sunt 21% din candidați, 19% pe locul 2 și 63% pe locul 3. Per total, liberalii înregistrează 16% femei pe primul loc și pe cel de-al doilea și 46% pe locul 3.
USR are 29% femei pe liste la CDEP și 39% la Senat. La Camera Deputaților pe locul 1 sunt femei 14% din candidați, pe locul doi 34%, iar pe locul trei 39%. La Senat, pe locul 1 sunt 23% candidate, pe locul doi 50%, iar pe locul trei 34%.
AUR are 33% candidate la Senat și 27% la CDEP. Pe locul 1 la Camera Deputaților are 28% candidate, dar la Senat doar 9%. La CDEP din totalul candidaților de pe locurile 2 și 3 femeile reprezintă câte 14%, iar la Senat câte 28 și 56%.
SOS România a înregistrat 44% de femei din totalul candidaților de la CDEP și 45% de la Senat. La Camera Deputaților femeile de pe locul 1 reprezintă 21% din totalul candidaților, cele de pe locul 2 44%, iar cele de pe locul trei 40%. La Senat procentele respective sunt: 23%, 42% și 60%
UDMR are 33% femei pe listă la CDEP și 39% la Senat. La CDEP pe locul 1 sunt 30% femei, pe locul doi 37%, iar pe cel de-al treilea 44%. La Senat valorile corespondente sunt 23%, 23% și 60%.
La Sibiu, doar în cazul a două partide, din 20, lista candidaților la Camera Deputaților e deschisă de o femeie
La Sibiu, 20 de partide se bat pentru 3 locuri de senator și 6 de deputat, la care se adaugă postul de deputat al minorității germane. Per total, Sibiul are 167 candidați la Parlamentul României, mai exact, 63 la Senat și 103 la Camera Deputaților, plus candidatul sibian din partea FDGR (Ovidiu Ganț).
Dintre aceștia, 59 (adică 28,3%) sunt femei, topul fiind dominat (108) în mod cert de bărbați (71,7%). În ceea ce privește repartizarea pe foruri legislative, pentru Senat formațiunile politice au desemnat 29 femei (21,7%), iar pentru Camera Deputaților, 30 (34, 3%).
Cum stă situația pe partide
PSD deschide lista la Senat cu o femeie (Lavinia Șandru), 3 dintre cei 5 candidați fiind, de altfel, femei (Mihai Ionela, locul 3 și Andreea-Ramona Fîncu (locul 5, din 5). La Camera Deputaților, primul loc, rezervat unei femei, este cel poziționat pe 3 (Laura-Ionela Barac), urmată de Corina Bokor (locul 5). Din cei 10 candidați la Camera Deputaților, 7 sunt bărbați.
La PNL, pentru Senat, din cei 5 candidați, 3 sunt femei, însă locurile rezervate acestora sunt: 3 (Corina-Simona Dăncilă), 4 (Camelia Cărăbulea) și 5 (Andreea-Roxana Bunescu), în vreme ce la Camera Deputaților, 3 din 10 candidați sunt femei, dintre care Raluca Turcan ocupă primul loc pe listă, urmată de Christine Thellmann (locul 3) și de Mădălina-Gabriela Streza (locul 7).
Și USR a desemnat pe primul loc la Senat o femeie (Ruxandru Cibu Deaconu). Lista e completată de Mihaela Carmen Seușan (locul 3) și de Daniela Maria Ghiță (locul 5). La Camera Deputaților regăsim o singură femeie (Andreea Roxana Pircu), din 10 candidați.
Forța Dreptei are pentru Senat un singur candidat femeie (Ileana Aurelia Dună, locul 5) și tot o singură doamnă la Camera Deputaților (Vanessa-Doriana Fătășan, locul 4, din 8 nominalizări).
AUR deschide lista candidaților pentru Senat cu o femeie (Luminița Fernandes Păucean), urmată, pe locul 3, de Mihaela-Eleonora Dragomir (din totalul de 5 candidați propuși), în timp ce la Camera Deputaților locurile rezervate doamnelor sunt: 6 (Adriana Mioara Dincă) și 7 (din 8, Daniela Luminița Rădulescu).
Candidați femei pentru Sibiu, cap de listă la alegerile parlamentare
Prin urmare, la Sibiu, per total, la Senat doar 7 femei deschid listele de candidați, din partea partidelor: PSD, USR, PSDU (de altfel, și singura candidată pe listele acestui partid), AUR, ADN (din 2 candidați), SOS, POT (din 2 candidați) și DREPT (singurul candidat al formațiunii politice).
