Angajații din România ar putea avea două minivacanțe la sfârșitul acestui an, în perioada Sărbătorilor de Iarnă.
În acest an, Crăciunul şi Anul nou cad la mijlocul săptămânii, astfel că s-ar putea stabili câteva zile libere în plus, pentru a face punte cu weekendurile.
Cum prima zi de Crăciun cade într-o zi de miercuri, iar a doua zi este liberă de la stat, este posibil să se decidă la nivel guvernamental ca nici vineri, 27 decembrie, să nu se lucreze, pentru a se face legătură cu weekendul, iar românii ar putea avea o minivacanţă de 5 zile.
Şi de Revelion sunt șanse să avem parte de o minivacanță, de data aceasta chiar mai mare, de șapte zile libere, scrie adevarul.ro.
Zilele de 1 și 2 ianuarie, adică miercuri și joi, sunt libere. Legal, rămâne ca Guvernul să aprobe ziua de 3 ianuarie zi liberă și astfel să se creeze punte cu weekendul.
Urmează luni și marți, adică în 6 și, respectiv, 7 ianuarie, de Bobotează și de Sfântul Ioan Botezătorul, când sunt alte două zile libere legal, ceea ce înseamnă o minivacanță de o săptămână în total.
Sportiva de aur a Mediașului, Alexandra Hudea, și-a reluat activitatea atletică după performanța excepțională de la Campionatul Mondial sub 20 de ani, desfășurat luna trecută în Peru.
Duminică, 22 septembrie, Alexandra a participat la cea de-a treia ediție a Brașov Running Festival, un eveniment de alergare de top, care devine tot mai relevant pe harta mondială a atletismului.
Acest festival, găzduit de orașul Brașov, este singura competiție de alergare pe șosea din România certificată cu eticheta World Athletics Elite Label, fiind și unica de acest gen din zona de Sud-Est a Europei.
Alexandra Hudea a luat startul în proba de 5000 de metri, în cadrul festivalului, și a reușit să treacă prima linia de sosire, cu un timp impresionant de 18 minute.
De asemenea, Alexandra, elevă în clasa a XII-a la profilul Științe Sociale la Liceul Teoretic Axente Sever Mediaș, a fost cea mai tânără participantă la proba internațională de o milă (aproximativ 1500 de metri), concurând împotriva unor atlete de top din Europa.
„O felicităm pe sportiva de aur a Mediașului și pe antrenorul acesteia Vasile Ibășfălean pentru rezultatele deosebite pe care le-a obținut în 2024 și suntem convinși că ultimele 3 luni ale acestui an vor aduce noi performanțe naționale și internaționale pentru atleta noastră”, scrie Liceul Teoretic Axente Sever Mediaș.
Drumuri și Poduri SA Sibiu, în colaborare cu Consiliul Județean Sibiu, continuă implementarea lucrărilor prevăzute în cadrul Programului anual de reparații și întreținere a drumurilor județene.
