Acasă Blog Pagina 1616

Senatorii de Sibiu între 1990 și 2024. Confort maxim în politică

Cosmin Pal
-
0
Senatorii de Sibiu între 1990 și 2024. Confort maxim în politică

Este foarte greu ca după 35 de ani, câți au trecut de la Revoluție, și cam toți atâția ani de când a fost creat Parlamentul României (cu cele două camere legislative: Senat și Camera Deputaților), să îi rememorezi, cronologic, pe parlamentarii sibieni. Mai ales dacă e să îi reperezi pe fiecare în parte, cu realizări sau proiecte eșuate pentru județul Sibiu.

În cele nouă legislaturi parlamentare, din 1990 și până azi, sibienii, prin votul lor, au trimis în Parlamentul României 28 de senatori. Acestora li se adaugă câteva rezerve de senatori, în condițiile în care unii dintre ei nu și-au dus, din diferite motive, până la capăt mandatul de 4 ani în cea mai importantă cameră legiuitoare a țării. Dincolo de implicarea sau neimplicarea lor politică în proiectele de anvergură ale județului Sibiu, un lucru rămâne cert în urma lor: toți beneficiază de pensii speciale, mai ales că unii dintre senatorii sibieni au avut mai multe mandate la activ.                           

Sibiul s-a împăcat cu Mediașul, la Senat

Timp  de aproape 35 de ani, rivalitatea politică, administrativă și de mentalitate dintre cele două municipii, adică dintre Nordul și Sudul județului, conturată de-a lungul istoriei, a fost tranșată în Sibiul democratic de după 1989. Din start, Sibiul și Mediașul au avut câte un loc de senator, ceea ce a dus la echilibrarea forțelor politice ale județului, uneori chiar din același partid. Mai mult, în câteva legislaturi, reprezentativitatea politică a județului a cuprins tot județul în condițiile în care au existat și senatori care au reprezentat Mărginimea Sibiului, una dintre zonele importante ale județului, în perioada când votul a fost direct și uninominal. De regulă, potrivit numărului de locuitori și a suprafeței, județul Sibiu trimite în Parlamentul României 3 senatori, însă a existat și o excepție, când în urma redistribuirii votului a apărut și al 4-lea senator de Sibiu. Se întâmpla în legislatura 2012-2016, când pentru prima dată și singura, județul a avut 4 senatori. Bineînțeles, din 1990 încoace, senatorii sibieni au provenit într-o proporție covârșitoare din rândul principalelor partide PSD, PNL și PD, însă pe lista de senatori au mai apărut și alți politicieni de la partide mai mici, cum ar fi PUNR, PRM sau USR.

Viorel Arcaș

Viorel Arcaș, record de 4 mandate

Fostul senator PSD de Sibiu, medieșeanul Viorel Arcaș, deține record de mandate pentru județul Sibiu. Este vorba despre 4 mandate consecutive, în perioada 2004-2020. A fost ani de zile președintele organizației PSD Mediaș și a pus umărul la majoritatea proiectelor de infrastructură din nordul județului, în speță municipiul Mediaș. Cu toate strădaniile sale de după 2000, are în palmares un mare eșec: centura Mediașului. Un proiect pe care l-a susținut mereu, dar nu a avut capacitatea de a-i convinge pe mai marii din PSD sau din guvernele post-decembriste că este un proiect absolut necesar și vital pentru municipiul de pe Târnave. La un moment dat, a fost și vicelider al Grupului PSD de la Senat.  Practic, și-a încheiat activitatea de senator, fără ca lucrările la centura ocolitoare a municipiului Mediaș să înceapă efectiv. A fost mulți ani membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Om politic activ, respectat ca economist, s-a remarcat și ca fidel susținător al primarilor din nordul județului.

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj, Arcaş a  îndeplinit între 1983 şi 2004 mai multe funcţii în cadrul Automecanica S.A. Mediaş, începând cu cea de economist şi terminând cu cea de director general.

Nicolae Neagu

Nicolae Neagu, liberalul din umbra Ralucăi Turcan

În topul mandatelor la Senat urmează liberalul Nicolae Neagu, care a adunat 3 mandate de senator, în legislaturile 2004-2008, 2012-2016 și 2020-2024. E un politician ce activează pe scena politică locală de aproape 25 de ani. ”Crescut” de Nicolae Nan, fost președinte al PD Sibiu, a făcut trecerea de la PD către PNL, unde în ultimii 15 de ani a devenit un colaborator de nădejde al președintelui PNL Sibiu, Raluca Turcan. Totodată, a făcut echipă ani de zile în Parlament cu Mircea Cazan, făcând rocada cu acesta între Senat și Camera Deputaților. A activat mai mereu în comisiile economice ale Senatului. A trecut prin politică cu lucruri bune și rele, de la scandaluri mediatice și până la cuvinte de apreciere din partea lui Klaus Iohannis, dar rămâne unul dintre cei mai experimentați parlamentari sibieni. A fost patronul societății Metalcar Sibiu, societate cu tradiție în industria sibiană, pe care nu a mai putut-o salva de la faliment.

Ion Ariton

Ion Ariton, în top 3 senatori

Au existat de-a lungul timpului în Sibiu câțiva politicieni care nu s-au grăbit deloc să candideze la alegerile locale, sperând în funcții mai înalte, ce depășesc sfera județului. Însă și mai puțini dintre aceștia au reușit să se impună la nivel național în politică, adică în Guvern și Parlament. Unul dintre aceștia este fostul democrat Ion Ariton, fost președinte al PD-L. A fost senator în două legislaturi, plus ministru al Economiei într-unul dintre guvernele Boc. Pe măsura funcțiilor ocupate, a avut de-a face și cu câteva procese în justiție, însă în cele din urmă acestea nu s-au soluționat cu condamnare.     