Camera Deputaților deschide listele candidaților cu o femeie doar în cazul PNL și SENS (dintr-o listă de 2 candidați).
FC Hermannstadt a ajuns la o serie neagră de 6 înfrângeri consecutive după 1-3, sâmbătă seara, în deplasarea de la Craiova.
La prima ocazie avută, în minutul 12, sibienii au deschis scorul. Tiago Goncalves a centrat perfect de pe partea stângă, iar Chițu a reluat din 6 metri și a înscris cu capul. După câteva minute de analiză, golul a fost validat din camera VAR.
După numai 7 minute, craiovenii au primit lovitură de la 11 metri. Paradela a fost faultat în careu de Găman, cel care a lovit mingea, dar și piciorul jucătorului advers.
Koljic a șutat de la 11 metri, Căbuz a fost pe minge, însă nu a reușit să pareze lovitura, iar Universitatea a egalat.
Același Koljic a fost deschis bine în care de Paradela în minutul 26, însă nu a prins un șut bun, iar Căbuz a prins balonul.
Sibienii au avut o bună oportunitate în minutul 39. Balaure a centrat foarte bine din corner, Valerică Găman a reluat cu capul, însă peste poarta gazdelor.
Craiova a trecut în avantaj în minutul 50. Mitriță a centrat perfect din lovitură liberă, iar Maldonado a înscris cu capul. Căzub a făcut tot posibilul să respingă, însă nu a ajuns la minge.
Oltenii au făcut 3-1 în minutul 65. Mitriță a șutat de la marginea careului, Căbuz a respins, mingea a ajuns la Bancu care a înscris fără probleme.
Craiova a avut o ocazie uriașă în minutul 71. Mitriță l-a găsit excelent în careu pe Lukic, care a rămas singur cu Căbuz, iar portarul sibienilor a reușit să respingă.
Sibienii au avut ocazia să reducă din diferență în minutul 81. După o lovitură de colț, mingea a ajuns la Sergiu Buș, însă acesta a șutat foarte rău din câțiva metri, iar portarul gazdelor a prins balonul.
Compania Naţională „Poşta Română” a anunţat, sâmbătă, recepţionarea primelor voturi prin corespondenţă trimise de către cetăţenii români din diaspora pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2024.
„Această acţiune face parte din angajamentul Companiei de a susţine exercitarea dreptului la vot prin corespondenţă pentru românii din afara ţării, în baza contractelor încheiate cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
De asemenea, pentru alegerile parlamentare (Senat şi Camera Deputaţilor), au fost expediate aproximativ 6.000 de plicuri cu documentele necesare votului prin corespondenţă”, transmite Poșta Română.
Au fost înregistrate 184 de plicuri cu voturi primite din străinătate, ce au provenit din următoarele ţări: Ungaria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Franţa, Suedia, Austria şi Elveţia.
Aceasta este o prioritate absolută pentru Companie, iar măsurile luate reflectă determinarea noastră de a asigura accesul cetăţenilor la votul democratic, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea şi integritatea fiecărui vot”, precizează Poşta Română.
Un preot din Suceava și-a trecut lăcașul de cult pe numele său și a aderat la Mitropolia Ortodoxă a Muntenegrului.
Este scandal mare la Suceava, după ce un preot ortodox a trecut pe numele lui atât biserica Sfânta Treime din centrul orașului, în care slujește, dar și terenul pe care este construit lăcașul de cult, după care s-a alăturat Mitropoliei Ortodoxe Muntenegru.
Totul a început când preotul a trecut cu lăcașul de cult la o altă biserică din afara țării, la Mitropolia din Muntenegru.
A făcut totul pas cu pas, fără ca nimeni să observe până zilele trecute.
A trecut terenul și biserica în care este preot pe numele său, apoi s-a auto-exclus din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, iar vineri, după liturghie, și-a anunțat credincioșii despre această decizie.
În prezent, terenul și biserica se află în proprietatea unei asociații condusă de tatăl preotului, în timp ce ÎPS Calinic consideră că proproietar în acte asupra bisericii trebuie să fie Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
„Preotul și-a explicat decizia, a precizat că de mai multe ori reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei i-au cerut să treacă terenul și biserica în proprietatea parohiei.
Asta în condițiile în care terenul a aparținut tatălui său, iar biserica a fost construită din fonduri proprii, tot de către tatăl său.
Reprezentanții Arhiepiscopiei au precizat că preotul va fi caterisit”; scrie Digi 24.
