Luni, 4 noiembrie, într-o singură oră, polițiștii Biroului Rutier Sibiu au depistat 11 autovehicule parcate neregulamentar.
S-a întâmplat în zona străzii Nicolae Iorga, în apropierea unei școli gimnaziale, dar și pe o stradă secundară, în zona Căii Dumbrăvii, în municipiul Sibiu.
Polițiștii rutieri au luat azi măsuri pentru ca prima zi după întoarcerea din vacanță a elevilor să fie una în siguranță, ferită de pericolele pe care parcarea neregulamentară le poate genera.
„Acțiunea polițiștilor a vizat conștientizarea conducătorilor auto asupra riscului creat de lipsa vizibilității în intersecții, dar și în preajma trecerilor pentru pietoni, mai ales când este vorba despre traversarea efectuată de copiii mai mici, mai greu vizibili din cauza înălțimii reduse a acestora.
De asemenea, polițiștii au avut în atenție și autovehiculele parcate pe trotuar, parțial sau total, și care obstrucționau circulația în siguranță a pietonilor, forțându-i să pătrundă pe carosabil pentru a-și putea continua deplasarea.
Ca urmare a activităților desfășurate, 7 conducători auto au fost sancționați contravențional, alți 4 urmând să se prezinte la sediul Biroului Rutier Sibiu pentru lămurirea situației și aplicarea măsurilor în consecință.
Polițiștii Biroului Rutier vor continua să monitorizeze intersecțiile din municipiul Sibiu în vederea asigurării unui climat optim de siguranță pentru toți participanții la trafic”; a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Irinel Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a spus luni că anul acesta va putea fi deschisă circulaţia pe 18 kilometri din Secţiunea 5 a Autostrăzii Sibiu – Piteşti, cu un an mai repede decât prevede contractul.
”Sunt în curs de finalizare lucrările de aşternere a stratului de bază de asfalt AB31.5, a stratului de legătură BAD 22.4 şi a stratului de uzură MAS16.
Sunt în curs de finalizare lucrările de realizare a stratului de balast stabilizat cu ciment aferent suprastructurii drumului”, a transmis secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.
Potrivit acestuia, la nodul rutier de la Curtea de Argeş sunt în curs de finalizare lucrările de terasamente, continuă lucrările de aşternere a stratului de bază şi a stratului de legătură.
”Antreprenorul are o mobilizare consecventă, având pe întregul şantier aproximativ 1.125 persoane şi 210 utilaje.
Cum spuneam, având în vedere buna mobilizare a constructorului, anul acesta vom putea da în trafic un prim tronson în lungime de 18 km din această secţiune, cu aproape 1 an mai devreme faţă de termenul contractual.
Ulterior, în scurt timp de la darea în trafic a primului tronson, vom finaliza şi restul lotului până la Curtea de Argeş”, a ma precizat Irinel Ionel Scrioşteanu.
Cei trei, cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, din Jina, sunt bănuiți că, în 31 octombrie, în jurul orei 20.20, în timp ce se aflau într-un magazin din localitatea de domiciliu și, ulterior, pe stradă, pe fondul unui conflict spontan, au bătut un alt localnic, în vârstă de 45 de ani, lovindu-l cu pumnii și picioarele.
„Victima a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.
În baza probatoriului administrat, polițiștii au luat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor trei presupuși agresori.
La data de 2 noiembrie, față de persoanele în cauză s-a dispus aplicarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile.
Cercetările sunt continuate la nivelul Secției de Poliție Rurală Orlat, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște”, spune purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
În cadrul acțiunilor derulate pe raza localităților Bruiu și Porumbacu de Jos, au fost legitimate 37 de persoane, au fost verificate 25 de autovehicule, au fost efectuate 22 de testări cu etilometrul, au fost controlați 12 deținători de animale și 9 transportatori de animale și au fost verificate 23 de cabaline.
