Vremea va intra într-un proces de răcire semnificativă.
Aria ploilor va fi în extindere, iar în zonele de munte, cantitățile de apă vor depăși 10…15 l/mp și izolat 20…25 l/mp. În noaptea de duminică spre luni s-au semnalat precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare în nordul Carpaților Orientali, iar la altitudini mai mari de 1700 m și în restul masivelor montane.
Vântul va prezenta intensificări în sudul Transilvaniei și al Olteniei, în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei și în sud-vestul și estul Munteniei, cu viteze de 55…65 km/h. În Carpații Meridionali și de Curbură, în special la altitudini de peste 1700 m, vor fi rafale în general de 80…110 km/h.
Două zile zile de petrecere, cu muzică și dansuri populare precum și recitaluri ale unor nume cunoscute ale folclorului din zona de nord a județului Sibiu.
Astfel, au fost prezenți la Moșna Iulia Lăpădat, Luminița Dejan, Dan Filuț Tabără, Rodica Hogea, Alex Benko, Formația Dinamic, Virgil Suciu, Natalia și Alin Matyas, elevii din Alma Vii, Grupurile Mugurași de pe Târnavă, Cununița Moșna, Mirajul Dansului, echipa de dansuri din Bârghiș și grupul Fetele Șukare.
De câteva zile, Direcţia de Asistenţă Socială Mediaş a început preluarea cererilor pentru acordarea acestor ajutoare în perioada sezonului rece 2023-2024. Dosarele complete se pot depune până în data de 13 noiembrie.
În funcție de veniturile pe care le au, medieșenii vor primi între 25 și 250 de lei pentru încălzirea cu gaze naturale, între 50 și 500 de lei pentru încălzirea cu energie electrică și între 32 și 320 de lei pentru încălzirea cu lemne.
La nivelul municipiului va funcţiona două puncte de lucru la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială de la fosta unitate militară de aviaţie și la sediul Primăriei Mediaș, unde se vor distribui şi primi cereri.
Cunoscutul actor, regizor și producător de la Hollywood, Liev Schreiber, care are în palmares 6 nominalizări la Globurile de Aur și 9 la Premiile Emmy, va interveni live în cadrul Galei de Deschidere a Astra Film Festival, care va avea loc astăzi, 15 octombrie, începând cu ora 18:00, la Sala Thalia din Sibiu.
Schreiber a co-regizat filmul documentar „Întâlnindu-l pe Zelenski”, alături de André Singer, și va vorbi publicului de la Sibiu despre experiența de a-l întâlni și filma pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Gala de deschidere a ediției aniversare Astra Film Festival va fi prezentată de jurnalista Amalia Enache, iar după proiecția documentarului va urma o dezbatere la care vor participa laureatul premiului Emmy, André Singer și scriitorul, publicistul și diplomatul Emil Hurezeanu.
„Sărbătorim anul acesta 30 de ani de Astra Film Festival. Ca de fiecare dată ne-am dorit să oferim publicului din Sibiu momente memorabile, care să îi rămână în gând mult timp după aceea. Un astfel de moment este încă de la deschiderea festivalului, când spectatorii vor avea ocazia să cunoască două personalități prestigioase ale cinematografiei mondiale, așa cum sunt Liev Shcreiber și André Singer”, a declarat Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival.
Liev Schreiber a devenit cunoscut la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000 prin apariția în câteva filme mainstream, printre care trilogia de filme horror Scream, Phantoms, The Sum of All Fears, X-Men Origins: Wolverine, Salt, Taking Woodstock și Goon. Publicul din România îl știe bine și din serialul TV Ray Donovan, în care a avut rolul principal (7 episoade, în perioada 2013-2020) și pentru care fost nominalizat la premii importante precum Emmy, Golden Globe, Critics Choice Television Awards, Sattelite Awards, Writers Guild of America.
Liev Schreiber este și un cunoscut susținător al cauzelor ucrainenilor și ambasador oficial al platformei United24, lansată de președintele Ucrainei pentru strângere de fonduri din întreaga lume.