Mircea Curelea

Mircea Curelea, a jucat un rol important pentru Săliște

Mircea Curelea (n. 1 octombrie 1929, Hoghilag, județul Sibiu – d. 2 noiembrie 1999, Sighișoara) a fost senator în legislatura 1990-1992, ales în județul Sibiu pe listele partidului PNL. În cadrul activității sale parlamentare, Mircea Curelea a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania, Republica Portugheză, Republica Italiană și Republica Chile. Mircea Curelea a fost membru în comisia de redactare a proiectului Constituției României, fiind de meserie avocat. Acesta a provenit dintr-o veche familie de liberali. Unul dintre cele mai importante realizări ale sale este faptul că a făcut demersuri decisive și personale pentru ca Săliște să aibă Judecătorie. Practic, a fost în mare parte meritul acestuia, în condițiile în care la începutul anilor 90 se lua în calcul și Miercurea Sibiului, locul unde trebuia să existe judecătoria pentru Mărginimea Sibiului.

Ioan Tătaru

Ioan Tătaru și Ion Iliescu

Ioan Tătaru (n. 25 februarie 1952, Sibiu) a fost senator, tot în legislatura 1990-1992, ales pe listele partidului FSN. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Tătaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Republica Franceză-Senat și Canada. A fost mulți ani profesor și apoi director de școală la Copșa Mică și Mediaș. Într-un articol prezentat de Amosnews.ro în 2003, îl caracteriza în felul următor pe Ion Iliescu: „M-am orientat după Ion Iliescu, singurul care nu dădea în bâlbâială, ştia ce spune, părea cunoscut şi respectat. L-am cunoscut şi eu personal şi este un om extraordinar care te cucereşte în cinci minute. Regret că soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi şi mai ales de Crăciun. Cei care nu au participat la revoluţie sub nicio formă, o numesc lovitură de stat”. Fost senator FSN, apoi FDSN, după scindare, în 1990-1992, ulterior a devenit director al Şcolii Speciale cu Internat din Mediaş.

Nicolae Manolescu

Nicolae Manolescu se trăgea din Sibiel, dar nu a făcut nimic pentru sibieni

Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) este un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. S-a născut într-o familie de profesori de liceu. Tatăl său, Petru Apolzan, care a fost la un moment dat și inspector școlar, era originar din Sibiel, cu ascendență în Apoldu de Jos. Mama sa, Sabina, a fost profesoară de limba franceză, unul dintre elevii săi fiind Virgil Ierunca. În anul 1953, după arestarea părinților săi din motive politice, a fost înfiat de bunicul matern și a luat numele acestuia, Manolescu. În 1956, Nicolae Manolescu a absolvit studiile preuniversitare la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu. Este considerat, în general, ca unul dintre cei mai importanți critici literari români din ultimele decenii. În legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC). Nicolae Manolescu este membru fondator al Alianței Civice. Devine președinte al Partidului Alianța Civică (PAC) în iulie 1991. E ales senator, în septembrie 1991, pe listele Alianței Civice. În cadrul activității sale parlamentare, Nicolae Manolescu a fost membru în Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană și în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. În 1992, PAC, împreună cu PL’93, au înființat Alianța Naționala Liberală (ANL). La Congresul extraordinar al ANL, Nicolae Manolescu a fost desemnat candidat la președinție. Și-a depus candidatura la președinție pe 20 septembrie 1992.   

Andrei Țugulea

Andrei Țugulea, plasat de la București

Andrei Țugulea (n. 19 august 1928, Unțești, azi Republica Moldova – d. 14 decembrie 2017, București) a fost inginer, membru titular al Academiei Române (din 1999). În legislatura 1992-1996 a fost ales senator de Sibiu pe listele Frontului Salvării Naționale și membru al Comisiei permanente pentru învățământ și știință din cadrul Senatului României (16 oct 1992-21 nov 1996). Este prezentat ca un om cu experiență profesională, având cursurile Facultății de Relații Internaționale la Universitatea din Kiev (1954) și fiind doctor în relații internaționale la Universitatea din New York (1970), adjunct al ministrului Afacerilor Externe în guvernul lui Petre Roman. Aceasta îi dă ocazia să urce la alt nivel de conducere: adjunct al ministrului învățământului (1990) și Secretar de Stat la Ministerul Învățământului și Științei în guvernul Roman(1990-1991).

Mircea Vâlcu

Mircea Vâlcu, un medieșean respectat

Mircea Vâlcu (n. 14 noiembrie 1930 – d. 29 iunie 2016) a fost un senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PUNR. În legislatura 1992-1996, Mircea Vâlcu a fost membru în comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Activitate politică:fost membru PCR; 1991, membru PUNR şi Vatra Românească, vicepreşedinte al PUNR, purtător de cuvânt al PUNR, şef departament presă şi imagine a PUNR, preşedintele grup PUNR la Senat, preşedintele grupului parlamentar de prietenie româno-german. Medieșeanul a absolvit Facultatea de Filologie Cluj, promoţia 1954. A fost unul dintre cei mai respectați profesori ai Liceului Ștefan Ludwig Roth din Mediaș, prin mâinile sale trecând generații întregi. A fost și un scriitor extrem de apreciat.

Corneliu Bucur

Corneliu Bucur, omul de cultură și politicianul care a ctitorit Muzeul ASTRA  

Corneliu Bucur a absolvit specializarea Istorie în cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Imediat după absolvire, a fost angajat la secția de Artă Populară din cadrul Muzeului Brukenthal, pentru ca începând din 1969 să înceapă ascensiunea sa managerială, devenind director al Muzeului Tehnicii Populare. În anul 1992, Muzeul Tehnicii Populare devine Complexul Național Muzeal „ASTRA”, iar Corneliu Bucur ocupă funcția de director general al acestei instituții până în anul 2009. ULBS îi datorează recunoștință pentru implicarea sa definitorie în acțiunile care au dus în anul 1990 la obținerea deciziei înființării Universității din Sibiu. Acesta a făcut parte din delegația ce a susținut la Ministerul Învățământului necesitatea aprobării transformării Institutului de Învățământ Superior din Sibiu într-o universitate. Și în politică a fost un fervent susținător al culturii,  rămânând celebrele sale polemici culturale și politice cu Ion Caramitru, ministrul Culturii din partea PNȚCD. A fost ales senator din partea Partidului Democrat (3 nov. 1996) şi apoi vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Senatului.