În această săptămână, echipele de la Drumuri și Poduri SA Sibiu vor efectua următoarele lucrări:
Marcaje rutiere longitudinale și transversale:
DJ 106A (ieșire Sibiu – Păltiniș)
DJ 141D (intersecție DJ 107B – limită județ Alba)
Zidărie din bolovani de râu:
DJ 106E (intravilan Galeș)
Reparații și vopsit parapet pod și parapet metalic:
DJ 105N (intersecție DJ 105G – Turnu Roșu)
Toaletarea vegetației executată mecanizat:
DJ 106 (ieșire Sibiu – intersecție DJ 105A)
DJ 105G (Sadu – Râu Sadului)
Plombări cu sort și emulsie:
DJ 106S (intersecție DJ 106 – Vurpăr)
DJ 105 (Agnita – limită județ Brașov)
DJ 105A (intersecție DJ 106 – Ilimbav)
DJ 141A (Vecerd)
Cosirea vegetației ierboase executată mecanizat:
DJ 105G (Sadu – Râu Sadului)
DJ 141 (Bârghiș – intersecție DJ 141B)
DJ 143A (Laslea – Nou Săsesc)
DJ 141A (Buia – Metiș)
Vopsit parapet pod:
DJ 105A (intersecție DJ 106 – Ilimbav)
Aducerea la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată:
DJ 142E (Dumbrăveni)
DJ 141A (Vecerd)
Săpături șanțuri de pământ (mecanizat):
DJ 141A (Vecerd)
Lucrările Finalizate Săptămâna Trecută
Echipele Drumuri și Poduri SA Sibiu au reușit să finalizeze în săptămâna precedentă următoarele lucrări importante:
Marcaje rutiere longitudinale și transversale:
DJ 106E (intravilan Vale)
DJ 106A (ieșire Sibiu – Păltiniș)
Montat indicatoare rutiere:
DJ 106E (intravilan Vale)
DJ 143B (intersecție DJ 143D – Amnaș)
Zidărie din bolovani de râu:
DJ 106A (Rășinari – Curmătură)
DJ 104G (Nucet – Săcădate)
DJ 105A (intravilan Marpod)
Curățire cale pod de noroi și platformă drum:
DJ 105N (intersecție DJ 105G – Turnu Roșu)
Curățire șanțuri rigole executată manual:
DJ 106A (ieșire Sibiu – Păltiniș)
Toaletarea vegetației executată mecanizat:
DJ 106 (ieșire Sibiu – intersecție DJ 105A)
DJ 104G (Nucet – Săcădate)
Cosirea vegetației ierboase executată mecanizat:
DJ 104F (intersecție DN 1 – Glâmboaca)
DJ 105G (Sadu – Râu Sadului)
DJ 106 (Agnita – intersecție DJ 105A)
DJ 141 (Bârghiș – intersecție DJ 141B)
DJ 142B (Bazna – Boian)
DJ 142G (Valea Viilor)
DJ 141A (Șeica Mare – Buia)
Plombări cu sort și emulsie:
DJ 106E (Jina – limită județ Alba)
DJ 104G (Nucet – Săcădate)
DJ 106S (intersecție DJ 106 – Vurpăr)
DJ 106 (Agnita – Bârghiș)
DJ 105 (Agnita – limită județ Brașov)
DJ 141A (Vecerd)
Vopsit parapet pod și curățire platformă drum:
DJ 105D (Agnita – Nou Român)
Aducerea la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată:
DJ 142E (Dumbrăveni)
DJ 141A (Vecerd)
Curățire acostamente de noroi sub parapet executată mecanizat:
Un accident rutier a avut loc luni dimineața, pe Autostrada A1, la kilometrul 340, în județul Hunedoara.
Potrivit ISU Hunedoara, trei persoane au fost rănite în urma unui accident rutier care s-a produs în această dimineață pe autostrada A1, la kilometrul 340, în zona Orăștie.
Ajunse la locul evenimentului rutier, echipajele de salvatori ale Detașamentului Deva au constatat că în accident au fost implicate 2 autoturisme în care se aflau 5 persoane.
S-a acționat de urgență pentru acordarea primului ajutor pentru 3 dintre ocupanții autovehiculelor, un tânăr de 16 ani și alți doi bărbați, în vârstă de 29, respectiv 36 de ani, toți fiind conștienți și cooperanți.
Cei 3 răniți au suferit diferite traumatisme și plăgi fiind transportate la UPU Deva, cu ambulanțele SMURD și ale Serviciului de Ambulanță Județean Hunedoara.
Celelalte două persoane au fost evaluate și nu au necesitat îngrijiri medicale. Ele au refuzat transportul la spital.
Echipajele de pompieri au acționat cu două autospeciale de intervenție și două ambulanțe SMURD, iar SAJ Hunedoara a direcționat spre locul accidentului două ambulanțe cu echipaje medicale.
Pompierii au asigurat, totodată, măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, dar au acționat și pentru curățarea carosabilului.
Noua variantă de Covid XEC, detectată prima dată în Germania, se răspândește rapid în Europa și ar putea deveni dominantă.