Co-regizat de laureatul premiului Emmy, André Singer, și de regizorul și actorul Liev Schreiber, filmul „Întâlnindu-l pe Zelenski” urmărește povestea președintelui ucrainean, de la copilăria petrecută în URSS până la zilele de faimă și succes în industria show business-ului, iar apoi în funcția de președinte al Ucrainei. După proiecția variantei work-in-progress a documentarului despre Zelenski, publicul Astra Film Festival va avea ocazia să intre în dialog cu regizorul André Singer, în cadrul unei sesiuni Q&A.
Prezent la Sibiu cu ocazia festivalului, André Singer se va întâlni cu publicul din România și miercuri, 18 octombrie (17:00), la Sala Thalia, în cadrul unui masterclass „Maeștri: o viață în documentar”, creat de regizorul nominalizat la Premiul BAFTA Liviu Tipuriță. Singer va vorbi despre antroplogie, perspectiva colaborării cu regizori de renume mondial și modalități de abordare a unor subiecte sensibile și cu importanță simbolică.
Un microbuz a fost implicat într-un accident rutier, duminică dimineața, pe Drumul Județean 106, în zona localității Bârghiș.
În timp ce conducea un microbuz spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 67 de ani, din Bârghiș, a pierdut controlul direcției de deplasare și s-a izbit de un cap de pod.
Din pilda semănătorului, rostită de Mântuitorul, aflăm că sămânța poate cădea în patru locuri fundamental diferite: 1. lângă drum, unde este călcată și mâncată de păsări; 2. în loc pietros, unde nu are umezeală; 3. între spini, unde este înăbușită; și 4. în pământul cel bun, unde aduce rod însutit.
Surprinzător, numai un singur loc este prielnic, în timp ce trei locuri sunt total improprii creșterii sămânței. Matematic vorbind, rodul ar veni doar dintr-un sfert din ceea ce s-a semănat.
Perspectiva pare cam sumbră, numai că situația nu este chiar așa. De ce? Pentru că, din fericire, părțile nu sunt egale! Aici este cheia înțelesului pildei.
Ceea ce trebuie să învățăm este faptul că, semănătorul trebuie să caute preponderent, pământul cel bun. Să evite locurile aride, așa încât să domine locurile fertile. După care urmează aratul, cu trudă și sudoare. Abia apoi se apucă de semănat.
Așa trebuie să lucrăm și cu sufletele oamenilor. Trebuie să le căutăm insistent, să le pregătim temeinic și, apoi, să le însămânțăm cu cuvântul lui Dumnezeu. Dacă nu facem așa, este ca și cum am vorbi cu pereții.
Spunea filosoful Andrei Pleșu: „Pe mine cel mai mult mă deranjează oamenii care sunt instalați într-un beton al opiniei proprii. Cu ăștia nu se poate dialoga, nu poți dialoga cu inși care au convingeri 100%. Dacă în fața ta stă un om care are convingeri absolute, orice dialog e imposibil”.
E clar. Nu se poate semăna pe beton. Altfel se irosește sămânța. Fără a cunoaște clar partenerul de dialog, nu putem propovădui. Românul zice: ne răcim gura degeaba.
De aceea, în lumea de azi, care se „betonează” în rău, trebuie să lucrăm la sensibilizarea sufletelor și la luminarea minților. Pentru a putea primi cuvântul Evangheliei. Dar cine mai reușește așa ceva? Sf. Părinți spun: cu siguranță, necazul. Totuși, mai bună este convingerea liberă.
Județul Sibiu, fie că este vorba despre Consiliul Județean, Primăria Sibiu sau primăriile de oraș și comune din județ, a reușit să atragă sume importante de la bugetul de stat prin programul național de investiții în infrastructură – PNDL, derulat în două etape din 2015 încoace.
Banii atrași au ridicat nivelul de confort al cetățenilor județului Sibiu în ceea ce privește accesul la utilități – apă, canal, electricitate, drumuri, reabilitări energetice pentru clădiri, dotări laboratoare școli și alte investiții. Însă lucrul cel mai important este faptul că ruralul județului Sibiu se apropie din punct de vedere economic de urbanul județului, în speță de municipiul Sibiu și de comunele din jurul acestuia, plus zona Mediașului sau a Mărginimii Sibiului.
