În acest weekend, 3-4 august, comuna Hoghilag, Sibiu, găzduieşte Sărbătoarea Tuberozelor, cu o Gală dedicată acestor flori şi un târg de produse locale, „Poftim, din România!”. Evenimentul ia startul cu „Crosul Inimi şi Tuberoze” şi tururi ghidate, ateliere pentru copii, momente artistice şi brunch cu produse tradiționale. Toți cei interesați sunt aşteptaţi să participe în număr cât mai mare la evenimentele pregătite de organizatorii Galei Tuberozelor – Primăria Comunei Hoghilag, în parteneriat cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu -, care promit experienţe de neuitat, potrivit Agerpres.
250 locuitori și 200 locuri de cazare
„Evenimentul va debuta în curtea Bisericii Evanghelice din Hoghilag, practic punctul central al localităţii, însă această comună mai are două sate aparţinătoare – Valchid şi Prod, iar anul acesta, sâmbătă, în deschiderea Galei am organizat Crosul „Inimi şi Tuberoze” pentru a descoperi şi satul Prod. Este un sat foarte frumos, situat între Colinele Transilvaniei, cu un potenţial turistic imens: are aproximativ 250 de locuitori şi 200 de locuri de cazare. S-a dezvoltat foarte frumos această zonă şi vrem ca turiştii să o descopere. Avem 150 de participanţi din toată ţara la acest cros, care s-au înscris online, cu vârste între 2 ani şi 70 de ani, iar la final toţi vor avea parte de o surpriză: un branch pregătit de Primăria Hoghilag cu multe bunătăţi locale – plăcinte cu brânză, tocană tradiţională la ceaun, fructe din zonă şi platouri cu produse tradiţionale româneşti”, a declarat, Ionuţ Diaconeasa, consilier la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
El a mai precizat că noutatea acestui an o reprezintă participarea vânătorilor de trufe din zona Sighişoarei, oameni care au intrat în legalitate cu această îndeletnicire şi au deja programate foarte multe grupuri din toată ţara, pentru a merge prin pădurile din jurul Sighişoarei ca să descopere tainele acestei îndeletniciri.
„După cum ştiţi trufele sunt supranumite aurul negru din pădurile României şi până acum nu a fost exploatate la potenţial maxim”, a adăugat consilierul MADR.
Diaconeasa a menţionat că sâmbătă şi duminică se vor organiza pentru turişti tururi ghidate în grădinile de tuberoze ale cultivatorilor din Hoghilag, vor fi ateliere de lucru pentru copii, momente artistice cu muzică interbelică şi lansare de carte. De asemenea, turiştii vor putea afla povestea tuberozelor de Hoghilag, fie urmărind proiecţiile de film pregătite de organizatori, fie chiar din gura cultivatorilor din zonă.
Aceştia susţin că parfumul inconfundabil, pătrunzător şi totuşi delicat al tuberozelor poate „suci” minţile fetelor tinere, care nu erau lăsate să se plimbe seara printre flori, lucru confirmat de altfel de poveştile saşilor din zonă, primii care au cultivat aceste flori la Hoghilag.
Tuberozele, produs cu Indicaţie Geografică Protejată
Tradiţia cultivării tuberozelor în acest areal are rădăcini încă din perioada interbelică, floarea fiind cultivată prima dată de către etnicii saşi. Primele dovezi sunt din anul 1963, când au început şi românii din Hoghilag să îşi procure bulbi şi să îşi înfiinţeze propriile plantaţii, după ce o lungă perioadă ei doar au întreţinut culturile saşilor. Această floare originară din Mexic se mai cultivă şi în judeţul Prahova, în zona Banatului, dar izolat şi, în general, de către florarii care au sere şi solarii proprii.
În prezent, pentru „Tuberoza de Hoghilag” se întocmeşte documentaţia şi se fac studii complexe pentru a obţine recunoaşterea de către Comisia Europeană a calităţii de produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar în luna octombrie, cel târziu, dosarul va fi depus la Bruxelles.
Chiar dacă localnicii nu sunt organizaţi pentru a putea atrage un investitor capabil să aducă o tehnologie de extragere a preţiosului ulei de tuberoze, cultivatorii din Hoghilag sunt deschişi la orice este nou şi le poate aduce plus valoare.
„Autorităţile din Hoghilag au primit o propunere de colaborare din partea unei comune din Franţa, care, de asemenea, cultivă tuberoze, pentru schimb de experienţă şi colaborare în cultivarea şi valorificarea tuberozelor prin procedee de distilare pentru a obţine ulei esenţial de tuberoze. Sunt însă cultivatori care printr-o metodă proprie fabrică săpunuri şi lumânări cu arome de tuberoze, pe care le veţi găsi în acest weekend la Hoghilag”, a mai spus Ionuţ Diaconeasa. Potrivit studiilor de specialitate, pentru a obţine un kilogram de ulei de tuberoze este necesară aproximativ o tonă de inflorescenţe.
Anul trecut, în numai două zile, s-au vândut 200.000 de flori
În comuna sibiană sunt aproximativ 40 de cultivatori de tuberoze, jumătate dintre ei cultivând planta intensiv, în scop comercial, iar cealaltă jumătate ca hobby şi în scop decorativ. Aproximativ 500.000 de tuberoze sunt cultivate pe o suprafaţă de 6,5 hectare în acest areal, în grădini şi spaţii protejate.
Tuberozele înfloresc o dată la trei ani, iar acest lucru i-a determinat pe cultivatori să înfiinţeze trei generaţii active de cultură pe fiecare plantaţie, pentru a avea flori în fiecare an.
Producătorii din Hoghilag se laudă că vor avea de vânzare tuberoze suficiente pentru pieţe şi florării, acestea fiind folosite cu succes în orice aranjament floral. Însă cele mai multe flori se vând la sărbătoarea tuberozelor, când turiştii se pot bucura de ele la un preţ de 5-6 lei pe fir.
Anul trecut, în numai două zile, la sărbătoarea tuberozelor de la Hoghilag au fost aproximativ 20.000 de turişti care au cumpărat peste 200.000 de flori. Organizatorii speră ca în acest an aceste cifre să fie depăşite.