Daniel Niculae ar putea fi noul președinte al formației FC Hermannstadt, a anunțat site-ul digisport.ro.
Cele două părți au ajuns deja la un acord, iar, potrivit informațiilor obținute de jurnalistul Digi Sport Marian Codirlă, este vorba de un contract valabil pe doi ani.
„Cea mai bună dovadă a faptului că doar ceva total neprevăzut mai poate schimba lucrurile e că Niculae este deja la Craiova, unde Hermannstadt are meci sâmbătă.
Sibienii aveau postul vacant din aprilie, când Dani Coman a părăsit echipa”, scrie site-ul digisport.ro.
Balul bobocilor de la Colegiul Școala Națională de Gaz Mediaș a fost o adevărată incursiune în lumea filmului.
Seara de vineri a fost una de vis, cu personaje magistral interpretate de elevii claselor a -IX-a de la CSNG, cumul de emoții și bucurii într-un cadru elegant și distins.
Elevii claselor a XI-a, alături de diriginții lor, au pregătit un spectacol ce a vibrat de eleganță, rafinament, dar și de bună dispoziție.
„Miss și Mister CSNG 2024 sunt Neghirlă Nicole din clasa a IX-a Matematică Informatică și Neacșu Tudor din clasa a IX-a Tehnician în Automatizări. Felicitări!
Ne bucurăm că elevii care au concurat, organizatorii dar și publicul au trăit din plin spectacolul prilejuit de acest moment important din viața liceului”, au transmis reprezentanții CSNG Mediaș.
În 2022 s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol
În 2022 s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol în România, în 2021 – cei mai puțin copii din ultimii 130 de ani, iar primul semestru din 2023 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 145 de ani, iar numărul persoanelor decedate a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al nou-născuților, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat.
România ar putea avea, în 2050, aceeași populație ca după Primul Război Mondial, iar în 2100 ar putea ajunge la doar opt milioane de locuitori.
În acest context, prezența „familiilor numeroase” în societatea românească e una insulară, iar dificultățile financiare pentru întreținerea unor astfel de familii nu sunt deloc de neglijat. Cu toate acestea, potrivit datelor furnizate către Sibiu 100% de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, în Sibiu există o familie cu 11 copii și două familii cu câte 10 copii.
Decalaj mare între venitul real al familiilor numeroase din România și valoarea coșului minim de consum lunar pentru un trai decent
Într-o definiție lapidară, vorbim generic de o familie numeroasă atunci când numărul de adulți este mai mic decât numărul de copii. Adică atunci când o familie are trei sau mai mulți copii.
Când ne gândim la o familie numeroasă, cel mai probabil ne imaginăm o familie cu 9-10 copii, dar în realitate, acestea sunt tot mai puține în România pentru că peste 70% din familiile numeroase au 3 și 4 copii (INS).
Creșterea accelerată a prețurilor afectează direct atât puterea de cumpărare, cât și nivelul de trai al familiilor cu 3 sau mai mulți copii din România. În medie, o familie numeroasă nu poate susține real valoarea coșului minim de consum lunar pentru un trai decent.
Conform datelor pentru anul 2024 (luna septembrie) publicate de Fundatia Friedrich Ebert România și Syndex România, coșul minim de consum pentru un trai decent a fost calculat la nivelul de 10 450 lei pentru o familie cu doi copii, respectiv de 9 978 lei pentru o familie cu un copil. Pornind de la datele publicate de ASFANU – Asociația Familiilor Numeroase a calculat coșul minim de consum pentru un trai decent pentru familiile numeroase din România:
o familie cu 3 copii – 12 314 lei
o familie cu 4 copii – 14 178 lei
o familie cu 5 copii – 16 042 lei
o familie cu 6 copii – 17 906 lei
o familie cu 7 copii – 19 770 lei
o familie cu 8 copii – 21 634 lei
Pentru calcularea coșului de consum au fost luate în considerare următoarele categorii de cheltuieli : (1) Alimentație (2) Îmbrăcăminte și încălțăminte (3) Locuința (4) Dotarea locuinței (5) Cheltuieli cu locuința (6) Produse de uz casnic și igienă personală (7) Servicii (8) Educație și cultură (9) Îngrijirea sănătății (10) Recreere și vacanță (11) Fondul de economii al familiei.