Victor Fuior

Victor Fuior a vrut să facă orașe din comunele din Mărginime și Șelimbăr

Victor Fuior, de meserie inginer constructor, a fost senator de Sibiu în legislatura 1996-2000, ales pe listele PUNR. În cadrul activității sale parlamentare, Victor Fuior a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Kuwait, Ucraina și Republica Peru. A fost membru în comisia privatizare și administrarea activelor statului, în comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, precum și în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Acesta a avut în anul 2000, pe final de mandat, o inițiativă prin care cerea Guvernului ca Șelimbăr, Cristian, Săliște, Orlat, Miercurea Sibiului și Bazna, toate comune atunci, să devină orașe ca urmare a unui plan de o nouă urbanizare a Românei. Propunerea nu a fost aprobată.

Ioan Moisin

Ioan Moisin, un radical pentru acele vremuri

A fost membru PNȚCD, de religie greco-catolic, cu rădăcini în Mediaș. Ioan Moisin (n. 18 septembrie 1947, Câmpina – d. 2 noiembrie 2017, București) a fost inginer și senator de Sibiu din partea PNȚCD în legislatura 1996-2000, ales pe lista CDR. A fost fiul canonicului Octavian Moisin. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Moisin a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Macedonia, Republica Italiană și Australia. A fost membru în comisia economică, industrii și servicii (din dec. 1996) și comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. În anul 1998 a inițiat prima propunere legislativă privind declararea calității de agent sau colaborator al Securității, propunere tergiversată și, în cele din urmă, clasată în anul 2000, după revenirea la putere a PSD. În anul 1999 a propus un proiect de lege de interzicere a contracepției și avortului mult mai draconic decât cel din perioada comunistă, a lui Ceaușescu. A inițiat, de asemenea, un proiect reparatoriu față de Biserica Română Unită cu Roma, inițiativă legislativă clasată, de asemenea, în 20 decembrie 2000, imediat după revenirea PSD la guvernare.

Dionisie Bucur

Dionisie Bucur, medieșean devenit senator din primar

Dionisie Bucur (n. 24 iulie 1946) a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PSD. A fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Algeriană Democratică și Populară. Dionisie Bucur a înregistrat 177 de luări de cuvânt și a inițiat 6 propuneri legislative, din care 3 au fost promulgate legi. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și în comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Dionisie Bucur a fost primar al orașului Mediaș în perioada 1990 – 2000.  

Herman Fabini

Herman Fabini, sas cu viziuni liberale

Hermann Armeniu Fabini (n. 8 octombrie 1938, Brașov) este arhitect, istoric de artă și politician român de etnie germană, sas transilvănean. Între 1952 și 1955, Hermann Fabini a urmat Liceul mixt german din Brașov și Liceul cu secție germană din Mediaș, pe care l-a absolvit în 1955. Hermann Fabini a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PNL. Acesta a demisionat din Senat pe data de 24 iunie 2004 și a fost înlocuit de senatorul Tiberiu Simion Buza. În cadrul activității sale parlamentare, Hermann Fabini a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Lituania și Republica Federală Germania. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Hermann Fabini a inițiat 13 propuneri legislative, din care 4 au fost promulgate legi. Biserica-cetate din Biertan, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în Europa, Statele Unite ale Americii și Australia. Șeful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia „Europa Nostra”.

Sorin Ilieșiu

Sorin Ilieșiu, parașutat la Sibiu. Absent, dar cu pensie specială

Sorin Ilieșiu (n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este cineast și politician român. A fost ales senator de Sibiu în 2012, după ce a fost impus de la București, după care nu a mai trecut prin Sibiu. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus, și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. A fost senator de Sibiu din partea USL (membru PNL), iar în aprilie 2015 a trecut la PSD.

Nicolae Avram

Nicolae Avram, primar și apoi senator

Nicolae Avram (n. 24 iulie 1963, Șura Mare, Sibiu), senator român, ales în 2016 pe listele PSD, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea, Albania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. A inițiat 67 de propuneri legislative din care 6 au fost promulgate legi.

Mircea Cazan

Mircea Vasile Cazan, om de afaceri sedus de politică

Mircea Cazan (n. 1 iunie 1962, Sibiu) a fost ales senator pe listele PNL și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Federală a Germaniei și Regatul Danemarcei. A trecut drept unul din cei mai bogați parlamentari de Sibiu.

Claudiu Mureșan

Claudiu Mureșan, primul senator sibian USR. Migrat la PSD

Senatorul de Sibiu Claudiu Mureșan a devenit, începând cu 16 octombrie 2023, președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din cadrul Senatului României. În timpul actualului mandat parlamentar, Claudiu Mureșan a mai îndeplinit funcțiile de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de președinte al Comisiei pentru mediu din Senatul României. În toamna anului trecut, acesta s-a înscris în PSD.