Omul este un vânător înnăscut, vrem sau nu să recunoaștem. Fiecare dintre noi am fi în stare de gesturi extreme, în anumite condiții, pentru hrană. Înainte de armele moderne, umanitatea a folosit arcul și săgeata, în special pentru a face rost de carne de vânat. Această armă, arcul, a pornit și a încheiat războaie, a fost folosit ca simbol al puterii și deseori a fost întâlnit în competiții sportive. În zilele noastre, arcul e folosit de om mai mult pentru a se destresa, de a pune în vârful săgeții câte o problemă și de a o sfârteca în țintă. Dar ca să aflăm mai multe despre pasiunea tirului cu arcul, l-am rugat pe Ovidiu Grecu, președintele Clubului Sportiv ARCARIUS, să îmi răspundă la întrebarea: De ce omul e atras de tirul cu arcul?
Totul a plecat de la vâjâitul săgeții
Închiriez o bicicletă, urc pe ea și pornesc către Șelimbăr, locul unde își are sediul clubul de tir cu arcul și terenul unde vin oamenii să elibereze săgeți în ținte. Terenul e aproape de autostradă, dar destul de verde, aerul, respirabil. Ajung mai devreme cu zece minute de ora stabilită, ca de obicei, așa că mă pun la umbră și aștept să vină Ovidiu, omul care în afara timpului în care lucrează în Serviciul de Ambulanță, trage și învață oamenii să folosească arcul. Întrezăresc o mașină spre teren. E Ovidiu. Mă prezint, ne punem amândoi într-un loc ferit de razele soarelui, dar cu vedere spre ținte și ne trezim în poveste.
Îl întreb pe Ovidiu de unde a pornit această pasiune pentru tir cu arcul. Trage aer în piept, mă întrebă zâmbind cât timp am pentru această discuție și, cu o voce calmă, calculată, începe să-mi povestească: „Am crescut într-o perioadă în care copiii încă se mai bucurau de copilărie sau, mă rog, de ideea mea de copilărie. Eram adunați cu «arcanul» de părinți de pe străzi. Nu existau telefoane, tehnologie, vorbesc de anii `70-`80. Era perioada în care, destul de rar, ce-i drept, mai apăreau niște western-uri la televizor, pentru cei care aveau un astfel de dispozitiv, desigur. Eu am făcut parte dintre privilegiații care aveau… «Miraj» se numea, nu pot să uit. Vedeam la televizor indieni, arcuri, săgeți, pistoale, îmi plăcea acel vâjâit al săgeții, acel efect sonor pe care îl dădea. Așa am decis să-mi fac propriul arc. Ca orice copil, am început de la o creangă, mai mult sau mai puțin elastică, cu o bucată de sfoară, o sârmă și bețe, trestii, ca săgeți. Mi-aduc aminte că în zona în care am copilărit era un părculeț cu niște sălcii. Când jucam cowboy-ii și indienii inevitabil eu eram indianul. Eu am copilărit în Sibiu, în cartierul Trei Stejari. Așa era pe atunci, știam să ne bucurăm de natură, toată ziua eram cățărați prin copaci. Pe biciclete făcute din bucăți băteam Sibiul în lung și-n lat; eram ba la Lacul lui Binder, ba pe Hârtibaci, la pescuit”.
Primul arc
Privesc și eu nostalgic în gol, ascultându-l pe Ovidiu, amintindu-mi și eu de copilăria mea, care a însemnat la rându-i arcuri din crengi de nuc și ore întregi petrecute pe dealuri. „La un moment dat, am primit un briceag tip pește. Eram foarte mândru de el. Un frate de-al meu mi l-a dăruit, care din păcate nu mai este printre noi. Toată ziua ascuțeam la acel briceag, să fie cât mai tăios posibil. Ciopleam tot felul de obiecte. Așa am descoperit esențele de lemn: lemnul de esență tare, moale, lemnul flexibil. În copilăria mea am auzit foarte rar «nu». La tăieturi, julituri, mă spălam, maxim, nu vărsam o lacrimă, era semn de slăbiciune, mai ales când erau și fete prin jur. Tot experimentând, am descoperit lemnul care se preta la construcția de arcuri, dar nu știam cum se confecționează. Am avut eșecuri nenumărate, și nu aveam internet, așa că trebuia să iau informații din cărți. Eram abonat la Biblioteca ASTRA, de acolo îmi mai luam informații, sursele de informare erau foarte puține. Într-o zi, cu totul întâmplător, am dat de lemnul de corn sau de sânge, cum mai este cunoscut, un lemn din care se fac arcuri de foarte bună calitate; este foarte rezistent și foarte elastic. Șansa a fost că am avut ocazia să întâlnesc oameni care știau «cu ce se mănâncă lemnul», astfel am aflat că unele lemne rezistă la compresie, altele la extensie. Ca să poți să faci un arc reușit trebuie să folosești jumătate din mijlocul lemnului și jumătate din exteriorul său. Trebuie cioplit de așa natură încât să reziste. Lucram trei zile la un arc, la care în momentul când îl încordam, crăpa și nu știam de ce. Dar eram încăpățânat, vorba aceea, «perserare diabolicum». Sunt o persoană destul de ambițioasă și dacă îmi propun ceva, mă țin de ea până nu mai găsesc soluții. Și după foarte mut timp, am reușit să duc la bun sfârșit un arc funcțional. Sunt zeci de ani de atunci, dar nu pot să-l uit, nu pot să descriu satisfacția pe care o ai atunci când tragi de coarda arcului, așteptând să auzi acel sunet specific de lemn crăpat, dar acesta să nu se întâmple, o dată, de două, de trei ori”, își continuă povestea arcașul.
