Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, recomandă cumpărătorilor să achiziţioneze produsele care se dăruiesc cu ocazia zilelor de „Sf. Valentin” şi ” Dragobete” numai din locuri autorizate şi să citească cu atenţie etichetele, pentru că există riscul să îşi pună sănătatea în pericol sau să cumpere produse contrafăcute, potrivit AGERPRES.
„Sfătuiesc consumatorii să ţină cont de următoarele recomandări: la cumpărarea diverselor sortimente de bomboane şi ciocolată, care să nu le afecteze sănătatea, să aibă în vedere faptul că achiziţionarea acestor produse se face numai din locuri autorizate. Trebuie evitată cumpărarea de la vânzători ambulanţi, chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic”, a scris duminică, pe Facebook, Paul Anghel.
Potrivit sursei citate, înainte de cumpărare, trebuie verificată starea ambalajelor (integritate, etanşeitate) şi încadrarea produselor în data durabilităţii minimale, după caz, în data limită de consum stabilite de producător, iar etichetele trebuie să conţină informaţii despre denumirea produsului, numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau distribuitorului.
În cazul produselor din import se vor înscrie numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, data durabilităţii minimale, cantitatea netă şi condiţiile de depozitare. Toate produsele din import trebuie să fie însoţite de etichete cu elementele de identificare şi informare în limba română.
„Atenţionăm asupra faptului că produsele originale nu se vând în afara lanţurilor de distribuţie cum ar fi tarabele sau persoane fizice „cu sacoşă”; să fie atenţi la preţuri, deoarece preţurile mici propuse sunt dubioase, produsele provenind cu siguranţă din filiere paralele; să verifice dacă calitatea ambalajului corespunde valorii produsului. Sunt şanse mari ca un produs zis „de lux”, ambalat într-o cutie de carton sau de plastic banală, să fie de fapt o contrafacere”, atrage atenţia Paul Anghel.
În ceea ce priveşte bijuteriile, este foarte important locul de unde sunt achiziţionate, având în vedere faptul că bijuteriile se vând peste tot, de la tarabe până la supermarket-uri, magazine de bijuterii şi în târgurile de cadouri.
Complotul Bonelor, cel mai nou film de comedie în scenariul și regia lui Iura Luncașu, distribuit de Vertical Entertainment este în cinematografele din întreaga țară. Producția românească aduce pe marile ecrane nume cunoscute și apreciate de public, avându-i în rolurile principale pe Anamaria Prodan și Cristi Iacob, alături de mulți alții.
Anamaria Prodan, împreună cu regizorul Iura Lucasu, Adrian Pescariu, Andreea Onea, Bogdan Marginean, Ioana Petric, Marius Grosu, Beatriz Kondev, Madalina Dobre vor fi prezenți la Cine Gold marți, 13 februarie, între orele 18,00-20,00.
Filmul „Complotul Bonelor” spune povestea lui Virgil, un afacerist român de succes. În plan sentimental însă, lucrurile nu stau așa cum te-ai putea aștepta. În urma a trei căsătorii, s-a pricopsit cu nouă copii pe care îi crește cu ajutorul a trei bone. Astăzi, îl găsim din nou îndrăgostit și pregătit să le prezinte copiilor noua mamă, pe Valentina. Doar că, surpriză, copiii au o altă propunere: vor să-l însoare cu una din bone.
În primă instanță! Biletele la proiecțiile de gală din 13 februarie orele 16,45; 17,45; 19,15 și 20,15 se pot achiziționa de la casieriile Cine Gold, de pe site sau din aplicația CineGold Sibiu.
Toți cei prezenți vor avea ocazia de a o întâlni pe Anamaria Prodan, una dintre cele mai puternice și versatile femei din zilele noastre. Prima femeie impresar din sportul românesc, prezentatoare de televiziune, autoare și vedetă de reality show este acum actrița într-un rol principal. Cine Gold vă așteaptă cu surprize și cu multă bucurie pentru sesiuni de întrebări și răspunsuri, fotografii și autografe.
Poliţia Română atrage atenţia cu privire la un nou mod de înşelăciune propagat prin intermediul aplicaţiilor mobile de relaţionare – „Apreciază postări pentru bani!”, potrivit unui comunicat transmis duminică.
„Poliţia Română a descoperit o tendinţă alarmantă de înşelăciune care se răspândeşte rapid prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie. Sub pretextul simplu al ‘aprecierii postărilor pentru bani’, autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înşelăciune în mediul online, potrivit AGERPRES.