Este opinia experților, care consideră că XEC este „abia la început” atât global, cât și în SUA.
Noua tulpină de Covid, varianta XEC, apărută inițial în Germania, este acum prezentă în 11 țări europene și ar putea deveni dominantă, avertizează experții.
Deși se răspândește rapid, XEC nu îndeplinește încă criteriile pentru a fi considerată o variantă de îngrijorare sau interes, transmite Euronews.
Varianta XEC, un hibrid al subvariantelor omicron KS.1.1 și KP.3.3, ar putea deveni mai răspândită în această toamnă datorită mutațiilor sale.
Totuși, deși se extinde, XEC nu îndeplinește încă criteriile pentru a fi considerată o variantă de îngrijorare sau interes pentru autoritățile de sănătate publică, potrivit unui purtător de cuvânt al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
„Un număr foarte limitat de detecții XEC au fost raportate până în prezent”, a declarat purtătorul de cuvânt ECDC citat de adevarul.ro.
Până în prezent, varianta de Covid XEC reprezintă cel puțin 1 % din toate eșantioanele secvențiate în Slovenia, Belgia, Germania și Țările de Jos, conform datelor institutului non-profit Scripps Research din SUA, actualizate la începutul acestei luni.
De asemenea, XEC a fost detectată și în Regatul Unit, Danemarca, Franța, Irlanda, Suedia, Italia și Spania, potrivit datelor Scripps.
Au fost trei zile intense în care pompierii sibieni au încercat, pe cât de mult posibil, să lase în urma lor ceva mai bun. Au curățat de aluviuni o școală, mai multe gospodării și câteva străzi.
Au găsit acolo oameni triști, cărora le-a fost distrusă munca de o viață, însă s-au bucurat că atunci când plecau din curtea lor, rămânea în urmă un zâmbet și parcă în ecou se auzeau cuvintele “mulțumesc și recunoștință”.
Suntem mândri de voi, dragi colegi, pentru munca depusă! Vă așteptăm acasă!”; a transmis ISU Sibiu pe Facebook.
Tinerețea este asociată de cele mai multe ori cu viteza, cu pofta de viață, cu libertatea. Dacă acum câteva zeci de ani „junii” se luau la întrecere cu cine are cel mai frumos și rapid cal, în zilele noastre, în anumite cercuri urbane, dar nu numai, tinerii „concurează” pentru cea mai frumoasă mașină. Au dat la schimb caii, pe caii putere. De la „Fast and Furios”, la desenele animate „Cars”, multe producții media au „injectat în venele oamenilor” pasiunea pentru mașini. Deși stai efectiv închis în niște fiare, condusul și, implicit, călătoritul în autovehicul, dau o senzație de libertate.
Pasiune de dinainte de vreme
Deși împlinește abia în aceste zile vârsta de 18 ani, prin sângele lui Raul Ionuț Corocai curge pasiunea pentru mașini. Acum un an, a creat un canal de Youtube (Raul Ionuț), în care prezintă mașini modificate ce ajung la sume destul de însemnate. Este din Vâlcea de loc, dar la 16 ani jumătate s-a mutat în Sibiu, alături de un prieten de-al său, spre a urma o altă pasiune de-a sa, fotbalul.
De unde a pornit pasiunea pentru mașini și cum a ajuns să stea de vorbă cu oameni care au în ei dragostea pentru motoare, ne spune în cele ce urmează: „De când eram mic, am fost pasionat de mașini. Unchiul meu avea un Fiat, nu mai țin minte modelul, dar mi-a rămas întipărit în minte imaginea lui. Acesta locuia în Italia, iar de fiecare dată când ne vizita, îl rugam să mă lase să urc în el, să pun muzică, să mă prefac că îl conduc. Desigur și desenele Cars mi-au stârnit puțin flacăra. Chiar îmi doream o mașină. Și am avut-o mai târziu. Am primit o mașină, de jucărie ce-i drept, cu telecomandă, în care mă puteam urca; țin minte și acum, era un Audi. Acum sunt pasionat de BMW, dar visul unei mașini „a mea” trebuie să mai dureze puțin, până fac 18 ani și iau permisul.