„Polițiștii au aplicat 5 sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.500 de lei, pentru deţinerea sau transportul de animale neidentificate şi neînregistrate, fără documente sanitare veterinare.
Polițiștii sibieni vor continua acțiunile specifice în vederea prevenirii oricărui risc de răspândire a bolilor ce pot fi generate de participarea la târguri, expoziții sau concursuri care nu au adoptate măsuri minime de verificare a animalelor, metode adecvate de dezinfectare la intrări şi ieşiri sau măsuri corespunzătoare de biosecuritate a persoanelor care vin în contact cu animale”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Drumuri și Poduri SA Sibiu continuă lucrările de reparații și întreținere a drumurilor județene, conform Programului anual finanțat de Consiliul Județean Sibiu. În această săptămână, activitățile includ:
marcaje rutiere longitudinale și transversale pe DJ 106E Săliște – Jina
defrișare suprafață cu tufișuri și arbuști cu diametrul mai mic de 10 cm și degajarea terenului de frunze și crengi, curățire șanțuri rigole executată manual și mecanizat, demontat și montat parapet metalic, montat catadioptrii, cosirea vegetației ierboase executată manual (cu motocoasa), aducere la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată cu încărcare mecanizată pe DJ 106A Curmătură – Păltiniș
plombări cu beton asfaltic – decapare cu frezare pe DJ 141D int. DJ 107B – limită județ Alba
execuție podeț din tub corugat D 800 mm, curățire cale pe pod și reparații zid de sprijin cu zidărie din bolovani de râu pe DJ 106G Dobârca
montat oglindă stradală pe DJ 105G intravilan Râu Sadului
aducere la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată, săpături șanțuri de pământ (mecanizat) pe DJ 105A int. DJ 106 – Marpod
plombări cu sort și emulsie:
DJ 104D Retiș – limită județ Brașov
DJ 104E Nou Român Șomartin
DJ 106G Gusu, DJ 141A Metiș – Vecerd
aducere la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată:
DJ 142E Alma
DJ 141A Ștenia
montat indicatoare rutiere:
DJ 143A Laslea
DJ 141B Richiș
toaletarea vegetație executată mecanizat, degajarea terenului de frunze și crengi pe DJ 106F Glâmboaca Săptămâna trecută drumarii au realizat următoarele lucrări:
marcaje rutiere longitudinale și transversale:
DJ 142A Dârlos – Curciu
DJ 104G Săcădate – int. DJ 106
DJ 143C Săcel – Mag
defrișare suprafață cu tufișuri și arbuști cu diametrul mai mic de 10 cm și degajarea terenului de frunze și crengi, curățire șanțuri rigole executată manual și mecanizat, montat parapet metalic, montat catadioptrii, cosirea vegetației ierboase executată manual (cu motocoasa), aducere la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată cu încărcare mecanizată pe DJ 106A Curmătură – Păltiniș
plombări cu beton asfaltic – decapare cu frezare:
DJ 104D int. DJ 106 – limită județ Brașov
DJ 106C Sibiu – Cisnădie
montat și demontat indicatoare rutiere pe DJ 105G ieșire Avrig – intrare Tălmaciu
execuție podeț din tub corugat D 800 mm, curățire cale pe pod și reparații zid de sprijin cu zidărie din bolovani de râu pe DJ 106G Dobârca
vopsit parapet pod pe DJ 106 Nocrich
plombări cu sort și emulsie:
DJ 105 Agnita – limită județ Brașov
DJ 105D Agnita – Nou Român
DJ 106G Ludoș – Apoldu de Jos
săpături șanțuri de pământ (mecanizat):
DJ 142A Dârlos
DJ 141A Metiș – Vecerd
vopsit mână curentă pod pe DJ 142A Curciu
aducere la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată pe DJ 141A Metiș – Vecerd
toaletarea vegetație executată mecanizat, degajarea terenului de frunze și crengi, pe DJ 106G Ludoș – Apoldu de Jos
Sibiul este printre județele României care au beneficiat și au valorificat pe deplin oportunitățile oferite de viziunea pro-dezvoltare a guvernelor conduse de PNL din 2020 încoace. Succesul Sibiului s-a bazat pe o axă de dezvoltare București-Sibiu, prin parteneriatul dintre liberalii de la guvernare, cei din Parlament și cei din conducerea județului și a comunităților locale sibiene.