Practic, decalajul socio-economic petrecut în anii `90 și până la mijlocul anilor 2000 între zona rurală a județului și centrul reședință de județ – municipiul Sibiu – s-a redus simțitor după 2015, ca urmare a fondurilor venite în județ de la Guvern sau prin diferite programe naționale, cum este cazul PNDL. Menirea PNDL a fost tocmai această țintă: ridicarea calității vieții în mediul rural sau în orașele cu populație mai mică, ce au în subordine administrativă și sate sau zone rurale. Chiar dacă unele lucrări s-au desfășurat cu întârzieri majore și au fost existat probleme financiare în ceea ce privește alocarea fondurilor bugetare de la Guvern (lucru care au dus la amânarea termenelor de finalizare a investițiilor), în cele din urmă principalii beneficiari au fost tocmai locuitorii din comunitățile respective.
Cum stă județul Sibiu, prin prisma PNDL
Cu toate că pentru municipiile Sibiu și Mediaș PNDL a impus câteva restricții de ordin economic, tocmai din cauză că municipiile sunt bine dezvoltate economic, orașele din județul Sibiu au depus o serie întreagă de proiecte, multe dintre acestea intrând în concurență cu alte zone urbane și rurale din țară.
Orașele din județul Sibiu, Agnita, Avrig, Copșa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu s-au axat pe proiecte importante, care nu puteau fi finanțate din fonduri de la bugetul local prevăzut pentru investiții. Astfel, din orașele județului Sibiu s-au depus și s-a obținut finanțare prin PNDL, în ultima sesiune de apel de proiecte, pentru un număr de 23 de proiecte. Potrivit ultimilor statistici, orașul Cisnădie nu figurează cu vreun proiect acceptat la finanțare. Așa reiese dintr-un studiu independent realizat de asociația Expertforum, care a analizat recent, între altele, și PNDL. Sunt trecute în studiu proiectele obținute de fiecare județ în parte, iar demersul nostru urmărește a doua etapă a PNDL, și anume anii 2017 – 2022.
Campionul proiectelor depuse și finanțate din județul Sibiu, potrivit studiului prezentat de Expertforum, este orașul Dumbrăveni, urmat de administrațiile locale din Avrig, Săliște și Tălmaciu, toate cu câte 3 proiecte cu finanțare asigurată. Agnita și Ocna Sibiului au câte 2 proiecte obținute, în timp ce primăriile din Copșa Mică și Miercurea Sibiului au primit finanțare pe câte un proiect major de infrastructură.
Sibiu 100% vă prezintă mai jos lista proiectelor depuse și alese la finanțare prin PNDL, cu sumele alocate, stadiul financiar din punct de vedere al derulării execuției și a sumelor decontate de la bugetul de stat. Sumele sunt prevăzute în lei.
U.A.T
Denumire obiectiv investitii
Alocații de labugetul de stat
Stadiu implementare (financiar)
Agnita
Reabilitare și modernizare strada Bisericii orașul Agnita, județul Sibiu
2,654,496
100.00%
Agnita
Modernizare străzi în satul Ruja nr. 194-274 orașul Agnita județul Sibiu
1,760,831
0%
Avrig
Modernizare strada Tudor Vladimirescu din orașul Avrig
289,931
Finalizat 2017
Avrig
Reabilitare și modernizare sală de festivități la Liceul Tehnologic Mârșa, orașul Avrig, în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare
770,546
Finalizat 2018
Avrig
Modernizare strada Iazului din orașul Avrig
769,810
Finalizat 2017
Copșa Mică
Construire pod peste râul Târnava Mare, la Copșa Mică
5,718,859
110%
Dumbrăveni
Modernizare și asfaltare străzi de interes local în orașul Dumbrăveni, județul Sibiu
18,819,806
Finalizat 2016
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare grădinița nr.1 în orașul Dumbrăveni, județul Sibiu
1,165,663
17%
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare grădinița nr.2-corp C1 și C2, în orașul Dumbrăveni, județul Sibiu
1,240,756
95%
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare Grădinița Saros, sat Saros (sat component), oraș Dumbrăveni, județul Sibiu
1,053,376
9%
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare Școala Saros,sat Saros(sat component), în orașul Dumbrăveni,județul Sibiu
1,393,343
0%
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare școală Ernea, sat Ernea (sat component) oraș Dumbrăveni, județul Sibiu
1,004,786
36%
Dumbrăveni