Activitatea infracţională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba engleză sau română, care îi îndeamnă să aprecieze anumite postări pe reţelele de socializare, în special clipuri de pe platforme de specialitate, promiţându-le această activitate ca fiind un al doilea job sau un venit pasiv”, se arată în comunicat.
Pentru a crea o iluzie de legitimitate, autorii trimit sume mici de bani în conturile utilizatorilor care apreciază postările. Aceste sume se încadrează între 10 şi 50 de lei, fiind menite să stimuleze participarea şi să câştige încrederea potenţialelor victime.În etapa următoare, potenţialele persoane vătămate sunt încurajate să investească sume mai mari pe platforme care promit câştiguri substanţiale. Aceste promisiuni sunt întărite de invitaţii de a se alătura grupurilor de discuţii pe o platformă de mesagerie online, unde presupuşi „specialişti” în investiţii îi vor ghida pentru a obţine profituri mai mari. Totuşi, aceşti „specialişti” sunt de fapt autorii care folosesc tehnici de manipulare pentru a extrage date sensibile şi sume importante de bani de la persoanele vătămate, precizează Poliţia Română.
Conform sursei citate, acest mod de operare se bazează pe mai mulţi factori, printre care: autorii utilizează tehnici de manipulare psihologică, apelând în special la promisiunea de îmbogăţire rapidă, câştigarea unor sume de bani fără prea mare efort pentru a induce utilizatorii în eroare şi a-i determina să acţioneze în conformitate cu dorinţele lor; autorii profită de naivitatea şi lipsa de informare a utilizatorilor în ceea ce priveşte ameninţările cibernetice pentru a-şi atinge scopurile; prin intermediul acestor activităţi infracţionale, în unele cazuri, autorii reuşesc să obţină şi date personale de identificare, financiare şi de autentificare la aplicaţiile folosite de utilizatori, expunându-i, totodată, şi la alte riscuri, mai exact, utilizarea datelor în vederea săvârşirii altor infracţiuni.
Poliţiştii le recomandă cetăţenilor să fie precauţi şi să evite orice interacţiune cu mesaje sau linkuri suspecte pe platformele de socializare ori care promit îmbogăţirea rapidă şi fără efort, să nu furnizeze niciodată date personale (numele, adresa, numărul de telefon, CNP, seria cărţii de identitate etc.) sau informaţii bancare către persoane necunoscute sau pe platforme nesigure şi să verifice întotdeauna identitatea expeditorului înainte de a furniza orice informaţii sau de a executa orice sarcină cerută.
De asemenea, recomandă instalarea unui software de securitate, care să fie actualizat regulat, ca protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice şi folosirea autentificării în doi paşi, aceasta adăugând un nivel suplimentar de securitate la conturile online, cerând o parolă suplimentară sau un cod de verificare înainte de a conectare.
Elevii clasei a IV-a B de la Școala Gimnazială „Ioan Luca Caragiale” din Sibiu au participat, la sfârșitul acestei săptămâni, la activitățile grupului anti-bullying al școlii, sub tema „Jurnalul fericirii, la școală”.
Elevii, îndrumați de profesorul consilier școlar Ionuț Barbu Ioana, au petrecut două ore într-o discuție deschisă despre starea de bine, alegeri bune și modul în care fericirea poate deveni o obișnuință în viața de zi cu zi. Activitatea a fost gândită să îi ajute pe elevi să înțeleagă importanța alegerilor pozitive și să încurajeze un mediu școlar sănătos.
Administraţia Naţională de Meteorologie a prelungit până duminică, la ora 22, atenţionarea nowcasting Cod galben de vânt puternic, valabilă pentru 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, vântul va avea intensificări în Banat, Crişana, sudul Transilvaniei, Dobrogea, estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, precum şi în Carpaţii Occidentali, Meridionali şi de Curbură. Vor fi viteze în general de 55 – 65 km/h, iar la altitudini mari în zonele montane, rafalele vor depăşi 90 -100 km/h.
Peste 70 de angajați ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu au participat la cursuri pentru a-și îmbunătăți abilitățile în gestionarea situațiilor critice.
Personalul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu urmează în această perioadă o serie de cursuri de resuscitare intra spitalicească, susținute de instructori acreditați din cadrul SCJUS. Este un program datorită căruia fiecare angajat al spitalului învață cum să reacționeze într-o situație critică sau un stop cardio-respirator care poate surveni la un moment dat la un pacient sau chiar aparținător.