După ani de stagnare și blocaje provocate de administrația PSD, județul Sibiu a ajuns în topurile naționale la nivel de trai, investiții străine și dinamica creșterii economice, având perspectiva de a se alinia la nivelul Europei Centrale și de Est. Aflați povestea neromanțată a reușitei acestei echipe.
Echipa și pașii decisivi ai schimbării în bine
Două femei competente și hotărâte, alături de o echipă liberală locală solidă, au fost la originea marilor schimbări care au avut loc în ultimii ani în județul Sibiu. La nivel central, Raluca Turcan, liderul PNL Sibiu, a susținut proiectele majore ale județului din pozițiile de vicepremier, ministru al Muncii și ministru al Culturii.
La nivel local, Daniela Cîmpean, președintele liberal al Consiliului Județean (CJ), împreună cu zecile de primari PNL, au implementat aceste proiecte, schimbând modelul de administrație moștenit de la conducerea socialistă anterioară. În 2016, administrația județeană precedentă alocase doar 16% din buget pentru investiții. Investițiile județului au primit de atunci mai multe fonduri, contribuind astfel la creșterea bugetului. Acesta a fost primul pas important de la subzistență la dezvoltare locală. Astăzi, dintr-un buget de aproape 2,2 ori mai mare față de cel din urmă cu opt ani, administrația liberală alocă 51,97% pentru dezvoltare, din care aproape 73% provin din fonduri europene.
Al doilea pas: Schimbarea modelului economic
În 2022, în guvernarea Ciucă, liberalii au realizat o schimbare la nivel național a modelului economic – de la un consum nesustenabil, bazat pe importuri și împrumuturi, la o creștere sănătoasă prin investiții masive din fonduri europene, guvernamentale și private. Această schimbare a avut un impact pozitiv asupra județului Sibiu.
O echipă liberală unită la nivel central și județean – Daniela Cîmpean, Nicolae Ciucă și Raluca Turcan în Sibiu
Inima României și arterele deblocate ale dezvoltării
Deși economia județului crescuse în perioada 2017-2019, blocajele majore erau cauzate de lipsa unei conexiuni rapide cu restul țării și cu Occidentul. Arterele dezvoltării, necesare pentru a conecta economic Sibiul și regiunea Centru, erau blocate. Guvernele PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea, făcuseră o „Fata Morgana” din proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești, esențial pentru Sibiu.
După preluarea guvernării, liberalii au reușit în 2020 să deblocheze acest proiect de mare infrastructură. Raluca Turcan, pe atunci vicepremier, și Lucian Bode, ministrul Transporturilor, au obținut în septembrie 2020 aprobarea Comisiei Europene pentru o investiție de 875,5 milioane de euro în construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Pitești. În decembrie 2022, guvernarea Ciucă a deschis primul tronson al autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, cei 13 kilometri dintre Sibiu și Boița, cu efecte benefice pentru locuitorii zonei și economia locală. De asemenea, în 2021, deschiderea ultimului lot al autostrăzii A10 Sebeș-Turda a permis circulația neîntreruptă între Sibiu și Cluj-Napoca, întărind astfel axa de dezvoltare a Transilvaniei.
Echipa PNL Sibiu a lucrat și la îmbunătățirea rețelei rutiere a județului, finanțând reabilitarea a nouă drumuri județene și cinci poduri. În 2023, a fost finalizată modernizarea drumului 106 B Șura Mică – Loamneș – Țapu, cu beneficii directe pentru peste 180.000 de locuitori. În ultimii opt ani, administrația liberală a modernizat sau are în curs de modernizare 650 de kilometri de drumuri județene, cu o valoare totală a proiectelor de aproape 725 milioane lei.