Venituri mult sub pragurile necesare pentru un trai decent
Începând cu anul 2022, ASFANU monitorizează datele privind coșul minim de consum pentru un trai decent și observă o creștere a acestuia în medie cu 5% de la an la an. Totodată, conform studiului realizat de ASFANU în 2022 și actualizat cu rata inflației pentru 2024, familiile numeroase se regăsesc în toate categoriile de venituri. Rezultatele arată că un procent semnificativ dintre acestea câștigă între 3.700 și 5.700 lei lunar, iar altele se situează între 3.000 și 4.500 lei. Aceste venituri sunt mult sub pragurile necesare pentru un trai decent: o familie cu trei copii, de exemplu, ar trebui să câștige lunar echivalentul a peste 5 salarii minime nete sau peste 2 salarii medii nete (la nivelul lunii august 2024) pentru a acoperi cheltuielile de bază. Aceste date evidențiază diferența considerabilă între veniturile reale ale familiilor numeroase și costurile minime necesare pentru un trai decent.
În același timp, familiile numeroase aduc o contribuție valoroasă la consolidarea capitalului uman al României, nu doar prin aducerea pe lume a mai multor copii într-o perioadă în care rata fertilității este de doar 1,64 copii per femeie – insuficientă pentru a asigura înlocuirea generațiilor –, ci și prin educarea tinerelor generații care vor susține dezvoltarea economică și socială a țării. Aceste familii reprezintă principalul segment care asigură înlocuirea populatiei, constituind un factor semnificativ în menținerea ratei fertilității.
Potrivit datelor INS pentru anul 2023, 74,8% dintre gospodăriile din România nu au copii sub 18 ani în întreținere, procent ce a crescut cu 4,61% față de 2022. În consecință, gospodăriile cu copii în întreținere reprezintă doar 25,2% din totalul gospodăriilor, dintre care 13,3% au un singur copil, 8,3% au doi copii, 2,4% au trei copii, iar doar 1,2% au patru sau mai mulți copii.
O familie cu 11 copii în întreținere, în județ. Situația privind numărul familiilor cu mai mult de 3 copii pe ultimii trei ani
Potrivit Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, numărul familiilor cu mai mult de 3 copii de la nivelul județului nostru, care beneficiază de dreptul privind alocația de stat pentru copii, este de 4018.
Raportat la numărul de copii, aceste familii arată astfel:
Familii cu 3 copii:2875
Familii cu 4 copii:700
Familii cu 5 copii:271
Familii cu 6 copii:106
Familii cu 7 copii:44
Familii cu 8 copii:14
Familii cu 9 copii:5
Familii cu 10 copii:2
Familii cu 11 copii:1
Situația privind numărul familiilor cu mai mult de 3 copii pe ultimii trei ani din județul Sibiu, înregistrați la nivelul lunii octombrie 2022, octombrie 2023 și octombrie 2024.
Wilhelm Tartler s-a stabilit acum douăzeci de ani în Hamba, vechiul sat săsesc parte a comunei Șura Mare. Aici, într-un cadru de poveste, Casa Parohială și curtea Bisericii Evanghelice fortificate, a pus bazele afacerii sale, miereecologică.ro. De zece ani a închiriat și clădirea fostei școli din aceeași incintă.
De origine este din Mediaș. Când avea 10 ani, a plecat din țară împreună cu părinții, „cumpărat de nemți”, cum spune el. A trăit 20 de ani în Germania, a făcut și studiile acolo, mai exact, Facultatea de Agronomie. Wilhelm Tartler s-a întors în România, în 2002, pentru că aici se simte „mult mai bine față de acolo”.
Wilhelm Tartler și partenera sa, Andreea
A ajuns din întâmplare la apicultură, în timpul facultății. Un coleg l-a invitat la un curs. Apicultorul își aduce aminte: „A fost așa de interesant, au fost lectori foarte buni. Atunci am găsit o coșniță dintr-asta, într-un târg de vechituri de acolo, încă o am afară. Coșnița este un fel de stup vechi, din nuiele și lut, cum se făceau acum o sută de ani. Prietenul care m-a invitat la curs a venit după câteva zile la mine cu un roi. Mi-a dat două kilograme de albine și mi-a spus să le bag în coșnița aceea. Așa am început apicultura”.
Apicultorul știe ce se întâmplă în stup ascultând bâzâitul albinelor
Inițial nu l-a atras să producă miere. A început să îndrăgească albinele, să le observe. „Mi-a plăcut practic biologia lor, cum se înmulțesc, cum își fac cuibul, cum își construiesc casa din nimic. În primii ani nu m-a interesat mierea. M-a interesat cum roiesc, ce fac mătcile atunci când încep să bâzâie, le auzi dacă vor să roiască.