Extindere și reabilitare dispensar Saros pe Târnave oraș Dumbrăveni județul Sibiu
1,237,101
43%
Dumbrăveni
Reabilitare și modernizare sediu primărie în orașul Dumbrăveni
Modernizare DJ 142 J: Șeica Mare – Șeica Mica – DN 14 B, km 0+000-7+855
6,550,674
Finalizat 2016
Județul Sibiu
Modernizare DJ 142B Blăjel – Bazna – Boian – limită jud. Alba, km. 8+175 – 11+612
7,697,229
Finalizat 2017
Județul Sibiu
Modernizare DJ 104G Săcădate-Nucet-Cornățel, km. 0+000 – 10+835 (inclusiv poduri şi podeţe)
4,927,070
Finalizat 2016
Județul Sibiu
Construire pod pe DJ 141C, limită jud. Alba-Broșteni-Bogatu Român-intersecție DJ 107B, km 21+800
1,515,507
Finalizat 2017
Județul Sibiu
Reabilitarea, modernizarea și echiparea secției clinice de neurologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu
29,425,528
4%
Județul Sibiu
Modernizare drum județean DJ 106T, Ocna Sibiului-Topârcea-intersecție DJ 106G (Ludoș), km 0+494-15+331
25,473,222
45%
Județul Sibiu
Reabilitare și modernizare DJ 107B Păuca-Alămor-Mândra-Slimnic
88,913,949
100%
Județul Sibiu
Revigorarea turismului în sitte-ul UNESCO Valea Viilor prin modernizarea drumului județean DJ 142 G, Copșa Mică-Motis
20,903,963
100%
Județul Sibiu
Construire pod pe drumul județean DJ 105 A, km 15+890, în localitatea Săsăuș
2,135,729
Finalizat 2020
Mediaș
Amenajare drum zona industrială nepoluantă și deservire generală str. Aurel Vlaicu etapa I, municipiul Mediaș
2,789,419
0%
Mediaș
Echipare tehnico edilitară cartierul Gloria în municipiul Mediaș
2,325,564
65%
Mediaș
Reabilitare străzi municipiul Mediaș-zona cartier Aurel Vlaicu rețele de alimentare cu apă și canalizare pluvială Faza I
8,363,128
74%
Mediaș
Dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator, alte categorii de echipamente și dotări independente pentru amenajare cabinet informatică la școala gimnazială Mihai Eminescu Mediaș
78,360
99%
Mediaș
Dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator, alte categorii de echipamente și dotări independente pentru funcționare la standarde europene a activităților școlare la școala gimnazială nr. 7 Mediaș
278,460
93%
Mediaș
Modernizare anvelopă clădire la Grădinița Bucuria copiilor municipiul Mediaș
173,587
Finalizat 2019
Miercurea Sibiului
Înființare sisteme de canalizare menajeră în localitățile Apoldu de Sus și Dobârca din UAT Miercurea Sibiului județul Sibiu
16,775,769
50%
Ocna Sibiului
Modernizare strada Mihai Viteazu din Orașul Ocna Sibiului, județul Sibiu
1,977,646
Finalizat 2018
Ocna Sibiului
Modernizare strada Nicolae Bălcescu din Orașul Ocna Sibiului județul Sibiu
975,786
Finalizat 2020
Săliște
Înființare sistem de canalizare menajeră în localitatea Fântânele orașul Săliște, Județul Sibiu
6,316,219
Finalizat 2020
Săliște
Înființare sisteme de canalizare menajeră în localitățile Mag, Aciliu și Amnaș orașul Săliște, județul Sibiu
10,815,097
79%
Săliște
Reabilitare și modernizare sistem de iluminat public în localitatea Fântânele orașul Săliște județul Sibiu
470,815
0%
Sibiu
Canalizare pluvială str. Podului Sibiu
7,858,257
Finalizat 2020
Tălmaciu
Modernizare sistem de alimentare cu apă și modernizare stație de epurare oraș Tălmaciu
2,528,260
0%
Tălmaciu
Retehnologizare captare apă brută și stație de tratare Tălmăcel
1,080,520
16%
Tălmaciu
Execuție rețea de apă și canalizare-cartier Armeni II
1,278,205
67%
Consiliul Județean și municipiile Sibiu și Mediaș au știut ce vor
Potrivit Expertforum, unitatea teritorială a județului Sibiu, în speță Consiliul Județean Sibiu, figurează cu 10 proiecte aprobate. În principal, au fost realizate proiecte pentru reabilitarea unor tronsoane de drumuri județene intens circulate și pentru îmbunătățirea infrastructurii din spitalele ce sunt administrate de instituția județului. De asemenea, Primăria Mediaș a văzut în PNDL un program de investiții important, astfel că s-a pliat pe criteriile financiare evidențiate și a reușit să atragă finanțare pentru 6 investiții majore. Primăria Sibiu a obținut fonduri guvernamentale pentru reabilitarea rețelei de canalizare pluvială de pe strada Podului. Per total, județul Sibiu figurează cu 40 de proiecte finanțate. Dintre acestea, 18 au fost finalizate, iar șase așteaptă să fie demarate.