Aeroport internațional extins și tehnologii de top
Echipa liberală condusă de Raluca Turcan și-a propus deschiderea internațională a Sibiului și o exploatare mai bună a potențialului turistic prin extinderea Aeroportului Internațional Sibiu. În doar 13 luni de la emiterea autorizației de construire, lucrările de modernizare și extindere a terminalului de pasageri au fost finalizate, cea mai mare investiție a Consiliului Județean, în valoare de peste 64 milioane euro (85% fonduri europene). Terminalul extins are o suprafață de 3,5 ori mai mare, crescând de la 6.200 mp la 22.400 mp. Odată operaționalizat, va putea asigura un flux anual de 2,5 milioane de pasageri. În 2023, Aeroportul Internațional Sibiu a deservit 550.000 de pasageri.
Această investiție majoră face parte dintr-un pachet de 400 de milioane de euro destinat modernizării aeroporturilor regionale. Terenul a fost pregătit încă din pandemie, o perioadă foarte dificilă. În calitate de vicepremier, Raluca Turcan a coordonat schema de ajutor de stat pentru aeroporturile regionale din Sibiu, Iași, Cluj-Napoca și Craiova, sprijin acordat pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia Covid-19.
Educația: Sibiul liberal este mereu cu un pas înainte
Sibiul a fost și este un port-drapel al reformelor și al măsurilor inovatoare în educație. Cele mai mari eforturi ale echipei liberale conduse de Raluca Turcan se leagă de educație. „Noi, liberalii, nu vedem educația ca pe o cheltuială bugetară, ci ca pe cea mai bună investiție publică pentru viitor!”, spune Raluca Turcan. Investițiile făcute în infrastructura școlară a județului Sibiu depășesc 160 de milioane de lei. Guvernul, împreună cu echipa locală, a modernizat școlile din 15 localități ale județului.
Anul 2024 marchează începutul unei noi etape pentru educația sibiană, cu investiții record prin utilizarea fondurilor europene. Sunt în desfășurare proiecte finanțate cu 100 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru construcția de școli, reabilitarea celor existente, achiziția de microbuze școlare, modernizarea școlilor cu echipamente digitale și alte dotări esențiale.
Anul școlar 2024-2025 a adus extinderea programului „Masa în școală”, inițiat de Raluca Turcan, care se aplică acum în peste 2.200 de școli, oferind o masă pentru elevi.
Campus profesional dual: conectarea educației la piața muncii
Raluca Turcan și echipa liberală de la Sibiu au abordat problema conectării educației la piața muncii prin proiectul Campusului profesional dual, în valoare de 25 de milioane de euro. Proiectul este realizat în parteneriat cu mediul universitar, autorități locale și companii private, oferind oportunități de angajare calificată pentru 250 de tineri.
Cel mai mare buget județean pentru cultură
Consiliul Județean Sibiu are cel mai mare buget pentru cultură comparativ cu alte județe. „Educația este drumul cel mai sigur spre un viitor prosper, iar cultura este calea cea mai rapidă de a descoperi esența unei națiuni,” afirmă Raluca Turcan. Investițiile în cultură contribuie și la dezvoltarea economică prin turism. De exemplu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a avut doar în prima zi a ediției din acest an, 100.000 de spectatori. FITS s-a bucurat și de sprijin financiar din partea ministerului Culturii.
Raluca Turcan și Ciprian Ștefan, managerul Muzeului Astra, candidat PNL Sibiu la Senat
90% din infrastructura medicală, reabilitată și modernizată
Echipa PNL Sibiu a pus un accent major pe sănătate, cu investiții de peste 280 milioane lei în modernizarea clădirilor medicale și dotarea acestora. În 2023, au fost modernizate secții ale Spitalului Județean și extins Ambulatoriul de Adulți din cadrul Spitalului de Psihiatrie. Tot în 2023, administrația liberală a obținut aproape 30 milioane de lei prin PNRR pentru combaterea infecțiilor nosocomiale.