A realizat primul arc compound artizanal din România
Ovidiu are un calm și un har de a povesti nemaipomenite! Îl ascult cu interes și admirație. Îl las să povestească, nu prea intervin, să nu stric atmosfera. „Undeva, în anii 90, dacă îmi aduc bine aminte, am avut ocazia să îmi pice în mână un arc cu mâner din aluminiu și cu brațe din fibră de sticlă. Mi se părea ceva science fiction la acea oră. Indestructibil, l-am folosit foarte mult timp, până când, din dorința de de a-l îmbunătăți, am reușit să îl distrug. Dar din greșeli înveți. Undeva, în anii `92-`93, am avut ocazia să particip la o noapte de film. Se făceau des astfel de activități, unde mici întreprinzători veneau cu un video și cu un televizor sport, iar contracost puteai să te uiți la tot felul de filme, cu Chuck Norris, Bud Spencer, Jackie Chan, actori care erau la modă atunci. Atunci am văzut Rambo 2. În acest film a fost prima oară când am văzut și un arc compound. L-am plătit pe cel care a adus filmul (n-o să-i uit niciodată fața!) să-mi mai pună odată filmul și să pună stop pe cadrul cu arcul. Nu mă mai interesa filmul, doar momentul când a început să folosească acel arc, actorul. Stăteam cu mâna pe creion; am ceva talent la desen, la desenul tehnic în special. Mi-am făcut un teanc de schițe. Practic, am desenat ce am văzut în film. M-am apucat de lucru, dar îmi lipseau o grămadă de informații. Dar cumva am încropit ceea ce credeam eu că este un arc compound. Am citit mii de cărți la viața mea, dar o carte de căpătâi sau, de fapt, cărțile de căpătâi sunt seria Rambo 1, 2, 3. În Rambo 2, la pagina 91-92, dacă îmi aduc bine aminte, autorul descrie principiul de funcționare al acestui arc, în câteva rânduri. Un singur cuvânt de acolo mi-a deschis calea către ceea ce avea să fie primul arc compound handmade făcut în România! Excentric, acesta este cuvântul. Șansa mea a fost că am două mâini drepte. Am făcut primul arc compound funcțional din România. Acest arc a ajuns cunoscut în comunitatea de arcași din România drept «Fierătania», relatează Ovidiu.
Începerea carierei sportive
După povestea arcului compound, Ovidiu, începe să-mi spună despre începuturile sale în cariera sportivă de arcaș: „Undeva prin 2012, dacă nu mă înșel, am intrat în primul meu concurs oficial, la Alba Iulia. Eram un necunoscut, dar am fost la un pas să-l bat pe campionul național de atunci, Arpad Incze. Am fost două puncte sub acesta. Din acel moment, am zis că vreau mai mult. Am avut iarăși șansa să am în jurul meu oameni de la care să fur informație. Unul dintre aceștia a fost omul pe care îl consider drept mentorul meu, Valentin Mureșianu, sibian de origine, dar care s-a mutat undeva în județul Brașov. Îi datorez ceea ce sunt astăzi în mare măsură, ca arcaș, ca conducător de club, ca performer. Pe urmă, au început să vină rezultatele, mici sponsorizări, intrasem în clubul Clubul Sportiv Vektor. Cu timpul s-au adunat tot mai mulți oameni interesați, s-a dezvoltat un mic nucleu în cadrul acestui club. Am avut norocul ca președintele clubului de atunci, Despina Miron, să fie suficient de deschisă și să-mi dea pe mână secția de tir cu arcul a clubului, pe care am dus-o unde probabil nici nu se aștepta, nici ea, nici eu. Am avut și șansa să întâlnesc la momentul respectiv omul cu care am demarat proiectul tirului cu arcul în Sibiu, Arpad Urszuly, colaborare care rezistă până în zilele noastre, reprezentând coloana vertebrală a acestui sport în Sibiu. Împreună am reușit să adunăm un nucleu de oameni dedicați cu ajutorul cărora am reușit să demarăm organizarea mai multor concursuri, la început la nivel local, pe urmă la nivel național. Împreună am câștigat cam tot ce se putea câștiga la nivel național, cupe ale României, multe campionate naționale, câștigate atât de mine, cât și de cei pe care i-am pregătit în cadrul clubului. Ulterior am început să organizez multe concursuri, cu structurile oficiale de la nivel național, începând cu FRATF și terminând cu FRTA, Federația Română de Tir cu Acul, cu care, de altfel, și suntem în parteneriat. Anul trecut am câștigat Cupa României, Cupa Federații, în cadrul FRTA cu grupul respectiv Vektor. Acum trei ani de zile am preluat acest club în calitate de președinte, cu un mic nucleu de oameni dedicați în jurul meu și am reușit să-l duc la performanțe mari, dar, din păcate, motive independente de voința noastră a dus la dizolvarea vechiului club. Dar, la 1 ianuarie 2024 am demarat noua structură a clubului, numită Clubul Sportiv ARCARIUS, un club pe care l-am făcut cu aceeași oameni pe care i-am avut alături de noi și chiar ne dorim ca noul club să depășească palmaresul celui vechi, care constă în multiple titluri de campioni nționali, pe diferite divizii, și clasări meritorii la competiții internaționale”.
Concursuri de tir cu arcul
În România, tirul cu arcul nu este atât de cunoscut ca sport, îmi spune Ovidiu. Tocmai din această cauză nu prea se fac sponsorizări, deși se organizează foarte multe concursuri. „A intrat de 3 ani ca într-o perioadă de probă, o nouă federație denumită Federația Română de Arc Istoric, iar comunitatea de arcași este în continuă creștere, a căpătat un fel de efect de bulgăre de zăpadă. Cu cât ești mai vizibil, cu atât se găsesc oameni interesați să practice acest sport. Au venit oameni cu copii spunând: «Domnule, nu mai știu ce să mai fac. Copilului meu nu-i mai place nimic, a încercat acea activitate, a încercat cealaltă, nu știu ce să mai fac. Acum mă înnebunește să-i fac arc cu săgeți, că a văzut el nu știu la ce film la televizor». De la copil a ajuns să tragă toată familia cu arcul. Unii vin, își regăsesc acea genă de care am mai spus, alții pleacă. În tirul cu arcul, rar se întâmplă să rămâi cu un beneficiu, un profit de organizator de concursuri. O vorbă care circulă în comunitatea de arcași spune că: «În tirul cu arcul, uneori câștigi, de fiecare dată înveți». În tirul cu arcul se organizează competiții specifice, cu nenumărate divizii de arcuri, fiecare cu setul lor de reguli și de distanță. Îmi aduc aminte că acum câțiva ani de zile, la Drăganu, arcașii argeșeni au făcut un extra concurs în care au pus la bătaie un jambon, o ditamai halcă de carne afumată. Tot ce aveam de făcut era să lovim o ață de care era agățat un clopoțel aflat la vreo 30 m. Dacă suna clopoțelul, luai jambonul. L-a luat unul din băieții mei”, îmi spune cu mândrie Ovidiu.