Ce spune studiul independent
Analizând contextul studiului și concluziile sale – acestea având caracterul general -, se poate afirma că situațiile întâlnite în țară se pliază și pe județul Sibiu, în funcție de specificul problemei întâmpinate în momentul derulării investiției.
“Durata de implementare a proiectelor, mai ales în PNDL, rămâne nejustificat de lungă. Această situație generează și costuri crescute ale proiectelor, care sunt suportate tot din banii publici. Astfel, perioada de la semnarea contractului până la realizarea achiziției și execuția propriu zisă poate fi de 2-3 ani. Mai mult, achizițiile pot reprezenta una din cauzele pentru prelungirea implementării, întrucât, ca și în cazul CNI, se pot prelungi din diverse motive, ceea ce conduce la întinderea proiectelor pe o perioadă mai mare. O altă problemă frecventă este modul în care câștigătorii (n. red – firmele care câștigă licitațiile) implementează proiectele (nu execută corect, intră în insolvență etc.).
În aceeași măsură trebuie pusă în discuție capacitatea beneficiarilor de a implementa mai multe proiecte (achiziții, monitorizare etc.), dar și de a le menține după finalizarea acestora. La PNDL, principala deficiență este cea legată de nepublicarea informațiilor legate de câștigătorii achizițiilor, dar și despre eficiența și impactul programului. În termeni de bugete, cele două etape ale PNDL, ale căror implementare a fost prelungită până în 2024 din motive care țin de implementare întârziată a proiectelor, au avut un buget de 46 de miliarde de lei, respectiv deconturi de 39 de miliarde în iunie 2023 (n.red. – studiul a luat în calcul această dată).
În 2023, bugetul MDLPA (n. red. – Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice) a fost suplimentat prin Fondul de Rezervă Bugetară pentru a acoperi finanțarea cu 15 milioane de lei pentru PNDL 1 și 160 milioane pentru PNDL 2. EFOR (n. red. – Expertforum) a criticat în rapoartele anterioare această practică și consideră în continuare că utilizarea Fondului de Rezervă este improprie pentru acoperirea acestor deconturi, întrucât plata lucrărilor sau a serviciilor putea fi prevăzută în bugetul anual”, se arată în raportul Expertforum.
Ce este PNDL
PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. Cea de-a doua etapă a programului finanțează 7.150 obiective de investiții (din toate domeniile eligibile). Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul MDLPA, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare şi din alte surse legal constituite.
În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanțare ale autorităților locale, MDLPA întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, lista finală cu obiectivele de investiţii care se finanţează, listă care se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Astfel, următoarele programe au fost incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală:
– Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice – Hotărârea Guvernului nr. 577/1997;
– Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural – Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare;
– Programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor – Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c);
– Programul Reabilitare şi modernizare – 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local – Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.
Principiile administrației românești
Obiectivul prioritar ale PNDL este finalizarea tuturor obiectivelor finanțate prin alte programe închise în prezent, precum și sprijinirea autorităților publice locale în prioritizarea finanțărilor, astfel încât România, în integralitatea ei, să devină un spațiu construit eficient, în care toți locuitorii să aibe acces egal la resurse, să beneficieze de creșterea calității vieții și să se faciliteze dezvoltarea comunităților funcție de potențialul acestora și de strategiile de dezvoltare durabilă, pe principii de competitivitate și coeziune teritorială. Programul este dedicat realizării unor obiective de investiții de infrastructură de dimensiuni reduse ca volum care nu îndeplinesc criterii de eligibilitate pe programe cu finanțare europeană sau la care este imperios necesară finalizarea acestora pentru respectarea unor angajamente asumate de România în cadrul Uniunii Europene.