Abia aștept, e un fel de tortură să mergi în mașini de sute de mii de euro și să nu le poți conduce! Pentru că eram curios și nerăbdător să văd cât mai multe mașini, am început să merg la cât mai multe evenimente și să fac vloguri pe Youtube. M-am mai jucat cu camera, ca orice copil din generația mea, dar doar de un an de zile am inițiat ceva serios și văd rezultate: lumea începe să mă salute pe stradă, sunt chemat la anumite evenimente. Am început tot acest proiect împreună cu o prietenă de a mea, care are un Golf modificat, cu aceasta merg peste tot”.
Trebuie să-ți cunoști pasiunea ca să fii validat
Pasiunile nu se comentează, se trăiesc. Unora le țin și de foame și de sete. E ca și credința în Divinitate: nu poți răspunde la întrebarea „De ce crezi în Dumnezeu?” „Nu pot spune de ce sunt pasionat de mașini. Este un sentiment aparte, pe care doar un pasionat poate să-l înțeleagă. Cred că totul pleacă de la plăcerea condusului sau a călătoritului. Simt că m-am născut cu această pasiune. Și odată ce iubești ceva, automat ajungi să te documentezi tot mai mult despre subiectul anume.
Cunosc ceva detalii tehnice, chiar mi s-a întâmplat odată să merg cu un șofer de Bolt, aveam tricoul meu personalizat cu Youtubul și am început să vorbim despre mașini. Văzându-mă că mă pricep, mi-a spus că are o mașină stricată. Mi-a arătat un clip cu aceasta, am auzit ce sunet scoate și i-am spus problema ce o are. M-am bucurat că l-am putut ajuta. Cunosc detalii tehnice, dar nu mă pot numi mecanic. La început, cei care au aflat de mine în Sibiu mă discreditau, dar odată ce am ajuns să fac vloguri cu anumiți oameni de vază în domeniu, am crescut în ochii lor. Odată ce ești înconjurat de oameni validați în ceea ce fac, automat vei fi și tu văzut mai bine.
Anul acesta am ajuns să prezint un festival care se numea „Pasionați Volkswagen”, la Cheile Grădiștei, Brașov, un eveniment care avea probe doar pentru posesorii de VW, restul mărcilor erau doar de expoziție. În principal, probele sunt de cea mai bună evacuare, pe diesel și benzină, cea mai joasă mașină, pe suspensie statică și pernă de aer, cele mai frumoase jante, cel mai frumos interior, cea mai frumoasă culoare, cele mai frumoase autocolante și încă altele. M-am gândit să organizez și eu un eveniment în Sibiu, dar mergând la multe adunări din țară, unele de top, am văzut cât de greu este să organizezi un astfel de eveniment. Am vorbit și cu „Merită toți banii MTB”, un youtuber cunoscut, despre acest subiect și am ajuns la concluzia că cea mai grea muncă este cea cu omul”, mărturisește youtuberul.
Cum trebuie să fie o mașină frumoasă
Când ne gândim la o mașină puternică, automat ne vin în minte și detaliile pe care aceasta trebuie să o aibă. Pentru că un produs ce are o etichetă arătoasă nu promite, implicit, că acel produs este și de calitate. „După părerea mea, o mașină frumoasă sună. Criteriile noastre în România nu sunt foarte mari, nu avem inspirația celor din America, până la urmă de la ei provine trend-ul acesta, și nici infrastructura. În afară de o pereche de jante mai mari, suspensii lăsate puțin, ceva prelungiri de prag, nu prea vezi modificări deosebite în țara noastră.
Desigur, există și cazuri excepționale, am mai și câteva mașini care mi-au stârnit o curiozitate mai mare. O mașină frumoasă, din punctul meu de vedere, este o una foarte joasă, simplă, fără multe stikere sau modificări, clean cum se spune, să sune și să tragă. Nu trebuie să sune, dar să nu vină. Dar, desigur, consider că un pasionat de mașini adevărat nu este adeptul vitezei, deoarece este conștient că ar putea prăpădi munca lui și pe el odată cu ea”, adaugă Raul.