Ordinul Arcașilor
„Acum câțiva ani, într-un concurs, am fost prezentat unui coleg arcaș cu care, în timp, am dezvoltat o frumoasă prietenie, Stan Eugen Cristian. Cel care conduce Garda Cetății Devei și care mi-a propus să participăm la festivaluri medievale sub denumirea de Ordinul Arcașilor. Și fiindcă îmi plăcea ideea și îmi place istoria, am intrat în atmosfera acestor festivaluri, care aveau loc în toate centrele istorice importante din țară: Cetatea Deva, Castelul Corvinilor, Cetatea Suceava, Ardud. Și de la arc compound cu săgeți de carbon, am trecut la arc și săgeți de lemn, și am făcut parte din Garda Neagră, cea care se ocupa de siguranța prințeselor și a reginelor. A fost un singur pas, pe care l-am făcut inclusiv cu familia și cei care au îmbrățișat ideea, iar conexiunea cu istoria și atmosfera acelor vremuri e greu de descris în cuvinte”, îmi spune Ovidiu.
Vânătoarea cu arcul în România
Vânătoarea este iubită, dar cel mai des criticată de către oameni. Însă și aceasta are rolul ei. „România este una dintre puținele țări în care este interzisă vânătoarea. Dincolo de graniță, în Ungaria și în majoritatea țărilor vestice se practică vânătoarea cu arcul. În luna martie a acestui an am fost în Italia la o astfel de vânătoare. A fost o experiență pe care aș repeta-o oricând. Nu sunt puritan, mănânc carne, sunt conștient în ce mod ajunge carnea în farfurie. Sunt o grămadă de panseluțe, cum le zic eu, care au «milă extraordinară» de animale, dar nu se dau în lături să mănânce o halcă de porc. E ok și vânătoarea cu arma, dar și aici sunt multe de discutat. Cu arma, mai ales cu armele de ultimă generație, tragi la doi, trei, patru sute de metri, am văzut chiar animale doborâte la șase sute de metri; acel animal moare înainte să audă împușcătura. În vânătoarea cu arcul, ca să ai o lovitură reușită și etică, adică atunci când săgeata își atinge ținta, în speță animalul, să nu sufere, distanța trebuie să fie de aproximativ 30 de metri. Plus că ai nevoie de niște abilități, să știi comportamentul animalului, să știi să folosești terenul în favoarea ta, să cunoști condițiile atmosferice, echipamentul de care dispui. Trebuie să știi urmele, să știi tendința animalului, să fii conștient de abilitățile tale de arcaș și de vânător cu arcul. Sunt foarte multe variabile. Să te apropii la 30 de metri de o căprioară, de un cerb, de o ciută, este foarte greu. Acel animal are o șansă. Pot spune cu mâna pe inimă că un vânător cu arcul este mult mai etic decât unul cu arma. Vânătoarea cu arcul este foarte silențioasă, mai mult sau mai puțin staționară, depinde de modul pe care îl abordezi”, îmi mărturisește arcașul.
„După zeci de ani, sunetul săgeții încă îmi dă dependență”
Ovidiu își aprinde încă o țigară. Este timpul ca elevii săi să vină la antrenamente. Unii au ajuns deja și au început să tragă, se aude vâjâit de săgeată. Nici soarele care arde, nici căldura, nici frigul nu opresc „vânătorul” să-și atingă ținta. În club sunt 69 de membri, de la copii la veterani, de la sportivi de performanță până la persoane cu dizabilități. Au trecut poate sute, mii de oameni prin club. Nimeni nu e condiționat să stea. În tirul cu arcul lupta nu este cu cel de lângă tine, ci cu tine însuți. Vin tot felul de oameni aici, din toate păturile sociale. Aici însă sunt cu toții doar… arcași. Partea frumoasă este colaborarea și colaborăm frumos, atât în teren, cât și în viața de zi cu zi. Se dezvoltă prietenii, legături strânse, pe viață, ne ajutăm reciproc, ne susținem. Și mie, după zeci de ani, sunetul săgeții încă îmi dă dependență. Sunt dependent de a vedea săgeata că ajunge acolo unde vreau; atunci înseamnă că am făcut ce trebuie, că sunt bine fizic și psihic. SIC PARVIS MAGNA”, încheie Ovidiu povestea.
Casa Județeană de Pensii Sibiu a publicat lista biletelor de tratament balnear aprobate pentru seria 12.
Un număr de 184 de pensionari beneficiază de o gamă variată de locații pentru tratament și relaxare în această perioadă.
Iată topul destinațiilor în care pensionarii sibieni, în funcție de punctajul acordat în funcție de afecțiuni:
1. Stațiunea Geoagiu-Băi
Centrul termal din Stațiunea Geoagiu-Băi este recunoscut ca fiind unic în lume datorită particularităților sale istorice și arhitecturale. Specialiștii subliniază importanța acestui sit datorită modului inovator în care au fost organizate bazinele și a inventarului mobil descoperit aici.
Izvorul termal din Geoagiu-Băi a fost utilizat încă din perioada dacică, înainte de cucerirea romană. După ocuparea Daciei de către romani, aceștia au modificat structura bazinului și au construit o sofisticată rețea de tuburi de teracotă pentru a canaliza apa termală.
Un aspect remarcabil al acestui centru termal este descoperirea mai multor plăcuțe votive din aur, găsite în zona bazinelor. Aceste plăcuțe erau folosite pentru a aduce mulțumire divinităților pentru vindecările miraculoase obținute prin utilizarea apelor termale.
Aici, Casa Județeană de Pensii Sibiu a trimis 36 de pensionari pentru a te trata de o varietate de afecțiuni, inclusiv reumatismul, afecțiunile dermatologice, respiratorii, digestive, neurologice, metabolice, renale, endocrine și cardiovasculare.
2. Călimănești-Căciulata
Pe locul 2 se află stațiunea Călimănești-Căciulata. 27 de sibieni își vor petrece o scurtă perioadă de timp în această stațiune recunoscută pentru cura balneară cu ape minerale provenite din izvoare atermale dar și termale.