În premieră națională, județul Sibiu a lansat o platformă digitalizată care oferă acces la datele medicale personale pentru toți locuitorii, inclusiv posibilitatea de programare online și vizualizarea istoricului medical.
Muzeul ASTRA vernisează mâine, 5 noiembrie 2024, ora 17:30, în Sala Atelier (S2) din Pavilionul Muzeal Multicultural, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, expoziția temporară Dansul – patrimoniul intangibil european în mișcare / Dance – Europe’s Living Heritage in Motion. Evenimentul e organizat în contextul derulării proiectului Dance as Intangible Cultural Heritage: New models of facilitating participatory dance events (Dance as ICH), cofinanțat prin Uniunea Europeană, în cadrul Programului Europa Creativă.
Dans pedagogic și Studiu de caz
„Expoziția explorează diversele manifestări ale dansului în context cultural european, din perspectiva colaborării comunităților patrimoniale de dans documentate de specialiștii implicați în proiect. Prin studiile de caz elaborate de fiecare partener expoziția aduce în prim-plan particularitățile dansului în diferite culturi.
Bazându-se pe un model complex care implică comunitatea deținătoare de cunoștințe și publicul larg, Muzeul ASTRA propune ca metode de facilitare a dansului organizarea unei expoziții temporare interactive, derularea de evenimente de dans participativ, desfășurarea de programe educaționale pentru cunoașterea tehnicilor de învățare a pașilor de dans specifici zonei, proiecții de filme și întâlniri cu specialiști în domeniu.
Muzeul ASTRA utilizează în expoziție tehnici variate de punere în valoare a dansului prin intermediul panourilor descriptive și a materialelor audio-video structurate pe trei direcții conceptuale: Dance loop, Dans pedagogic și Studiu de caz. Filmele prezentate au fost realizate de către țările partenere și ilustrează diferitele medii de dans oferind o perspectivă variată asupra tradițiilor europene.
Nominalizarea de către Muzeul ASTRA a Cetei de feciori din satul Rucăr, comuna Viștea, județul Brașov pentru studiul de caz al proiectului a fost determinată de modul participativ în care Ceata se constituie și funcționează în cadrul comunității. Ceata de feciori include o complexitate de elemente culturale – dansuri, cântece, port și ritualuri specifice, care conturează diversitatea patrimoniului cultural material și imaterial al comunității și modul în care tradiția este vie și dinamică”, au transmis organizatorii.
După vernisarea expoziției, va avea loc primul eveniment de practică, unde vizitatorii vor dansa împreună cu Ceata de feciori din Rucăr dansuri ca Fecioreasca, Poșovoaica (Hațegana), Șchioapa (Învârtita) și Jiana.
Un proiect ce unește prin dans
Proiectul european Dance as ICH: New models of facilitating participatory dance events (Dance – ICH) lansat în anul 2022 reunește 20 de cercetători, curatori, profesori de dans și arhiviști și nouă parteneri din șase țări, care abordează tema dansului ca element de patrimoniu cultural imaterial.
Proiectul își propune să încurajeze și să stimuleze evenimentele de dans participativ. Accentul se pune pe dansul împreună, unde spațiul deschis pentru ca toată lumea să interacționeze. Astfel se oferă oamenilor un sentiment de incluziune și acceptare, de apartenență la o comunitate patrimonială.
Conceptul expozițional al proiectului european curatoriat în cadrul țărilor partenere este realizat de Muzeul ASTRA.
Duminică seara, un mesaj RO-Alert a fost transmis în județul Tulcea, avertizând populația cu privire la riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Deși nu au fost semnalate intrări în spațiul aerian românesc, Ministerul Apărării Naționale a dispus ridicarea în aer a două avioane F-16 pentru a monitoriza situația.