Gestiunea eficientă a fondurilor publice în implementarea PNDL se realizează prin selectarea proiectelor în urma analizei acestora, încadrarea în standardele de cost, asigurarea cerințelor esențiale de funcționare, tehnice, și de calitate în execuție, în conformitate cu legislația în vigoare. Introducerea la finanțare a unor obiective noi sau în continuare se face de către autoritățile publice locale în conformitate cu strategia proprie de dezvoltare locală, cu fundamentarea nevoii de investiții pentru asigurarea unui cadru armonios de dezvoltare comunității, precum și cu respectarea tuturor obligațiilor contractuale față de MDLPA.
ANPC a desfăşurat, vineri, ample acţiuni de control la 65 de magazine aparţinând lanţului de retail Kaufland, la nivelul întregii ţări, şi le-a aplicat amenzi de peste 1,7 milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al ANPC, în urma abaterilor constatate, comisarii ANPC au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de aproape 1,7 milioane de lei la toate cele 65 de magazine, au oprit definitiv de la comercializare peste 1 tonă de produse alimentare neconforme şi au oprit temporar prestarea de servicii, până la remedierea deficienţelor, la 49 de unităţi.
„Te aştepţi ca cei ce se pretind a fi cei mai buni să fie un adevărat exemplu.
Trist este când afli că acest exemplu este unul negativ. În ultima vreme, Autoritatea noastră a fpost acuzată, pe nedrept, că nu tratează cu aceeaşi oca şi operatorii economici mari şi pe cei mai mici.
Încă o dată dovedim că avem aceeaşi măsură, aşa cum o spun sutele de comunicate de presă date de noi, de-a lungul anilor.
Mulţumesc tuturor celor ce ne-au transmis informaţii şi îi încurajez şi pe alţii să facă la fel”, a declarat preşedintele ANPC, Horia Constantinescu.
folosirea unor agregate frigorifice neigienizate, cu chedere rupte, cu prezență de resturi alimentare si ambalaje deteriorate, rafturi cu rugină
utilizarea unor agregate de preparare (ex: rotisor, subansamble ale acestora, masa caldă) neigienizate, cu prezență masivă de grăsime și arsuri, cu rugină
condiții igienico-sanitare precare, în zona de depozitare: paviment murdar, cu rugină în spațiile frigorifice de depozitare, cu mucilagiu format pe podeaua de scândură, pereți cu igrasie și mucegai, folosirea unor paleți de lemn murdari, cu mizerie dedesubt
comercializarea unor legume și fructe depreciate
comercializarea unor produse alimentare neconforme (ex: pește cu modificări organoleptice, produse devidate, cu ambalaj deteriorate etc.)
nerespectarea temperaturii de păstrare a preparatelor calde, în zona food
utilizarea unor ustensile de bucătărie neprofesionale, care nu sunt destinate prestarii serviciilor de alimentatie publică
lipsa informațiilor privind eticheta nutrițională, a datei preparării produselor și a datei limita de consum, în zona de grill
comercializarea unor produse cu data durabilității minimale depășită
prezenta muștelor in unitate
comercializarea unor produse alimentare fără elemente de identificare
utilizarea unor cărucioare de mână fără a fi igienizate corespunzător
nerespectarea regimului promoțiilor – neconcordanțe între prețul produselor expus la raft și cel de la casa de marcat.
Trei persoane au fost rănite, sâmbătă după amiaza, într-un accident de circulație produs pe DN 14, la ieșirea din Agârbiciu spre Sibiu.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat în vârstă de 40 de ani, din județul Vâlcea, a intrat în coliziune cu un tractor care circula în fața sa, condus de către un localnic în vârstă de 51 de ani, după ce șoferul tractorului a virat la stânga încălcând marcajul longitudinal continuu.
Două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Sibiu au intervenit la locul evenimentului.
Femeia de 81 de ani a suferit o luxație de umăr, femeia de 38 de ani s-a ales cu un traumatism toracic, iar copilul de 5 luni a suferit un traumatism cranio-cerebral.
Toate cele 3 victime au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare.