Gama de afecțiuni ce pot fi tratate:
Boli ale tubului digestiv
Boli ale vezicii și căilor biliare
Afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare
Afecțiuni metabolice și de nutritive
Afecțiuni ginecologice cronice netuberculoase
Afecțiuni ale căilor respiratorii
Afecțiuni neurologice periferice
Afecțiuni posttraumatice
Afecțiuni reumatismale inflamatorii stabilizate
Afecțiuni reumatismale articulare
Afecțiuni reumatismale degenerative
3. Covasna sau stațiunea inimii
Stațiunea este renumită pentru tratamentele excepționale în domeniul bolilor cardiovasculare, atrăgând atât turiști din întreaga țară, cât și din străinătate. De altfel, orașul a devenit cunoscut sub denumirea de „stațiunea inimii”.
Centrul de Tratament al Turism Covasna S.A. se evidențiază ca fiind singura bază de tratament din stațiune dotată cu trei incinte de mofete, situată direct pe sursa de gaz mofetic și apă minerală. Acest centru oferă tratamente specializate care contribuie la atragerea vizitatorilor în căutarea recuperării și a relaxării depline.
16 vârstnici din Sibiu vor veni aici pentru indicațiile terapeutice ce includ:
Afecţiuni cardiovasculare: • Arteriopatii (arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare în stadiul I , II și III, trombangeita Bűrger) • Cardiopatie ischemică cronică (sechele după infarctul miocardic la interval de minim 6 luni după episodul acut, fără tulburări de ritm, fără angor instabil, echilibrate din punct de vedere hemodinamic, angina pectorală stabilă, angina de efort (aflate sub tratament medicamentos) • Hipertensiune arterială stadiul 1 şi 2 – sub control medical fără boli asociate care să contraindice tratamentul cu factori naturali • Afecţiuni venoase ( sechele după tromboflebite superficiale sau profunde, la minim 6 luni după episodul acut) • Valvulopatii (valvulopatii reumatismale fără tulburări clinice hemodinamice, valvulopatii operate fără tulburări clinice şi hemodinamice după 3-6 luni de la efectuarea actului operator, cu avizul medicului cardiolog
Afecțiuni neurolgice • sechele după accidente vasculare cerebrale la bolnavi echilibraţi neurologic și cardiovascular • boli ale sistemului nervos periferic: radiculopatii, polinevrite, sechele posttraumatice ale nervilor periferici
Afecţiuni reumatice • afecţiuni articulare şi abarticulare de tip degenerativ tip artroze, stadiul cronic • afecţiuni degenerative cronice ale coloanei vertebrale – spondiloze • boli cronice inflamatorii articulare, cu probe biologice normale • reumatisme de focar (după asanarea focarului) • osteoporoza
4. Bazna
15 sibieni nu vor pleca prea departe de orașul Sibiu. Așezare săsească, situată în nordul județului Sibiu, este renumită pentru stațiunea sa balneoclimaterică, care oferă o experiență de relaxare desăvârșită datorită valorii curative a izvoarelor minerale locale.
Izvoarele din Bazna sunt bogate în iod și brom, minerale cunoscute pentru efectele lor benefice asupra sănătății.
Indicații terapeutice:
Profilactice – Pentru persoane sănătoase sau aparent sănătoase, cu predispoziție pentru îmbolnăviri diverse ale aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale,ale membrelor inferioare), hiperlaxitate și laxitate ligamentara și musculo-articulara, adaptare defectuoasă la contraste termice, activitate în condiții de frig, umezeală, curenți de aer, trepidații, vibrații, afecțiuni unifuncționale ale aparatului genital la femei, pe fond hiperactiv, carența de iod din apa potabila.
Tratament curativ – Afectiuni ale Aparatului Locomotor, de natura Reumatismala (inflamatorie sau degenerativa), Post Traumatice , Spondilite și Spondiloze de toate felurile, Coxartroze, Gonartroze, alte Artroze, Miogeloze, Tendinoze, Paniculoze, Fibrozite, Periartrite scapulohumerala, Guta și Reumatismul Gutos;
Afecțiuni Ginecologice: metroanexite cronice si subacute;
Stări post Chirurgicalo-Ortopedice;
Afecțiuni Otolaringologice: rinofaringite cronice atrofice si ozenoase, laringite atrofice;
Afectiuni Endocrine: hipotiroidie benigna si mixedem (ca adjuvant, dupa tratament medicamentos substitutiv ), hipoovarita puberală, sterilitate ovariana prin anovulatie;
Afecțiuni cauzate de stres.
5. Olănești
Stațiunea Băile Olănești le va oferi celor 14 sibieni o bază de tratament pentru desensibilizarea organismului persoanelor cu afecțiuni alergice prin injecții cu apă sufuroasă izotonă captată direct de la izvor.
Printre afecțiunile care pot beneficia de tratamente la Băile Olănești se numără diverse probleme digestive, cum ar fi esofagitele, gastritele cronice (atât hipoacide cât și hiperacide), duodenitele cronice, ulcerul cronic și enterocolopatiile cronice nespecifice. De asemenea, pacienții cu stomac operat pot găsi ameliorare prin terapii specializate.
În ceea ce privește afecțiunile renale și ale căilor urinare, stațiunea tratează litiaza renală, fie că este vorba de forma neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrita cronică, glomerulonefrita cronică și cistita cronică.
Pentru cei care suferă de afecțiuni cronice ale ficatului și ale căilor biliare, Băile Olănești oferă tratamente pentru dischinezia biliară, colecistita cronică (atât necalculoasă cât și calculoasă, cu calculi nemobilizabili), precum și pentru tulburările apărute după intervenții chirurgicale la nivelul ficatului, hepatită cronică stabilizată și pancreatită cronică.
Afecțiunile respiratorii, inclusiv rinosinuzitele cronice alergice, bronșita cronică astmatiformă, astmul bronșic alergic și diverse stări post-pneumopatii (microbiene, netuberculoase sau virolice) sunt, de asemenea, adresate prin tratamente specializate. Alte probleme respiratorii tratabile includ bronșitele cronice, traheobronșitele cronice și bronsectazia.