Sibiu, fără o comunitate închegată a pasionaților de mașini
Raul îmi spune că un pasionat de mașini, cel puțin în cercurile pe care el le frecventează, are în medie 23-24 de ani. Acesta a încercat să facă o comunitate a pasionaților de mașini, cum se regăsesc în alte orașe din țară, dar nu a reușit. „Am tot încercat să fac o comunitate a pasionaților de mașini în Sibiu, dar este foarte greu, majoritatea dintre cei ce au această pasiune, din Sibiu, chiar și când se întâlnesc seara în parcări, sunt împărțiți în bisericuțe. Am încercat să fac ceva anul trecut, să unesc oamenii, dar nu a avut o finalitate.
În schimb, există o organizație sibiană mai mare, care se numește Upssidedown, care încearcă să-i unească pe pasionați. Anul trecut au organizat un eveniment omonim grupului în Sibiu, anul acesta la Constanța. Mașinile unesc oamenii. În Timișoara, pasionații sunt foarte uniți și se strâng în fiecare seară prin parcări. Orice mașină are o poveste. Urmează să fac vlog cu un băiat, ce are un Ford. Mașina a fost puțin modificată, apoi a avut ghinionul să se răstoarne cu ea; a fost daună totală. După, a început să lucreze singur la el în garaj să o repare cu mâna lui. În prezent, mașina este într-un stadiu ok. Dar niciodată un proiect nu poate fi finalizat, întotdeauna mai este câte ceva de făcut. Modificarea unei mașini poate fi o artă”, spune youtuberul.
Pe Raul îl găsiți pe Youtube, cu „Raul Ionuț”. Anul acesta are obiectivul să ia permisul, să-și cumpere o mașină, dar să ia și Bac-ul. Vrea să ajungă antrenor de fotbal, dar nu va renunța la cealaltă dragoste, mașinile.
20 septembrie 1974 e o zi istorică pentru România, în speță pentru județele Sibiu și Argeș, dar și una cu mari sacrificii umane, dacă iei în calcul poveștile urmașilor care, efectiv, au lucrat la construcția celui mai frumos drum turistic din lume.
Până în 1989, Transfăgărășanul a fost numit „perla” înfăptuirii socialiste a regimului Ceaușescu. Apoi, imediat după Revoluție, drumul a pus în valoare o zonă turistică exclusivistă, amenajată la cea mai mare altitudine din țară. Completată și înainte, și după Revoluție, de spectaculozitatea telecabinei, care îi dă un farmec aparte turistului ce vizionează traseul de la mare înălțime. Practic, în acele perioade, Sibiul și Argeșul beneficiau sub toate aspectele de cea mai mare mândrie a țării în materie de infrastructură.
După 2000, tot felul de bloggeri și realizatori de emisiuni (cum este Top Gear, de pildă) l-au catalogat drept „cel mai frumos drum din lume”. De altfel, multă vreme, până la căderea comunismului și a Uniunii Sovietice, Transfăgărășanul a fost pus nemeritat în umbră de un alt traseu celebru ce leagă zonele montane cele mai înalte ale Europei. E vorba despre autostrada Albă (în franceză Autoroute Blanche), ce traversează vârful muntos Mont Blanc.
În plus, cu concursul americanilor, Route 66 și drumurile abrupte și șerpuite din Peru, Bolivia și Colombia, care duceau spre celebra civilizația incașă, erau promovate intens, Transfăgărașanul nefiind inclus în marile atlase și lucrări turistice ale lumii. Însă odată cu trecerea la democrație și descoperirea României de către marile agenții de turism și specialiști în infrastructură, Transfăgărașanul se bucură de statutul mult meritat și absolut recunoscut, adică de „cel mai frumos drum turistic din lume”.