Un bărbat care a traversat neregulamentar strada a fost accidentat grav de un autocar, sâmbătă după amiaza, pe DN 1.
În timp ce traversa neregulamentar drumul național, un bărbat în vârstă de 60 de ani a fost acroșat de un autocar condus dinspre Veștem spre Sibiu, de către un bărbat în vârstă de 43 de ani, cetățean străin.
„Până chică apă din grindă!”. Atât frământă aluatul de pită Maria Ranf, o gospodină desăvârșită din Alămor și o prezență constantă în Piața Volantă Transilvania. I-am trecut pragul datorită campaniei „Produs în Sibiu”, alături de Andreea Dobrotă, ambasador al campaniei. Maria Ranf ne-a primit cu zâmbetul pe buze și cu aluatul gata de frământat. Deschisă și cu o desagă plină de povești, ne-a destăinuit povestea sa, ce are la bază vechi rețete învățate de la mama și bunica ei. Secretul pitei de Alămor, satul său, stă în dragoste, multă muncă și dedicare.
Maria și Ioan Ranf sunt doi gospodari recunoscuți în județul Sibiu. De mulți ani vin la Piața Transilvania, iar oamenii ce le gustă pita nici că se mai despart de ea.
Pita de la Fegu – după cum i se spune în sat lui Ioan -, a fost atestată ca produs tradițional.
O zi în gospodăria familiei Ranf
O zi în gospodăria familiei Ranf începe devreme, înainte cu mult de răsăritul soarelui, și se încheie după apus.
„Seara facem plămădeala, înmuiem aluatul, pe la 22.30. Dimineață pe la 3-4 ne trezim. Dimineața, numai la noi arde becul în tot satul, nu găsești o lumină. Câinii latră și noi lucrăm! Frământăm pita, se dospește, la cuptor, după-amiaza e gata! Trebuie multe ore să facem pașii! Nu e o rețetă scrisă, trebuie să simțim aluatul și să îl vedem!”, spune Maria Ranf.
Gospodinei nu îi trebuie tehnologie. Știe câtă făină îi trebuie pentru 30 de pite, simte „la mână” cât aluat să ia pentru fiecare. „Am foarte mulți sibieni care vor să mănânce sănătos. Ca să se convingă că nu îi păcălim, i-am invitat să vină la noi! Am avut un domn aici, de zece ani cumpără de la noi. A intrat și s-a uitat, zice: Dar unde aveți gazul? Nici cântar? Am zis că nu avem tehnologie! Și a zis că: „No, asta e pita mea!”, povestește gospodina.
„Pentru mine nu e o muncă!”
Maria Ranf face totul cu plăcere și mărturisește că, deși muncește mult, nu simte oboseala.
„Pentru mine nu e o muncă! Mai aud câte o femeie care zice: „Mai bine fac un copil, decât să frământ o troacă!”. Eu numai mă joc, că îmi place! Mi-e drag ceea ce fac!”.
“Om bun”
De curând, Maria Ranf a deschis și un punct gastronomic local, numit „Om Bun”.
„Fii bun ca pita caldă! De asta avem noi nevoie în ziua de ai! Fii bun, că nu te costă nimic! La noi numai oameni buni vin aici! Îi omenesc, îi răsfăț, mă strâng în brațe și îmi spun că sunt om bun! Niște turiști din America au zis să îi pun numele așa. Am avut oameni foarte cumsecade care au auzit de noi, ca din familie. La plecare plângem împreună. Ultima a fost o doamnă din Australia, care a spus că revine ca la sora ei! Așteptăm oamenii aici mereu, îi învățăm să facă pită, de Crăciun tăiem împreună porcul, facem cârnați!”, spune Maria Ranf.
Fără tehnologie
Gospodăria familiei Ranf este una tradițională, cu multe elemente ce duc cu gândul la casele bunicilor. Inclusiv troaca de lemn în care a frământat până de curând Maria Ranf era veche de câteva zeci de ani. „Era de la muma. Atâta am făcut pită în ea, că s-a ros! Mi s-a gătat troaca, e ca foița! O să o expun pe un perete, amintire!”, ne povestește Maria Ranf.
Cu toate că nu folosește tehnologie în atelierul său, Maria Ranf este activă pe rețelele de socializare, inclusiv pe Tik Tok, unde postează rețete și ce pregătește pentru o masă tradițională. Postările sale adună chiar și sute de mii de aprecieri, astfel că familia Ranf este motivată să continue.