Senatorii de Sibiu în perioada 1990-2024

Legislatura 1990 – 1992     

1. Mircea Curelea – PNL

2. Nicolae Nan – FSN – până în 31 iulie 1990, înlocuit de Ioan Nistor Ilie – FSN, din 10 octombrie 1990

3. Ioan Tătaru – FSN 

Legislatura 1992 – 1996

1. Apolzan Nicolae Manolescu – PNL

2. Andrei Țugulea – FSN, apoi PD până la finalul mandatului

3. Mircea Vâlcu – PUNR

Legislatura 1996 -2000    

1. Corneliu Bucur PD

2. Victor Fuior – PUNR

3. Ioan Moisin – PNȚCD

Legislatura 2000 – 2004  

1. Aron Belașcu – PRM

2. Dionisie Bucur PDSR, apoi PSD

3. Hermann Armeniu Fabini – PNL, pînă în 24 iunie 2004, înlocuit de Tiberiu Simion Buza, din 29 iunie

Legislatura 2004 – 2008

1. Viorel Arcaș – PSD

2. Nicolae Neagu – PD – independent, la finele mandatului

3. Ilie Stoica – PUR-SL – independent, la finele mandatului

Legislatura 2008 – 2012

1. Ion Ariton – PD-L

2. Viorel Arcaș – PSD

3. Minerva Boitan – PNL

Legislatura 2012 – 2016

1. Ion Ariton PD-L, independent la finalul mandatului

2. Sorin Ilieșiu – PNL, independent la finalul mandatului

3. Nicolae Neagu – PNL

4. Viorel Arcaș – PSD

Legislatura 2016 – 2020

1. Viorel Arcaș – PSD

2. Nicolae Avram – PSD

3. Mircea Cazan – PNL

Legislatura 2020 – 2024

1. Gheorghe Adrian Cătană – AUR

2. Claudiu Marinel Mureșan – USR, apoi PSD 3. Nicolae Neagu – PNL   

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Cum reduce Primăria Sibiu zgomotul din oraș

Cosmin Pal
-
0
Cum reduce Primăria Sibiu zgomotul din oraș

Aleșii municipali vor dezbate în ședința Consiliul Local din 28 februarie un proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului în municipiul Sibiu. Planul vizează în mare traficul rutier din municipiu, cât și cel din zonele industriale, principale surse de zgomot. Planul a fost realizat de o firmă din Cluj Napoca.

„Măsurile luate în considerare în planul de acţiune sunt măsuri şi proiecte concrete, pe patru domenii de intervenţie: infrastructură rutieră, dezvoltarea transportului public şi a mijloacelor alternative de mobilitate, managementul traficufui și I TS, respectiv protejarea zonelor verzi/liniştite şi reducerea poluării, asumate de autoritatea locală prin Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Sibiu, a Strategiei integrate de dezvoltare urbană şi a Strategiei şi Planului de atenuare şi adaptare la schimbările climatice în Municipiul Sibiu. Pentru ca reducerea zgomotului să fie cât mai mare este necesar să se aplice măsurile din toate cele patru domenii de intervenţie, astfel încât numărul locuitorilor care expuşi la niveluri de zgomot peste valorile limită să fie cât mai mic. Aplicarea combinată a acestor măsuri şi proiecte propuse, reprezintă şi varianta recomandată de către elaboratorul planului de acţiune, pentru maximizarea efectelor de reducere a zgomotului în municipiu”, se arată în raportul municipalității.

Traficul rutier – principala țintă

Pentru traficul rutier, noile drumuri trebuie întotdeauna planificate astfel încât să nu crească numărul de locuinţe şi persoane cu disconfort provocat de zgomot. Aceasta poate include măsuri de reducere a zgomotului de-a lungul noului drum (cum sunt barierele fonice) sau exproprierea caselor. În orice caz, proiectarea unui drum nou trebuie să aibă la bază un studiu de modelare a traficului, care să verifice diferitele scenarii şi să dovedească avantajul pe ansamblu al noului drum prin estimarea mărimii impactului asupra traficului şi a mediului (inclusiv a zgomotului şi a poluării aerului). Modelarea traficului reprezintă un instrument de planificare foarte important şi de neînlocuit. El este necesar atât pentru analiza traficului (calculul volumului traficului şi definirea originilor sale, a destinaţiilor şi legăturilor), cât şi pentru prognozarea traficului (estimarea impactului măsurilor propuse, ca de exemplu un nou drum sau introducerea unei restricţii de viteză).

Măsuri împotriva zgomotului

– Reabilitare pod de piatră peste Cibiu, în dreptul străzii Gladiolelor

– Realizarea de străzi noi în zonele de restructurare urbană

– Extinderea reţelei de străzi (străpungeri)

– Modernizarea reţelei de străzi de pământ

– Construcţia de poduri peste bariere naturale și antropice (râu)

– Instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice sau hibride maşini, biciclete

– Introducerea transportului ecologic de mare capacitate cu autobuze pentru îmbunătățirea conectivității zonei industriale vest cu zona sud

– Introducerea transportului ecologic de capacitate mică în zona centrală

– Intervenţii pentru reorganizarea unor străzii urbane cu prioritate pentru pietoni, în perimetrul zonei istorice

– Serviciu de închiriere biciclete în regim self-service (bike-sharing)

– Proiect integrat pentru conectarea cartierului Lazaret cu zona Gării Sibiu și centrul istoric

– Creare traseu pietonal şi pentru biciclişti în lungul Văii Săpunului, adiacent albiei pârâului

– Puncte intermodale la limita zonei centrale, dotate cu parcări supraterane, multietajate sau subterane, (cu sistem de informare)

– Construirea unor zone de tip „Park and Ride” la marginea oraşului , inclusiv sistem de informare

În urma realizării hărţilor strategice de zgomot s-a constatat că nu există persoane expuse la un nivel peste limita admisă cauzat de sursa de zgomot industrie.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Peste 6.000 de sibieni sunt vulnerabili social

Cosmin Pal
-
0
Peste 6.000 de sibieni sunt vulnerabili social

În luna ianuarie 2024, potrivit Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, numărul de beneficiari de venit minim de incluziune (familii și persoane singure) înregistrați a fost de 6.293. Suma totală plătită de către AJPIS Sibiu acestora în această lună este de 3.035.346 de lei.