Din 1980, nu s-a mai intervenit major cu elemente noi în structura sa din Masivul Făgăraș. Guvernele s-au perindat la putere, însă investiția în infrastructura drumului a fost aproape de zero, acestea mulțumindu-se doar cu reparații și întreținere, deși au existat numeroase surse de finanțare europene sau ale Băncii Mondiale. Probabil, s-a preferat construcția de autostrăzi în detrimentul modernizării drumului, pentru că vorbim de o necesară investiție de zeci de milioane de euro. Mai mult, în continuare pe Transfăgărașan se circulă doar în lunile de vară, pentru că nici posibilitatea prelungirii timpului de exploatare nu este posibilă, ce să mai vorbim despre deschiderea lui circulației rutiere pe tot trimpul anului.
Din fericire, aceste restricții au adus și lucruri bune, în sensul că nu s-au produs accidente sau ambuteiate cu număr ridicat de victime, chiar dacă pericolul unor avalanșe există și în luna iunie. Revenind la partea de responsabilitate care îi revine județului, adică instituțiilor publice din Sibiu, putem spune că aniversarea a 50 de ani de existență a Transfăgărașanului a fost onorată decent, în special de către Consiliul Județean, care se putea eschiva elegant de această aniversare, în favoarea CNAIR. Însă tot de CJ poate depinde și construcția unui „Transfăgărașan mai mic”, păstrând proporțile, desigur.
Este vorba despre porțiunea de drum, deocamdată lăsată de izbeșilte: proiectul asfaltării drumului județean care să lege Sadu, Râu Sadului, Păltiniș și Voineasa (județul Vâlcea) de Transalpina. Deocamdată, drumul este asfaltat până la ieșirea din Râu Sadului. Totuși, vorbim de un mega-proiect ce ar trebui derulat de Consiliul Județean, de zeci de milioane de euro, a cărui finanțare nu poate fi adusă decât din surse externe. Dar odată construit, acesta ar avea același impact economic și turistic ca Transfăgărășanul și poate duce la renașterea stațiunii Păltiniș.
Acum, sibienii, ca să ajungă pe Transalpina, marele rival turistic al Transfăgărașanului în plan național, trebuie să ocolească Mărginimea Sibiului, prin Jina, pentru a coborî în Dobra (județul Alba) și apoi să se conecteze cu Translapina. Cine știe, poate vine și ziua când vom urca pe Transalpina, prin Păltiniș…
UPDATE 2:„În timp ce conducea autocarul în care se aflau 41 de pasageri, un bărbat în vârstă de 50 de ani, din municipiul București, nu ar fi păstrat distanța de siguranță, intrând în coliziune cu autoturismul condus în fața sa de către un bărbat în vârstă de 68 de ani, din județul Brăila.
Un pasager din autoturism, în vârstă de 44 de ani, din județul Brăila, a suferit vătămări corporale și a fost transportat la spital conștient.
În zonă se circulă îngreunat”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
UPDATE: „Forțele au ajuns la fața locului. În accident sunt implicate un număr total de 44 de persoane.
O persoană are nevoie de îngrijiri medicale și va fi transportată la UPU Sibiu. Celelalte de 43 de persoane nu necesită îngrijiri medicale.
Planul Roșu de intervenție a fost dezactivat”, spune purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, Andreea Ștefan.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Un autocar și un autoturism au fost implicate într-un accident rutier, duminică, pe A1, pe sensul Sebeș – Sibiu, în zona Apoldu de Jos.
În zonă se circulă îngreunat.
Mai multe echipaje de prim ajutor intervin la acest eveniment rutier.
La locul accidentului au fost trimise 3 echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple și două echipaje ale Ambulanței Sibiu.
Peste 700 de voluntari și mai multe tone de deșeuri strânse sunt rezultatele campaniei „Let’s do it, Mediaș” desfășurată sâmbătă dimineața în municipiul Mediaș.