Nicu Covaci, liderul legendarei trupe Phoenix, a murit vineri seara la vârsta de 77 de ani, acesta suferind în acest an o intervenţie chirurgicală.
Nicu Covaci, fondatorul trupei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara.
Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, Nicu Covaci a studiat din copilărie pianul, acordeonul, dar şi limbile străine.
Apoi a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de Arte Plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, conform blogului personal, www.nicucovaci.wordpress.com.
Liderul trupei Phoenix, Nicu Covaci, avea 77 de ani.
Zilele trecute, pe pagina de Facebook a artistului, colegii săi au precizat că „tratamentul postoperator nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor” apărute.
Apă Canal Sibiu a obținut o nouă etapă de finanțare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov, prin semnarea unui contract de finanțare în valoare de 893.330,20 lei.
Contractul, semnat pe 5 iulie 2024, între Apă Canal Sibiu și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, face parte din Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) al Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2027.
Din valoarea totală a contractului, 720.745,85 lei reprezintă suma eligibilă a proiectului, iar 612.633,97 lei sunt fonduri nerambursabile alocate de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Această finanțare este esențială pentru finalizarea documentațiilor necesare atribuirii contractelor din cadrul proiectului, asigurând astfel continuarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Regiunea Sibiu-Brașov.
Obiectivul general constă în acordarea sprijinului necesar în finalizarea documentelor suport și a documentațiilor de atribuire pentru contractele aferente aplicației de finanțare elaborate în prima etapă a proiectului, care să permită continuarea strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată din Regiunea Sibiu – Brașov, în vederea atingerii țintelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Prin intermediul acestui proiect se contribuie la realizarea obiectivului principal al PDD prin dezvoltarea unei infrastructuri de mediu la standardele europene în vederea unei creșteri economice sustenabile, în condiții de sigurantă și utilizare eficientă a resurselor naturale.
Proiectul de investiții contribuie la protejarea și conservarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, ceea ce conduce la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii a 24 de Unități Administrativ teritoriale, 18 din județul Sibiu și 6 din județul Brașov, parte din proiect.
Sâmbătă, 3 august 2024, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu va găzdui un eveniment artistic de excepție: spectacolul „7 ARIE” realizat de Vertical Waves Project.
Începând cu ora 18:00, publicul este invitat să participe la un spectacol de dans și muzică live, într-un cadru inedit, cu intrare liberă, în limita locurilor disponibile.
„7 ARIE” este un proiect artistic creat de Aldo Aliprandi și Marianna Andrigo, fondatorii Vertical Waves Project și Live Arts Cultures. Spectacolul aduce în scenă șase dansatori și o violonistă, care, într-un decor minimalist, explorează teme precum tranziția, tensiunea și jocul cu necunoscutul. Această producție este un exemplu remarcabil de îmbinare a dansului contemporan cu artele performative și explorarea sonoră, utilizând un limbaj care combină dansul, filosofia, etica și estetica contemporană.
Proiectul Vertical Waves Project, fondat în 2010 de Marianna Andrigo, s-a dezvoltat într-un colectiv de artiști care îmbină cercetarea corporală și coregrafică cu abilitățile tehnice necesare pentru dansul la înălțime, folosind frânghii. Spectacolele lor sunt concepute pentru a fi prezentate pe structuri arhitecturale verticale, cum ar fi clădiri, turnuri și ziduri, transformând aceste spații în scene dinamice.
Evenimentul este organizat de WASP Studios în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, în cadrul programului TOWARDS FUTURE, care promovează diversitatea culturală și responsabilitatea socială. Programul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
WASP Studios, înființată în 2015, sprijină producția și educația artistică în România, promovând artele contemporane prin burse, rezidențe, workshop-uri și dezbateri. Spectacolul „7 ARIE” este o ocazie unică de a experimenta o formă inovatoare de artă performativă într-un spațiu cultural de renume.
Aleșii județeni au aprobat, astăzi, în ședință extraordinară la Consiliul Județean, o hotărâre privind proiectul „Dotarea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu” și a cheltuielilor legate de proiect, în vederea depunerii acestuia spre finanțare în cadrul Programului Sănătate, apelul de proiecte- Investiții în infrastructura publică a ambulatoriilor unităților sanitare/structurilor sanitare publice – dotare.
La data de 19 iulie 2024, prin Ordinul Ministerului Fondurilor Europene nr 4231 a fost publicat Ghidul beneficiarului în cadrul apelului de proiecte- Investiții în infrastructura publică a ambulatoriilor unităților sanitare/structurilor sanitare publice – dotare, cod apel nr. PS/451/PS_P1/OP4/RSO4.5/PS_P1_RSO4.5_A2.
În cadrul acestui apel, Consiliul Județean Sibiu, în calitate de proprietar al infrastructurii, intenționează să depună spre finanțare proiectul „Dotarea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu”. Obiectivele sunt creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive. Conform prevederilor Ghidului beneficiarului, data de deschidere a platformei în vederea depunerii dosarului de finanțare este 19 iulie 2024, iar una dintre cerințele obligatorii ale prezentului ghid se referă la hotărârea de aprobare a proiectului și a cheltuielilor legate de acesta, în conformitate cu ultima formă a bugetului.
Valoarea totală a proiectului este de 9.803.920,83 lei (TVA inclusă) din care: – Cheltuieli eligibile – 9.803.241,39 lei (TVA inclusă) – Cofinanțare CJS 2% – 196.078,42 lei (TVA inclusă). Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului “Dotarea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu”, pentru implementarea proiectului în condiții optime, se vor asigura din bugetul local al Consiliului Județean Sibiu.
Sașii din întreaga lume revin în Transilvania, pentru a participa la Întâlnirea Internațională a Sașilor, ce are loc în acest week-end la Sibiu.
Punctul principal de reuniune este Piața Mare, unde începând de azi-dimineață, de la ora 10, sașii au participat la diferite activități sociale, culturale și folclorice.
Deschiderea manifestării a fost una destul de timidă în condițiile în care muzica și dansurile săsești au avut prioritate. De-a altfel, reprezentanții Federației Sașilor Transilvăneni și Martin Bottesch, președintele FDG Transilvania în discursurile lor scurte, concrete și fără a plictisi au punctat importanța reuniunii, declarând că sașii încă se simt foarte puternic legați de Transilvania, indiferent în ce parte al lumii trăiesc.