Ce este Venitul Minim de Incluziune (VMI)

Venitul Minim de Incluziune (VMI) reprezintă un program unic de asistență socială prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente: sprijin pentru incluziune și, respectiv, sprijin pentru familiile cu copii. VMI înlocuiește prestațiile anterioare, respectiv, venitul minim garantat (VMG) și alocația pentru susținerea familiei (ASF). Măsurile adoptate prin această lege fac parte din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), capitolul 13 ”Reforme sociale” jalonul 384, având scopul de a reduce sărăcia în rândul persoanelor vulnerabile, totodată diminuând sarcinile administrative pentru administrația locală și beneficiari.

VMI reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţii de dificultate, adică situaţia în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socio-economice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, după cum urmează: stimulente, facilităţi contributive și alte drepturi complementare.

Condiții generale pentru acordarea VMI

Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură. În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură. Venitul minim de incluziune se acordă la cererea completată pe suport de hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptăţită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare.

Condițiile de eligibilitate pentru componenta ajutor de incluziune

– Se acordă familiilor cu venituri situate sub 313 de lei, pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;

-Se acordă până la un venit net lunar ajustat de 456 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani;

Pot beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv;

În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept;

În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii;

b) nu se află în situaţia prevăzută la lit. a) şi se află pe lista comunicată, din oficiu, de către serviciul public de asistenţă socială la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Prevederile pentru persoanele apte de muncă se aplică şi persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă competente de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

Drepturi complementare

În funcție de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte drepturi complementare, plătite de la bugetul de stat sau după caz, din bugetul local: Asigurarea obligatorie pentru locuință; Ajutoare de urgență de la Bugetul de Stat; Ajutoare de urgență de la Bugetul Local și Ajutorul pentru înmormântare.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Sărbătoarea iubirii – între mit și dragostea din realitate

Vasile Alexandru
-
0
Sărbătoarea iubirii – între mit și dragostea din realitate

“Flori de fragă în luna lui Faur, / La toată lumea să fiu dragă, / Urâciunile să le desparți…“, așa descântau fetele în ziua de Dragobete, în timp ce puneau florile de fragi în “lăutoarea fetelor“.

Ne aflăm spre sfârșitul iernii. Deja se simte tot mai mult prezența primăverii în jurul nostru. Dacă mergi prin Subarini, spre exemplu, poți observa cum începe să dea firul ierbii, auzi cântul păsărelelor tot mai vioi, dragostea pultește în aer…

De-alungul lunii Februrie sunt două sărbători care celebrează dragostea: Valentine’s day și Dragobetele. Dragobetele, sărbătoarea noastră românească, atât de iubită de unii, și totuși atât de nebăgată în seamă pentru alții. În Sibiu, această sărbătoare nu e chiar așa de veche precum pare, dar oare de unde o fi pornit? Când și-au dat seama oamenii că au nevoie de o zi anume pentru a sărbători iubirea? 

Pentru a răspunde la aceste întrebări l-am rugat, din nou, pe Rafael Țichindelean, absolvent al Facultății de Științe Socio-Umane, departamentul Istorie, și actualmente masterand la Protejarea și Valorificarea Patrimoniului Istoric, ambele în cadrul ULBS, să facă o scurtă cercetare cu privire la acest eveniment.

Rafael Țichindelean

În baza analizei articolelor de presă ale vremurilor și a lucrărilor de specialitate, cercetătorul și-a dat seama de un lucru: în toată mitologia noastră, părerile sunt împărțite.“ Dragobetele este o sărbătoare relativ nouă la români, și implicit în spațiul sibian. Majoritatea informațiilor, despre această sărbătoare le-am luat din studiile lui Tudor Sălăgean și ale Rodicăi Zafiu, dar m-am folosit și de presă. Din ce am găsit, acestă sărbătoare s-a manifestat mai puternic în ultimii 20-30 de ani, deși unii cercetători sunt de părere că aceasta este prezentă la români încă de pe vremea dacilor. Aceasta a venit, în principiu, ca o replică patriotică a sărbătorii americane Valentine’s day, care în zilele noastre a luat o turnură comercială incredibilă“, a declarat Rafael.

Dragobetele. Prima atestare documentară, în Galbor (Brașov)

Deși, Dragobetele, cum crede și Rafael, este popularizată în trecutul apropiat, asta nu înseamnă că nu are atestări mai vechi. “Una din cele mai vechi mențiuni ale acestei sărbători, poate chiar printre primele, de pe teritoriul țării noastre, provin din Transilvania, satul Galbor, comuna Beclean, județul Brașov. Aceasta datează din secolul al XIX-lea. Într-un Triod păstrat în Biserica greco-catolică din acea parohie, ce a fost tipărit în 1774, Nicolae Iorga descoperă următoarea însemnare: “Ziua de Dragobete, vreme timpurie“; însemnarea se pare că ar fi fost făcută ulterior în 1838-1859. Tot în secolul XIX a fost atestat “Dragobete“ ca nume propriu de persoană. De exemplu, Dragobete din Mehedinți, acesta a fost unul dintre cei mai de încredere oameni al lui Tudor Vladimirescu“, a relatat tânărul.

De unde și până unde “Dragobete“?

E foarte dezbătută și etimologia acestui nume de sărbătoare. “Constantin Obedeanu menționează într-o lucrare publicată în 1929 că  cel mai probabil numele este de origine slavă, dar originea și semnificațiile acesteia nu sunt clare. Cea mai bună ipoteză îi aparține până acum lui Vasile Bogrea, care vorbește într-un număr din 1923 al revistei “Dacromania“ despre publicația lui C. Rădulescu-Codin: “Muscelul nostru“. El propune pentru prima oară aici derivarea numelui Dragobete din denumirea slavonă a sărbătorii creștine “Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, și anume “Glavoobretanie“, prin logica faptului că probabil românii au modificat denumirea acestei sărbători din “Glavoobretanie“, în Gravobete, apoi ajungându-se la forma de Dragobete. Sunt multe teorii, cum am mai spus, dar am să mai menționez încă una. În Dicționarul Limbii Române acest nume de sărbătoare vine de la nume de persoane, dar și de la un substantiv comun ce desemnează o insectă “Cicindela campestris“. Această viețuitoare este folosită în diverse locuri din țară de fete pentru a face descântece“, a spus Rafael.