Începând cu ora 9, participanții prezenți în Piața Corneliu Coposu au preluat materialele necesare (saci menajeri, mânuși de protecție, apă și mici gustari) și au pornit spre zonele verzi și de agrement ale municipiului nostru, unde s-au desfășurat activități de ecologizare și toaletare”, au transmis reprezentanții municipalității medieșene.
În livada sa, se simte cel mai bine. O străbate în lung și în lat, cu privirea și la pas, o îngrijește cu cea mai pură dragoste și o prețuiește nespus. Dintotdeauna a visat ca ceea ce va urma în viața lui să aibă legătură, cumva, cu natura. Și a reușit. Dacă ar fi să o ia de la capăt, ar face același lucru: adică ar cumpăra livada de meri de la Cisnădie pentru a o transforma în afacere de familie.
Vorbim despre Ioan Jula – inginer horticultor și proprietarul fermei Prodfruct -, care, originar din județul Maramureș, de acolo unde drojdia și oțetul își au celebra fabrică, respectiv din Seini, a ales drumul către Ardeal în anii studenției. Primul popas l-a făcut în Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile Facultății de Horticultură, pentru ca, patru ani mai târziu, să alegă calea către Cisnădie.
I-am aflat povestea vieții și afacerii sale în cadrul campaniei „Produs în Sibiu”, proiectul nostru de suflet, aflat la cea de-a opta ediție. Când vorbește despre destinul său, o face cu zâmbetul pe buze, plin de entuziasm. Nu are niciun regret. Poate doar că, atunci când a luat decizia să aibă ferma de meri de la Cisnădie, ar fi trebuit să se rezume la cât ar putea duce el singur sau maxim cu doi angajați. Are 50 de hectare în livada sa, pe care zeci de mii de pomi o colorează.
„M-am făcut inginer de pădure ordonată”
Pentru a-i cunoaște rădăcinile pasiunii sale pentru pomicultură, l-am întrebat dacă a cunoscut această dragoste în familie. „Acasă avem o grădină cu 4.000 metri cu pomi, legume, cu vie, de toate. Aveam 1.200 de butuci de vie și lucram cu mama. Avea o voce dumnezeiască. Așa de fain cânta în timp ce lucra!… Mi-era drag să stau cu ea. Am zis că niciodată nu o să lucrez într-o fabrică. Cu școala, ne ducea pe vremea aia la diferite fabrici – de mobilă, de piese auto. Eu nu suportam mirosul de benzină, de diluant, căci eu iubeam natura. Când eram copii, lucram la pădure, marcam ce pomi să fie tăiați, ziceam cât de înalte să fie lemnele, ce specie erau… Am zis: „Pădurar mă fac!” După câteva zile, a venit cineva… Ne-a întrebat ce facem și eu am zis mândru: „Marcăm!” Era brigadierul. Ne-a certat cumva… Am zis: „Gata, nu mă fac pădurar, brigadier mă fac!” După câteva zile, apare brigadierul cu încă cineva. I se răspundea acelei persoane cu „Da, să trăiți!” Am întrebat cine e. Cică e inginer șef de ocol. Și am zis: „Gata, inginer mă fac!”. Ei, nu m-am făcut silvic, pentru că mie nu mi-a plăcut matematica la care trebuia să dau examen. Dar m-am făcut inginer de pădure ordonată!”, spune, zâmbind, Ioan Jula.
Cum a ajuns la Cisnădie?
Ei bine, a avut câteva reguli pe care singur și le-a impus. „Când am terminat facultatea, am zis așa: 1. Nu plec dincolo de Carpați. 2. Nu mă duc la Colectiv. 3. Nu mă duc la ferme de legume sau la sere, pentru că acolo e foarte greu. Așa că am spus că mă duc ori la livadă ori la vie. La finalul facultății, au fost scoase șase posturi în Ardeal. Singurul post de pomicultură a fost aici. Am venit la IAS Sibiu – Cisnădie prin repartiție”, ne povestește Ioan Jula.