În curând, în gospodăria lor, vor avea și o pensiune, pentru ca cei care le trec pragul să simtă complet experiența vieții la țară, la Alămor.
Pe familia Ranf o întâlniți în fiecare zi de sâmbătă în Piața Volantă Transilvania, dar și la diferite târguri și festivaluri. Pe lângă pită de casă, aduce, printre altele, prăjituri după rețete vechi, lichiu și scoverzi.
Alte recomandări:
Brutăria Vitoșa Tălmaciu Brutăria Beleiu Brutăria La Muma Brutăria Luija Grains du Ciel Grewe Sibiu Mariohr Simpa Transagape 5 paini 2 pesti Mafei Nistor – Tălmăcel Sită Mioara – Apoldu de Jos Ioniță Macriș – Daia
În mai puțin de șase luni, Naționala de Tineret a României U 21 revine la Sibiu. După ce în primăvară a întâlnit pe noul Municipal fosta campioană europeană – Germania U21, marți, tricolorii mici vor evolua din nou în fața sibienilor contra Finlandei, într-un meci de calificare contând pentru Euro 2025. În condițiile în care capacitatea stadionului Municipal este de 13.000 de locuri, Sibiul este gazda perfectă pentru tricolorii mici. Însă, microbiștii sibieni vor-nu vor, deocamdată, trebuie să se mulțumească cu Tineretul, deoarece o partidă a Naționalei României pe noul Municipal nu se întrevede prea curând. Și principalul motiv ar putea fi tocmai capacitatea mică a stadionului.
Pancu, înainte de meci
Selecționerul Daniel Pancu a spus că grupa de calificare este una echilibrată, iar tricolorii trebuie să rămână concentrați pe întreaga durată a partidelor. „Este un meci foarte important. Suntem la început, drumul e lung, mai sunt foarte multe puncte puse în joc, dar trebuie să scoatem maximum, pentru că jucăm acasă. Nu prea fac diferențe între adversari. Va trebui să fim foarte, foarte concentrați și atenți pe toată durata jocului. Chiar dacă avem și noi probleme, acum mi-am făcut o imagine despre grupă. Este foarte echilibrată, orice echipă poate termina ori pe locul 2, ori pe 6. Dacă nu vom repeta greșelile din primele jocuri, dacă vom menține starea bună de spirit și vom avea șansa de partea noastră, cu siguranță ne putem califica”, a spus Pancu.
Lotul tricolorilor mici, deplasat la Sibiu
PORTARI: Răzvan Sava (CFR Cluj), Otto Hindrich (CFR Cluj), Alexandru Roșca (CSC Șelimbăr);
FUNDAȘI: Alexandru Pantea (FCSB), Darius Oroian (Sepsi OSK), Cristian Ignat (Mioveni), Răzvan Pașcalău (Lecce / Italia), Gabriel Buta (FCU 1948 Craiova Fotbal Club), Matei Ilie (CFR Cluj), Ștefan Ștefanovici (Politehnica Iași), Costin Amzăr (Dinamo);
MIJLOCAȘI: Marius Corbu (Akademia Puscas / Ungaria), Ștefan Pănoiu (FC Rapid 1923), Cătălin Vulturar (Lecce / Italia), Aurelian Ciuciulete (Unirea Dej), Constantin Grameni (Farul Constanța) Luca Mihai (CFR Cluj), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova), Rareș Ilie (Lausanne / Elveția), Octavian Popescu (FCSB);
Al doilea meci din octombrie, cu Finlanda, se va disputa pe Stadionul Municipal din Sibiu, arenă unde România U21 a jucat anul acesta un meci de pregătire cu selecționata similară a Germaniei. Prețul unui bilet este de 10 lei la peluze și 15 lei la tribune. Acestea vor putea fi achiziționate în ziua meciului, începând cu ora 10:00, și de la casieria stadionului.
Copiii cu vârsta sub 14 ani au acces gratuit în toate zonele stadionului, alegând tipul biletului (copil) în efectuarea comenzii. Datele copiilor trebuie, de asemenea, introduse în comandă pentru a le fi eliberate bilete cu valoare zero.
Programul României U21 în preliminariile EURO U21 2025