Zeul Dragobete

În unele zone din țară, chiar și în zona nostră, Dragobetele mai este văzut și ca un personaj mitologic, “năzdrăvan“.“ În unele zone Dragobetele este un personaj mitologic legat de legenda Babei Dochia, este asociat și cu Nicodim, fiul acesteia sau Dragomir. Așadar, în mitologia noastră Dragobetele este văzut ca un zeu al iubirii. Ion Ghinoiu, în dicționarul său folcloric, cu obiceiuri populare de peste an, spune despre Dragobete că ar fi un zeu tânăr al Panteonului autohton. Acesta este patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești. De asemnea, tot acesta îl compară cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă“, a mai menționat Rafael.

Presa sibiană despre Dragobete

Acum, că ne-am făcut o idee cu ce se mănâncă această sărbătoare, să vedem ce scria presa sibiană din trecut referitor la acest subiect.

“Din cercetările mele, evident, care se pot aprofunda și nu garantează neapărat realitatea istorică, cea mai timpurie mențiune a numelui de Dragobete, desigur în mod mai serios, este făcută în presa sibiană în 1889, într-un număr dintr-un ziar cu tradiție în Sibiu, de un anume  Ioan Berescu. Acesta publică în ziar o poveste sau un basm, Rogozea-Împărat, a cărei acțiune începe chiar de ziua de Dragobete, aceasta este asemenea ”Motanului Încălțat“. Un alt ziar sibian aduce aminte de Dragobete, vorbind chiar despre rolul acestei sărbători în cadrul Mitului Babei Dochia. O altă publicație ce are ca autor pe Simeon Floarea Marian, anunță că a început munca pentru scrierea și publicarea unui volum despre “Sărbătorile la români“. Articolul din ziar conține mai multe subpuncte care explică ce își propune să includă în volum. În unele dintre puncte arată inclusiv menționat capitolul despre Dragobete. Sunt mai multe menționări ale acestei sărbători în presa sibiană, dar am să mai menționez unul: un ziar din 1998 conține o publicație în care vorbește despre sărbătorile la români și despre faptul că multe dintre ele s-au pierdut sau se vor pierde“, a relatat tânărul.

Dragobetele, “o glumă“

Sunt multe tradiții legate de această sărbătoare și multe de spus despre ea, dar l-am rugat pe Rafael să încheie cu poate una dintre cele mai reprezentative tradiții de Dragobete. “Dragobetele, în părțile învecinate Sibiului, este o zi frumoasă de sărbătoare pentru băieți și fetele mari, ba chiar pentru femei și bărbați. Băieții și fetele au credința nestrămutată că în această zi trebuie să glumească “să facă Dragobetele“, cum se spune. Dacă fac acest lucru, aceștia vor fi îndrăgostiți tot anul, sărbătoarea fiind marcată și de perioada împerecherii unor specii de păsări“, a adăugat Rafael.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

ULTIMA ORĂ / FOTO: Și-a făcut mașina praf după ce a lovit un cap de pod și s-a răsturnat

Vasile Antipa
-
0
ULTIMA ORĂ / FOTO: Și-a făcut mașina praf după ce a lovit un cap de pod și s-a răsturnat

Un șofer a fost rănit, vineri seara, după ce a intrat cu mașina într-un cap de pod, pe Drumul Județean 106, între Agnita spre Ruja.

Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism dinspre Agnita spre Ruja, un bărbat în vârstă de 35 de ani, din Ruja, a pierdut controlul direcției de deplasare, a lovit un cap de pod și s-a răsturnat.

Șoferul a fost rănit în urma impactului.

Un echipaj SMURD, o autospecială de descarcerare și un echipaj de la Ambulanța Sibiu au intervenit de urgență pe DJ106 intre Agnita și Ruja la acest accident rutier.

Șoferul a suferit multiple traumatisme în urma evenimentului și este transportat la UPU Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

ULTIMA ORĂ / FOTO: Un tânăr a căzut cu ATV-ul într-o râpă

Vasile Antipa
-
0
ULTIMA ORĂ / FOTO: Un tânăr a căzut cu ATV-ul într-o râpă

Un tânăr în vârstă de 27 de ani a fost rănit după ce a căzut cu ATV-ul într-o râpă, pe un drum comunal între Șelimbăr și Mohu.

Potrivit polițiștilor, în timp ce conducea un ATV, un tânăr în vârstă de 27 de ani, din Șelimbăr, a pierdut controlul direcției de deplasare și s-a răsturnat într-o râpă.

Tânărul a fost rănit în urma impactului.

Un echipaj al Ambulanței Sibiu a intervenit la acest eveniment rutier.

Tânărul a suferit o fractură de femur și fracturi la mâini, fiind transportat la UPU Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: Victorie în minutul 88. Fonseca a adus 3 puncte pentru FC Hermannstadt

Vasile Antipa
-
0
FOTO: Victorie în minutul 88. Fonseca a adus 3 puncte pentru FC Hermannstadt

FC Hermannstadt a obținut 3 puncte importante în partida cu FC U Craiova, câștigată vineri cu 1-0.

Silviu Balaure a semnat prima oportunitate a partidei pentru sibieni. Acesta a șutat din întoarcere din interiorul careului, dar mingea a trecut peste poartă.

Două minute mai târziu, același Silviu Balaure a mai avut o ocazie. Acesta a reluat din prima o centrare venită de la Opruț, însă mingea s-a dus pe lângă poarta oltenilor.