Până în anul 1987, a fost stagiar la ferma din Cisnădie, după care a fost numit șef de fermă. Din 1990 până în 2000, a ocupat funcția de director tehnic. Ulterior, și-a dorit să cumpere ferma, deși i s-au propus mai multe funcții de conducere în alte instituții de profil din Sibiu. „Eu eram decis! Se spune că un corp nu poate ocupa decât un singur loc în spațiu! Și dacă vrei să faci o treabă bună, nu te poți împărți: și cu funcția și cu ferma pe cont propriu!”, spune acesta.
Ioan Jula a devenit proprietar al fermei din Cisnădie în anul 2000. A cumpărat atunci curtea de aici, mașinile, clădirile și pomii. „În 2002, când s-au împărțit terenurile oamenilor, eu am rămas cu banii dați pe livadă și oamenii cu pomii. Și ce era să fac? Să mă judec cu ei? Încetul cu încetul, am început să cumpăr. Așa am ajuns aici. Am vrut să nu las să moară pomicultura din Cisnădie”, spune Ioan Jula.
În prezent, livada sa se axează pe mai multe soiuri de meri, predominante fiind cele Golden, Pinova și Fuji. De altfel, ea este îmbogățită de pere, coacăze, prune și cireșe.
Cum se simte în livadă, printre toate acestea? „Ca acasă”, răspunde scurt. „Mă simt obosit câteodată, dar nu recunosc. Îmi place prea mult! Eu duminica nu lucrez nimic în livadă, dar mereu vin să o vizitez!”, mai spune protagonistul poveștii noastre.
Uneori, e greu. Șoarecii, iepurii, căprioarele, mistreții, urșii și, mai nou, cerbii îi mai dau bătăi de cap. Cu toate acestea, răzbește cu zâmbetul pe buze și începe fiecare zi cu optimism. Legat de cum decurge o zi, pentru el, aceasta începe la ora 7.30, când își savurează cafeaua alături de singurul său angajat și – uneori – și cu zilierii, pentru a pune la punct planurile pentru următoarele ore. După prima parte a zilei în livadă și după masa de prânz, are nevoie de 15 minute pentru a-și încărca bateriile. „Adorm cam 13-15 minute. Instantaneu. Fără ceas mă și trezesc și la treabă iar!”, spune Ioan Jula. După încă câteva ore bune de muncă, își încheie ziua liniștit și cu satisfacție. „Îmi place să mă numesc inginer muncitor și să îmi închei ziua cu un pahar de pălincă făcută tot de mine”, spune acesta.
Întrebat dacă recomandă o astfel de afacere unui tânăr aflat la început de drum, răspunde: „E o afacere frumoasă, cu satisfacții, dar ar fi bine să nu lucreze decât suprafața pe care o poate duce el și cu doi oameni, cel mult. Suficient!”.
Cum vede merele? „Sfinte!”
Anul acesta, recolta sa de mere numără 200 de tone. Îi îndeamnă pe toți cei pe care îi întâlnește să consume aceste fructe – și nu numai -, pentru că reprezintă sănătate curată. „Eu consumam și 3 kilograme pe zi! Acum nu mai pot, dar tot mănânc cinci mere zilnic! Sunt sfinte!”, spune Ioan Jula.
Când nu e în livada de pe str. Băilor, nr. 30, din Cisnădie, pe Ioan Jula îl puteți întâlni, cu fructe și sucuri naturale, sâmbăta, la Piața Volantă Transilvania. Produsele sale se regăsesc și în magazinul Premium de pe strada Frigoriferului din Sibiu, dar și în magazine din Mediaș, Sighișoara și Rm. Vâlcea.
Online, munca sa se vede pe pagina de Facebook Livada Jula SC Prodfruct SRL.
Detalii pot fi obținute și la numărul de telefon 0730512541 sau trimițând un mesaj la [email protected].
De asemenea, la Luduș a avut loc a 17-a ediție a Trofeului „Ella Kovacs”, competiție interjudețeană pentru copii, cadeți și juniori, organizată de Federația Română de Atletism, Consiliul Județean Mureș, Primăria Luduș și Atletic Club Sportin Luduș.