Potrivit Biziday.ro, Ministerul Apărării Naționale informează că Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Din acest motiv, ”ca urmare a detectării deasupra Mării Negre a unor grupuri de drone care se îndreptau către spațiul aerian al Ucrainei, în apropierea spațiului aerian al României, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.34, cu privire la instituirea alertei aeriene în zona de nord a județului Tulcea”.
”Alerta aeriană a încetat în jurul orei 00.45, iar aeronavele F-16 au revenit pe aerodromul de bază. Sistemul de supraveghere radar al României, care a monitorizat permanent situația generată de aceste atacuri, nu a detectat pătrunderea în spațiul aerian național a unor vehicule aeriene implicate în atacul asupra obiectivelor ucrainene. Conform procedurilor stabilite pentru aceste situații, începând cu dimineața zilei de luni, 4 noiembrie, forțele MApN vor executa cercetări în zonele de pe teritoriul național aflate în apropierea obiectivelor atacate în mod ilegal de forțele ruse, pentru depistarea unor eventuale situații de impact a unor vehicule aeriene sau resturi ale acestora”, mai precizează MApN.
Maia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte al Moldovei, cu o diferență de aproximativ 10 procente față de contracandidatul său Igor Stoianoglu.
Conform ultimelor actualizări Biziday.ro, după numărarea a 99% din voturi, Sandu a obținut peste 55% din voturi, având un suport considerabil din partea Diasporei, unde a fost votată de 82% dintre alegători. De asemenea, în Chișinău, Sandu a obținut 57% din voturi, în timp ce Stoianoglu a reușit să se claseze pe primul loc în votul național, cu 51%.
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a anunțat că a găsit urme de substanțe chimice periculoase în sute de produse cosmetice vândute pe piața europeană.
În perioada noiembrie 2023 – aprilie 2024, ECHA a examinat 4.500 de produse în 13 țări europene, iar 285 dintre acestea, adică 6%, conțineau urme ale unor substanțe interzise din cauza efectelor lor nocive asupra sănătății. Printre produsele afectate se numără creioane de ochi și de buze, balsamuri și măști de păr.
Substanțele identificate sunt interzise prin Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și de legislația europeană, deoarece expunerea la acestea poate afecta fertilitatea și crește riscul de cancer. ECHA a precizat că pentru a detecta aceste substanțe, a fost verificată simpla listă de ingrediente de pe produsele cosmetice, o metodă pe care consumatorii o pot utiliza cu ușurință.
Controalele au fost efectuate în Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Islanda, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, România și Suedia.
Autoritățile competente din diverse țări au luat măsuri pentru retragerea de pe piață a produselor neconforme.
Ministerul Familiei a pus în dezbatere publică un proiect de HG privind apariția unui „card pentru tineret” care va fi acordat începând de anul viitor.
Posesorii cardului vor beneficia de discount-uri în educație, cultură, sănătate, sport, mobilitate și agrement.
„Posesorii Cardului pentru Tineret vor avea posibilitatea să călătorească mai ușor în România, beneficiind de acces la o vastă rețea de reduceri la intrări la obiective turistice, servicii de cazare și de transport.
Pe lângă beneficiile comerciale (precum reduceri), în cadrul Programului Cardul pentru Tineret vor fi oferite reduceri la cursuri, seminarii și alte forme de pregătire menite să contribuie la dezvoltarea profesională a tinerilor”, arată nota de fundamentare a proiectului.
Cardul va putea fi emis atât în format fizic cât și în format electronic.
Beneficiarii Cardului vor fi tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani, cetățeni români cu domiciliul în România.
Cardul va oferi „reduceri la achiziția de bunuri și servicii în domenii ca educația, cultura sănătatea, sportul, mobilitatea și agrementul”.
În anul 2025 se vor emite maximum 20.000 de carduri.
Cardul se va obține la cerere, în limita numărului de carduri disponibile, de la furnizorul de servicii selectat în urma unei proceduri de achiziție publică, procedura urmând să fie detaliată prin normele de aplicare ale Programului care se vor stabili în termen de 90 de zile de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.