Craiovenii au avut o mare ocazie de gol în minutul 45. Bahassa a executat foarte bine o lovitură liberă, însă Cătălin Căbuz a reușit să respingă în corner.

Repriza secundă a început cu o ocazie importantă a sibienilor. Balaure a centrat în careu, mingea a fost deviată de Paraschiv la Murgia, dar italianul a trimis balonul cu capul puțin pe lângă poartă.

FC U Craiova a replicat în minutul 61 prin Dragoș Albu, când șutul acestuia a trecut la mică distanță de poarta lui Căbuz.

Tot Dragoș Albu a fost protagonistul unei noi ocazii în minutul 69. Acesta a primit la marginea careului și a șutat, însă balonul acestuia a trecut peste poartă.

A treia ocazie bună a Craiovenilor i-a aparținut tot lui Albu în minutul 81. Dragoș Albu a șutat de la marginea careului, iar Căbuz a respins de la vinclu.

La faza următoare, FC Hermannstadt a plecat pe contraatac, mingea a ajuns la Neguț care a șutat din careu, dar portarul Popa a respins.

Un minut mai târziu, tot Neguț a șutat spre poarta craiovenilor, balonul fiind prins de portarul oaspeților.

Golul izbăvitor a venit în minutul 88. Fonseca, introdus de Marius Măldărășanu, a înscris după o centrare bună a lui Opruț.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Unde ieșim în weekend

Ștefania Colpoș
-
0
Unde ieșim în weekend

Programul pentru weekend în Sibiu – 24-25 februarie 2024

Atelier de confecționat mărțișoare

Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 11:00 – 12:30

  • Locație: Str Sergiu Celibidache nr 4

Silent Party pentru Copii

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 14:00 – 18:00
  • Locație: Soseaua Sibiului 5

Atelier Constelațiile iubirii

Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 15:00 – 17:30

  • Locație: Str Sergiu Celibidache nr 4

Muzică Clasică – 45 Min. Orgelmusik

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 19:00 – 19:45
  • Locație: Piaţa Huet, Nr. 1

Iubește și Dansează: Seara Dragobetelui

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 20:00 – 23:00
  • Locație: Strada Nicolae Bălcescu 11

Heavy Duty Sibiu concert aniversar <10 Years of Brutal Slumber>

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 21:00 – 23:00
  • Locație: Strada Ștefan cel Mare 120

CONCERT TAKE FIVE @ImperiumLive

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 21:30 – 23:00
  • Locație: Strada Nicolae Balcescu

STEMA – lansare de album „Muzică de ascultare” / Invitat: Caliu de la Clejani

  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024 – Duminică, 25 Februarie 2024, 22:00 – 00:00
  • Locație: Str. Avocat Ilie Macelaru

Cosmic Joy și Bucuria de a fi la The Spa Hilton Sibiu

  • Data și Ora: Duminică, 25 Februarie 2024, 10:00 – 13:00
  • Locație: Strada Pădurea Dumbrava 1

  • (APROAPE) TOATE OPERELE LUI MOLIÈRE
  • Data și Ora: Sâmbătă, 24 Februarie 2024, 19:00
  • Locație: Sala Studio

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Palatul Brukenthal din Piața Mare va putea fi vizitat gratuit în această duminică

Ștefania Colpoș
-
0
Palatul Brukenthal din Piața Mare va putea fi vizitat gratuit în această duminică

Muzeul Național Brukenthal marchează cu mândrie 207 ani de la deschiderea sa publică.

Cu această ocazie specială, vizitatorii sunt invitați să exploreze bogăția istoriei și a artei, având acces gratuit la expoziții duminică, 25 februarie 2024.

„Muzeului Național Brukenthal este primul deschis pe teritoriul actual al României și din Europa Centrală și de Est. Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a pus bazele Muzeului în palatul său construit în 1791 în Piața Mare din Sibiu. În ultimii ani de viață Brukenthal a dispus deschiderea palatului pentru publicul interesat de obiectele de artă pe care le adunase de-a lungul a cincizeci de ani, lucru menționat în testamentul său. El a decretat ca valoroasele sale colecții de cărți, picturi, gravuri, colecții de minerale, monede și antichități să rămână împreună și să poată fi văzute de public în Palatul său din Sibiu. În 25 februarie 1817 instituția se deschide de către primpreotul evanghelic din Sibiu iar în luna septembrie Muzeul a primit vizita împăratului Francisc I și a soției sale Carolina Augusta.

Brukenthal a întregit această moștenire cu un capital bănesc. Din acest fond trebuia plătit un custode, iar biblioteca trebuia să fie permanent îmbogățită.

Din anul1817 Muzeul Brukenthal a avut o activitate neîntreruptă.

Muzeul Național Brukenthal este astăzi o instituție publică de importanță națională, fiind singura instituție de acest gen din Sibiu, subordonată Ministerului Culturii. Colecția s-au îmbogățit constant, activitatea de cercetare și restaurare este extraordinară iar marketingul muzeal este astăzi unul dintre cele mai performante din România.

Un fapt important în existența Muzeului a reprezentat anul 2007 – Sibiu Capitală Culturală Europeană, 2017 sărbătorirea Bicentenarului Muzeului, 2019 Summit-ul UE de la Sibiu și inaugurarea statuii baronului Samuel von Brukenthal în 2021.

Astăzi instituția ește în plin proces de actualizare și modernizare, ținând cont de noile tendințe și mijloace existente. Există un consiliu de administrație mixt, împreună cu membrii Parohiei Evanghelice CA din Sibiu care dorește ca existența Muzeului să fie continuată spre bucuria vizitatorilor.