Foto: Mihaela Wetscheza
Voia bună și plăcerea revederii au dominat astăzi Piața Mare, în condițiile în care la Sibiu au revenit etnici sași emigrați în Statele Unite ale Americii, Canada și din mai toată Europa Occidentală. Pe parcursul întregii zile, pe scena special amplasată, în Piața Mare vor evolua în jur de 30 de ansambluri săsești care vor prezenta tradițiile și dansurile din diferite zone ale Transilvaniei, din Germania și Austria, coordonate de organizația Tineretului Săsesc din Austria.
În plus, astăzi au fost programate o serie întreagă de evenimente culturale și sociale, astfel încât revederea și acomodarea sașilor cu Sibiul să se facă cât mai rapid. Etnicii germani interesați de zona culturală au putut asista la vernisajul expoziției „Imagini ale lui Hristos”, de la Casa Teutsch. Tot aici, au putut vizita târgul de carte anticariat, aflat la parterul clădirii, precum și Muzeul Bisericii Evanghelice, unde la intervalul de timp au existat tururi ghidate.
Foto: Mihaela Wetscheza
În paralel, la sediul FDGR, a fost organizat un seminar privind minoritatea săsească din Transilvania și din spațiile vorbitoare de limbă germană. Timp de aproape o oră au fost prezentate informații legate de ultimele noutăți privind statutul minorităților și aduse la cunoștința celor prezenți referatele susținute la Congresul Minorităților Naționale Europene 2021/2022, bineînțeles cele referitoare la etnicii sași.
Foto: Mihaela Wetscheza
Copiii și tinerii au propriul lor program de distracții, în PiațaMică, acolo unde au parte de ateliere, unde pot desena și confecționa diferite lucruri și jucării specifice copilăriei, dar și de competiții sportive în cadrul „Olimpiadei Sașilor”. Etnicii sași de vârstă mijlocie și nu numai au putut vizita pe parcursul zilei Consistoriul Evenghelic din Piața Mare. Prin tururile ghidate aceștia au putut lua contact cu atmosfera din clădirea Consistoriului, să viziteze biroul episcopului Bisericii Evanghelice, dar și sala de festivități și cele de cursuri pentru viitorii preoți evanghelici.
Totodată, în curte a fost amenajat un targ artizanal, de tursim, dar și de bunătăți gastronomice săsești, unde cei prezenți au putut lua contact cu Transilvania rurală, în special cu ruralul județului Sibiu. Totodată, organizațiile din mediul civil și-au putut prezenta proiectele de turism, dar și pe cele privind conservarea și protejarea patrimoniului istoric.
Foto: Mihaela Wetscheza
La centrul de informare din cadrul Primăriei Sibiu, au fost vernisate două expoziții importante: „Biserici fortificate în acuarelă”, a artistului Helite Tontsch-Schmid și „Scânteia călătoriilor spațiale – 100 de ani de la apariția cărții „Racheta către spațiul planetar”. Cei prezenți au putut admira tablourile cu peisaje și biserici fortificate din Transilvania, redate într-o viziune originală. În ceea ce privește expoziția privind rachetele lui Hermann Oberth, în 26 iulie 2023, s-au aniversat 100 de ani de când a fost publicată la Munchen cartea lui Hermann Oberth „Racheta către spațiile interplanetare”. Acesta a prezentat munca sa pentru concepte de proiectare pentru rachete cu combustibil lichid, care pot sjunge în spațiu.
Foto: Mihaela Wetscheza
Însă distracția cea mai intensă are loc în Piața Mare, unde sașii, sibienii și turiștii pot degusta diferite preparate culinare și bere, locul devenind un adevărat Oktoberfest (Cibinfest).
Luna iulie a fost una intensă pentru Consiliul Județean Sibiu, marcată de realizări semnificative în diverse domenii.
Consiliul Județean Sibiu a obținut peste 21 de milioane de lei din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dotarea școlilor din județ cu mobilier modern. De asemenea, noi fonduri nerambursabile au fost accesate pentru extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor din județ, prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021-2027.
Lucrările de execuție la podurile din județ continuă, acestea fiind finanțate prin Programul Anghel Saligny.
Tot în acest context, primele patru loturi de echipamente pentru combaterea infecțiilor asociate actului medical au ajuns la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, ca urmare a fondurilor obținute prin PNRR.
Pentru mai multe informații, vă invităm să urmăriți videoclipul de mai jos.
Programul evenimentelor din weekendul 3 – 4 august 2024 în Sibiu:
Întâlnirea Internațională a Sașilor 3 – 4 august
Programul celor trei zile cuprinde peste 50 de manifestări culturale, care se vor desfăşura în Piaţa Mare, Piața Mică, Piața Huet şi strada Cetății. Sunt planificate concerte, spectacole de teatru şi dansuri populare, prezentări de filme, expoziții, tururi ghidate ale oraşului. Manifestarea este organizată de Forumul Democrat al Saşilor din Transilvania, împreună cu Biserica Evanghelică C.A. din România şi Asociaţiile saşilor transilvăneni din Germania, Austria, Canada şi SUA.
Sâmbătă, 3 August 2024
MANTRA MUSIC CONCERT Locație: Grădina BIS Teatru, Str. Ștefan cel Mare nr. 56 Ora: 20:00 – 22:00 Despre: SHARANAGATI BAND vă invită la o seară specială de kirtan, unde muzica și dansul se îmbină într-un eveniment de meditație și iubire divină. Kirtanul este o practică spirituală care folosește muzica pentru a deschide inimile către iubirea necondiționată.
CONCERT DE PERCUȚIE Locație: Terasa Acoperiș Filarmonica de Stat Sibiu, Str. Cetății nr. 3-5 Ora: 21:00 – 22:00 Despre: Kuniko Kato va interpreta lucrări de Keiko Abe, Toru Takemitsu și Akira Miyoshi într-un concert de percuție parte din festivalul „Concerte pe Acoperiș”, ediția a V-a. O oportunitate de a asculta muzică inovatoare într-un cadru spectaculos.