Comunică matca bătrână cu cea tânără, din botcă. Au un sunet specific. Mătcile bătrâne nu pleacă din stup sau cea tânără din celulă nu iese până ce nu e plecată cea bătrână. Cea bătrână roiește, cea tânără rămâne în stup. Jumătate din albine pleacă cu regina bătrână, se agață într-un pom.” Când a revenit în țară, l-au ajutat sfaturile unui apicultor sas din Richiș, Hans Schaas. Acesta l-a introdus în tainele apiculturii în România și de la el a primit primii trei stupi. Ține fotografia lui pe perete.
În România a făcut și altele, a avut o pepinieră, a lucrat și ca inspector în agricultură ecologică, se ocupa cu certificările. În Hamba este de 20 de ani. În 2015, prin Asociația Melikoleg, a început să țină aici workshop-uri pe teme apicole. Pentru că s-au restrâns opțiunile, din cauza pandemiei, s-a concentrat pe producerea și comercializarea mierii. În prezent, încearcă să îi ajute pe membrii apicultori din asociație să își vândă produsele.
Apicultorul Hans Schaas
Ca apicultor, ești liber și ”binevenit oriunde te duci”
Cel mai mult iubește la albinărit efectele „sinergice”: „Ne ocupăm de albine, facem miere. Dar, pe lângă asta, lucrăm afară, în natură. Am libertate. Pot să îmi aleg locul de muncă, așa cum vreau eu. Dacă îmi place la Mândra, le duc la Mândra, dacă îmi place la Râul Sadului, duc albinele acolo. Trebuie să fiu și apicultor, șofer, tâmplar. Trebuie să știu și economie, să știu să calculez, totul este foarte divers, nu e plictisitor. Plus că există un anumit mod în care te privesc oamenii când spui că ești apicultor, lumea are un alt interes. Ești binevenit oriunde te duci. Apicultura mi se potrivește, îmi place să lucrez cu albinele, îmi place că pot să fiu liber, pot lucra cu cine îmi place.”
Biserica evanghelică fortificată din Hamba
Cel mai greu la albinărit i se pare că majoritatea muncii este într-o perioadă scurtă. 70% din muncă se desfășoară în lunile aprilie, mai, iunie, iulie. ”În sezon e foarte greu. Mierea se produce două – trei luni pe an. E greu și să găsești forță de muncă, mare parte fiind plecată în străinătate. În tot satul acesta există un singur băiat, care mă mai ajută din când în când. Cei din zonă preferă să lucreze trei luni în Germania și să câștige mai mult decât îi pot plăti eu. Lucrăm mai mult cu străini. Noi invităm practicanți de la facultăți din Vest. Sau voluntari de pe alte platforme de voluntariat și lucrăm cu ei, dacă vrem să facem față.”
Sfatul lui Wilhelm Tartler este să consumați miere cumpărată direct de la apicultori
Wilhelm Tartler crede că există piață suficientă pentru apicultorii, câteva sute, din județul nostru. „Problema este că nu se cumpără miere de apicultori, nu că nu este clientelă. Se cumpără «substanța» din super-marketuri, care nu este miere de fapt. Dacă s-ar cumpăra direct mierea de la producători în România, nu ar fi destulă pe piață. Nu cumpărați mierea din super-marketuri. Probabilitatea este 80-90% să nu fie miere!”
Mierea și produsele derivate sunt extrem de benefice pentru sănătate și sunt folosite de mii de ani în scopuri prevenționale sau terapeutice. Chiar dacă sunt mai scumpe, important este ca acestea să fie produse curat, ecologic. Pentru Wilhelm Tartler, „normalitatea este asta: un produs ecologic. Aceasta înseamnă în primul rând că nu poți folosi tratamente chimice pentru albine. Combatem varoza cu acizi organici, oxalic, formic. Și cu metode mecanice. Nu folosim antibiotice în stupi. Apicultorul care vrea să înceapă să lucreze în sistem ecologic, trebuie să schimbe toată ceara. Aceasta trebuie să fie curată, fără reziduuri de la tratamente”.
Este important și locul unde sunt amplasați stupii, să nu fie aproape de autostrăzi, de culturi convenționale, să nu fie în zone poluate. Apicultorul mută stupii de mai multe ori pe an, în funcție de perioadele de înflorire și de calitatea florilor.