Muzeul Național Brukenthal este astăzi o instituție importantă și un brand cultural al Sibiului și al României!”, a declarat Alexandru Constantin Chituță.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Simularea la Evaluarea Națională în Sibiu: note foarte slabe la matematică, trei sferturi au luat peste 5 la Română

Vasile Antipa
-
0
Simularea la Evaluarea Națională în Sibiu: note foarte slabe la matematică, trei sferturi au luat peste 5 la Română

Astăzi, cei 3.426 elevi din județul Sibiu, participanți la simularea examenului de Evaluare Națională 2024, au primit rezultatele.

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Limba și literatura română – număr note mai mari sau egale cu 5: 2.628 (75,71%) – mai mare decât procentul de la nivel național (73,98%).

Unități de învățământ unde toți elevii au obținut cel puțin nota 5 la limba și literatura română: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, Liceul Teoretic „Roth-Oberth” Mediaș, Școala Gimnazială „Bathory Istvan” Mediaș, Școala Gimnazială „Regina Maria” Sibiu, Școala Gimnazială „Româno-Finlandeză” Sibiu și Școala Gimnazială Alma.

Matematică – număr note mai mari sau egale cu 5: 2.628 (41,54%) – mai mic decât procentul de la nivel național (42,37%).

Unități de învățământ unde toți elevii au obținut cel puțin nota 5 la matematică: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu.

Limba și literatura maternă – număr note mai mari sau egale cu 5: 352 (90,49%) – mai mare decât procentul de la nivel național (82,93%).

Nota de 10 a fost obținută de un elev de la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Sibiu.

Unități de învățământ unde toți elevii au obținut cel puțin nota 5 la limba și literatura maternă: Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Sibiu.

„Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu va desfășura în luna martie o inspecție tematică și una de specialitate la unitățile de învățământ care au avut un număr mare de elevi absenți sau rezultate nesatisfăcătoare la simularea examenului de Evaluare Națională 2024„, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, Constantin Dincă.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Ceremonii, expoziție de tehnică militară și exerciții de alarmare publică în Săptămâna Protecției Civile

Vasile Antipa
-
0
Ceremonii, expoziție de tehnică militară și exerciții de alarmare publică în Săptămâna Protecției Civile

ISU Sibiu organizează Săptămâna Protecției Civile, care va avea loc în perioada 26 februarie – 4 martie.

În fiecare an pe data de 28 februarie este sărbătorită Ziua Protecției Civile din România, dată la care, în anul 1933, prin Decretul Regal nr. 468, se aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene” având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.

Aniversată în fiecare an pe 28 februarie, Ziua Protecției Civile oferă ocazia de a rememora un episod de mare importanță când, prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 1933, a fost înființată Protecția Civilă sub denumirea de „apărare pasivă”.

În acest context, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, va organiza şi desfăşura o serie de activităţi pentru a marca acest moment.

Programul Săptămânii Protecției Civile:

  • 27 februarie – acțiune de informare preventivă la Promenada Mall între orele 12:00-14:00
  • 28 februarie – ZIUA PORȚILOR DESCHISE la sediu ISU Sibiu și la toate subunitățile ISU Sibiu
  • 28 februarie ora 12:00 – Ceremonie Militară în Piața Corneliu Coposu din municipiul Mediaș și expoziție de tehnică militară
  • 28 februarie – exercițiu de alarmare publică “Miercurea Sirenelor”
  • 29 februarie – acțiune de informare preventivă la Shopping City Șelimbăr între orele 12:00-14:00

„Profităm de această perioadă pentru a veni în sprijinul cetățenilor cu informații utile despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență, cu acțiuni menite să prevină apariția unor situații de urgență și cu modalități de acordare a primului ajutor”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sublocotenent Andreea Ștefan.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Dezastru la matematică la simularea Evaluării Naționale: rezultatele au fost anunțate vineri

Vasile Antipa
-
0
Dezastru la matematică la simularea Evaluării Naționale: rezultatele au fost anunțate vineri

73,98% dintre elevii care au participat la simularea Evaluării Naţionale au luat note mai mari sau egale cu cinci la Limba şi literatura română, 42,37% la Matematică şi 82,93% la Limba şi literatura maternă, informează Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă.

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, vineri a avut loc comunicarea rezultatelor obţinute de elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naţionale (2024).

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situaţie pe probe şi tranşe de note:

La Limba şi literatura română au luat note mai mari sau egale cu 5 – 73,98%, adică 121.759.

Distribuţia notelor pe tranşe (exprimată în procente) este următoarea:

Note 1- 4,99 – 26,02%;
Note 5 – 5,99 – 14,08%;
Note 6 – 6,99 – 16,99%;
Note 7 – 7,99 – 19,07%;
Note 8 – 8,99 – 16,46%;
Note 9 – 9,99 – 7,35%.

La această probă un număr de 44 de elevi (0,03%) au obţinut nota 10.

La matematică note mai mari sau egale cu 5 au luat 42,37%, adică 69.347.

Peste 57% dintre elevi au luat note sub 5 la matematică.

Distribuţia notelor pe tranşe (exprimată în procente) este următoarea:

Note 1 – 4,99 – 57,63%;
Note 5 – 5,99 – 14,50%;
Note 6 – 6,99 – 10,54%;
Note 7 – 7,99 – 8,29%;
Note 8 – 8,99 – 6,33%;
Note 9 – 9,99 – 2,65%.

Un număr de 91 de elevi (0,06%) au obţinut nota 10.

Limba şi literatura maternă – note mai mari sau egale cu 5 au fost obţinute de 82,93%, adică 8.161.

Distribuţia notelor pe tranşe (exprimată în procente) este următoarea:

Note 1 – 4.99 – 17,07%;
Note 5 – 5,99 – 10,09%;
Note 6 – 6,99 – 14,92%;
Note 7 – 7,99 – 20,51%;
Note 8 – 8,99 – 22,37%;
Note 9 – 9,99 – 14,83%.

Un număr de 22 elevi (0,22%) au obţinut nota 10 la această probă.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

1...1.6151.6161.617...7.095Pagina 1.616 din 7.095