ALIEN BASSLINES Locație: Love Bar, Str. Avocat Ilie Macelaru Ora: 21:00 – 03:00
Duminică, 4 August 2024
SIBIU TRIATHLON CHALLENGE 2024 Locație: Zoo Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 142 Ora: 08:00 – 14:00 Despre: Triathlonul din Sibiu oferă o competiție în natură, cu înot în lacul Grădinii Zoologice, ciclism pe drumuri pitorești și alergare la Muzeul ASTRA.
COROANA ROMANIEI – FILM Locație: Muzeul Național Brukenthal, Piața Mare Ora: 19:00 – 21:00 Despre: Premiera filmului „Coronă României” de George Grigoriu, care explorează momente cheie din istoria României, culminând cu încoronarea din 1922.
NĂSCUT ÎN ROMÂNIA – FILM & DEZBATERE Locație: Grădina BIS, Str. Ștefan cel Mare nr. 56 Ora: 21:00 – 22:30 Despre: Proiecția filmului „Născut în România”, urmată de o dezbatere pe tema violenței domestice. Filmul explorează visurile și speranțele tinerelor generații române, în timp ce dezbaterea va aborda subiecte importante legate de violența domestică.
EUPHORIA Locație: Aria Rooftop, Șoseaua Alba Iulia 100 Ora: 22:00 – 05:00 Despre: Euphoria revine în Sibiu cu un eveniment deosebit pe acoperișul unui clădiri, oferind o priveliște panoramică asupra orașului și a munților din jur. Line-up-ul impresionant, vizualurile și efectele speciale vor crea o experiență memorabilă pentru finalul verii.
Drumeții
DRUMEȚIE ÎN FAMILIE: CIRCUIT PĂLTINIȘ Locație: Păltiniș Data: 3 August 2024 Ghid: Dumitru Troanca Timp: 5 h
DRUMEȚIE CU ÎNNOPTARE ȘI OBSERVARE ASTRONOMICĂ: CABANA NEGOIU Locație: Cabana Negoiu Data: 3 August 2024 Ghid: Claudia Popelca Timp: 24 h
DRUMEȚIE ÎN MUNȚII FĂGĂRAȘ: CABANA PODRAGU ȘI LACUL PODRĂGEL Locație: Munții Făgăraș Data: 4 August 2024 Ghid: Radu Zaharie Timp: 9-10 h
APĂ CANAL SIBIU S.A. anunță deschiderea a două posturi disponibile în cadrul SCADA Sibiu:
Inginer Automatizări/Electromecanic/Electrotehnic – 1 post
Cerințe:
Studii superioare tehnice în domeniul automatizări, electricitate, electromecanică, electrotehnică sau calculatoare.
Cunoștințe de automatizări industriale, electrotehnică sau electrician industrial.
Cunoștințe avansate de operare pe calculator.
Cunoștințe medii de limba engleză, în special noțiuni tehnice (avantaj).
Permis de conducere categoria B.
Abilități de muncă în echipă.
Electrician – 1 post
Cerințe:
Studii medii de specialitate în domeniul electricitate, electrotehnică sau electromecanică.
Minim 2 ani experiență profesională.
Aptitudine pentru lucrul la înălțime și disponibilitate pentru tură de noapte ocazională.
Experiența în automatizări constituie un avantaj.
Înscriere și Informații Suplimentare:
Cererile tip de participare la concurs, împreună cu CV-ul, copia diplomei de studii și adeverința medicală de la medicul de familie, se completează și se depun online la adresa de email [email protected] sau la sediul societății, Str. Eschil nr. 6, Serviciul Resurse Umane, până la data de 16 august 2024.
Pentru informații suplimentare, contactați telefonic 0269/222916 (int. 117 sau 166).
Consiliul Național al Rectorilor (CNR) a adoptat o rezoluție care condamnă comportamentele inadecvate în mediul academic, marcând un angajament ferm pentru „o politică de toleranță zero față de hărțuire și abuz”.
Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Sorin Radu, al cărei nume figurează printre semnatarii rezoluției, a subliniat importanța acestei măsuri în asigurarea unui mediu universitar sigur și respectuos.
Rezoluția cuprinde următoarele puncte esențiale:
Condamnarea Comportamentelor Inadecvate:
Consiliul Național al Rectorilor condamnă cu fermitate orice formă de abatere de la normele de etică și deontologie profesională care afectează demnitatea și drepturile beneficiarilor educației.
Se reafirmă angajamentul pentru o politică de toleranță zero față de hărțuire și abuz în comunitatea universitară.
Universitățile sunt chemate să condamne și să sancționeze astfel de comportamente, asigurând un mediu academic bazat pe respect reciproc și transparență. Este imperativ ca universitățile să ia măsuri ferme și transparente pentru a identifica și sancționa fără întârziere astfel de comportamente, conform prevederilor legale.
Importanța Regulamentelor și Codurilor de Conduită:
Instituțiile de învățământ superior trebuie să revizuiască și să consolideze prevederile din codul de etică și deontologie universitară, regulamentele și metodologiile stabilite la nivelul instituției, precum și documentele strategice care decurg din misiunea asumată.
Aceste documente trebuie să creeze un cadru eficace pentru combaterea oricărei forme de încălcare a normelor de etică și deontologie universitară, incluzând prevederi clare și riguroase care să prevină și să contracareze astfel de manifestări. De asemenea, trebuie stabilite proceduri eficiente pentru raportarea și investigarea acestora.
Respectarea demnității umane și încurajarea unui mediu participativ, în care fiecare membru al comunității universitare se simte apreciat și este încurajat să contribuie la dezvoltarea academică, sunt esențiale. Manifestările agresive, umilitoare, de exploatare, discriminare sau hărțuire sunt incompatibile cu aceste valori.
Măsuri Preventive și Sprijin pentru Persoanele Afectate:
Instituțiile de învățământ superior trebuie să implementeze activități de prevenire a încălcării normelor de etică și deontologie profesională și să informeze cu privire la aceste norme și mecanismele de sesizare a abaterilor.
În cazul în care sunt identificate încălcări, este necesar nu doar să fie sancționate conform prevederilor legale, dar și să fie stabilite mecanisme active de sprijin pentru victime, inclusiv prin consiliere psihologică.