Câțiva dintre stupii lui Wilhelm Tartler sunt amplasați în livada de lângă Casa Parohială
Dezvoltarea începe în zona noastră, la salcie și la pomii fructiferi. „Când începe cireșul aici, la mijlocul înfloririi, depinde de an, le mutăm o parte la rapiță, în Banat. Pe Valea Mureșului, la primul salcâm. Dacă a înghețat sau ceva, le ducem la Dunăre. Sunt trei săptămâni de flori de salcâm în România, putem să ne mișcăm unde găsim flori mai frumoase, neînghețate. Al doilea salcâm poate fi în zona Deva, Lugoj. Al treilea salcâm, la noi, zona Șoala. Pentru tei mergem pe Valea Mureșului sau câteodată, chiar aici. Pentru mierea de mană ducem stupii la Sadu, la munte.”
”Înțepătura de albină este un training foarte bun și important, pentru că te face calm.”, crede apicultorul
Probabil că una dintre fobiile noastre, ale celorlalți, sunt înțepăturile albinelor. L-am întrebat de câte ori a fost înțepat și a râs. ”Dacă reușești să stai liniștit când te înțeapă cinci albine în diferite locuri ale corpului, e un training pe care nu îl poți face în altă parte. E un control asupra corpului. Dacă lucrez la albine, sunt înțepat, întotdeauna. Dar, înțepătura la un apicultor nu este o problemă. Ieri, au fost două-trei, n-am făcut mare lucru. Dar, cred că am avut și o mie de înțepături. Am avut un accident într-o zi, s-au răsturnat 24 de stupi. A trebuit să îi pun la loc, să îi duc de pe asfalt. După, am avut ceva probleme digestive, am avut capul un pic umflat, dar atât.
De multe ori, lucrează cu mâinile goale
Apicultorul este obișnuit cu înțepăturile. Depinde ce faci. Albinele reacționează mai agresiv și dacă se anunță o ploaie, umiditate în aer, presiune. Dacă se poate, nu lucrăm în acea zi, amânăm. Albinele simt și dacă te duci agitat la ele. Dacă iubești albina și vrei să o protejezi, să nu o strivești când lucrezi, trebuie să te duci la ea calm și relaxat. În momentul în care intri în stupină, deja te relaxezi.”
Oxymel – „medicină cu gust bun”
Wilhelm Tartler lucrează acum împreună cu partenera sa, Andreea, „pedagog de plante medicinale”, cum se recomandă ea. Cele mai importante sortimente pentru ei și cele mai bine vândute sunt salcâmul și mana. În oferta de bază au și miere de rapiță, polifloră, tei, floarea soarelui, păducel. Mierea de rapiță este singurul produs ce nu are eticheta de produs bio. Chiar dacă fermierul la care duc stupii nu stropește culturile în perioada în care sunt albinele acolo. Găsiți la ei și amestecuri cu scorțișoară, ghimbir, miere, nucă, tinctură de propolis, polen, crud și uscat.
Pe primul loc în preferințele clienților sunt mierea de salcâm și cea de mană. Apoi, produsele cu propolis, Hidromelul, un vin din miere. Andreea ne spune că se vinde tot mai mult și Oxymelul, e „medicină cu gust bun, o combinație între oțet și miere, în proporții egale, cu un adaos de propolis. Acesta este un tonic general. Este de fapt un sirop dulce-acrișor. Se face de 2500 de ani în diferite culturi. Ajută tot organismul, este anti-microbian, anti-oxidant, prebiotic, probiotic, ajută la multe”.
Unde găsiți produsele lor
Lumea din zonă vine direct la ei, în Hamba, pe strada Cooperativei, nr. 50, mai ușor, în curtea Bisericii evanghelice. Îi puteți apela, la numărul 0749417077. Au și site, miereecologică.ro, unde se pot plasa comenzile, iar mierea se expediază oriunde în țară. Produsele lor se vând în magazine românești din Germania, Anglia, Franța. Au și magazine de desfacere în Sibiu, București, Cluj. În Sibiu, găsiți produsele lor la Băcănia Albota, magazinele naturiste Kryia, magazinele lactate Mândra. Vând și la târguri, de primăvară, toamnă, de Crăciun, mai ales în București.
Dacă doriți să vedeți cum arată interiorul unui mic stup, îl găsiți la noi în redacție săptămâna viitoare.
Alte recomandări: Miere Iulia Sibiu, Taxiul cu miere, Talpoș Vasile Cisnădie, Mierea sibienilor, Tudose Stela Șelimbăr.