Anul trecut, de aceste cursuri au beneficiat 368 de medici și asistente, iar anul acesta, până în prezent, au participat 72 de angajați.
În 2024, Consiliul Județean Sibiu va avea un buget de 640,1 milioane de lei, adică cel mai mare din istoria instituției județului Sibiu, de la crearea acesteia, în 1992. Aleșii județeni au aprobat, joi, în ședință de Consiliu Județean, proiectul de hotărâre privind bugetul județului pentru 2024. Hotărârea a fost adoptată cu 27 de voturi pentru, iar 5 voturi au fost împotrivă, acestea din urmă venind din partea PSD. Astfel, suma totală la capitolul buget pentru anul acesta se cifrează la circa 640,1 de milioane de lei. În fapt, potrivit hotărârii de buget, Consiliul Județean va avea cheltuieli în valoare de 640,1 milioane lei, iar veniturile se duc spre 600,4 milioane de lei, diferența dintre balanța de venituri și cheltuieli fiind asigurată din excedentul bugetar al instituției din anii trecuți.
Pe ce se duc banii în 2024
Odată cu aprobarea bugetului pe 2024, a fost votate lista de investiții pentru acest an, dar și bugetele instituțiilor din subordinea Consiliului Județean. Astfel, deficitul pentru 2024, adică diferența dintre cheltuieli și venituri, se ridică la aproape 40 milioane de lei, însă va fi acoperit din excedentul bugetar din anii trecuți.
Cea mai importantă investiție din bugetul local al CJ pentru 2024 este reabilitarea drumului județean Sibiu – Cristian – Poiana Sibiului – Jina – limită județul Alba. Pe fonduri guvernamentale, prioritară este achiziția de ambulanțe de tip B și C pentru dotarea Serviciului de Ambulanță Sibiu, în timp ce în 2024 una dintre principele investiții, prin PNRR, o reprezintă reabilitarea energetică a sediului Consiliului Județean. Totodată, din fonduri externe nerambursabile va fi finalizat DJ Ocna Sibiului – Țapu și va începe reabilitarea energetică a Sălii Transilvania. Atragerea finanțărilor și implementarea proiectelor din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene rămân o prioritate, valoarea crescând în 2024 cu aproape 6 milioane de lei față de anul trecut, până la suma de 242,43 milioane lei, ceea ce reprezintă 72,8% din totalul fondurilor destinate dezvoltării.
Pe domenii de activitate, principalele investiții aflate în curs, realizate din fonduri nerambursabile și cofinanțate din bugetul propriu, sunt:
Sănătate: reabilitarea fostei Secții „Cardiologie” și a holurilor de acces din clădirea „Maternitatea Nouă” (Spitalul Județean) și a subsolul tehnic al Blocului Chirurgical (Spitalul Județean);
Infrastructură de transport: reabilitare DJ 141C – limită județ Alba – Broșteni – Bogatu Român – Dealul Bogatului și modernizare DJ 106 G – Gusu – Ludoș – Apoldu de Jos – Miercurea Sibiului;
Asistență socială, învățământ special și educație: construirea a 7 căsuțe de tip familial (Sibiu, Cisnădie, Turnu Roșu) și amenajarea a 3 centre de zi (Sibiu și Turnu Roșu);
Protecția Mediului: dezvoltarea Sistemului de management integrat al deșeurilor și achiziția de microbuze școlare electrice.
Însă rămâne marea întrebare: va fi obținută finanțarea pentru noul spital județean?
Bugetul CJ 2024, pe capitole
Venituri 2024 (600,4 milioane) lei:
Venituri din taxe și impozite: 8 milioane de lei
Transferuri voluntare, altele decât subvențiile: un milion de lei
Cote și sume din impozitul pe venit: 151,8 milioane de lei
Sume defalcate din TVA: 150 milioane de lei
Subvenții de la bugetul de stat: 208 milioane de lei
Subvenții de la alte administrații: 5,3 milioane de lei
Sume primite de la Uniunea Europeană/Alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: 74,7 milioane lei
Sume primite de la UE aferente cadrului financiar 2014 – 2020: 648.000 lei
Cheltuieli 2024 (640,1 milioane) lei:
Servicii publice generale: 4,7 milioane de lei
Tranzacții privind datoria publică: 10 milioane de lei
Apărare: 572.000 lei
Ordine publică și siguranța națională: 4,42 milioane de lei
Învățământ: 80,8 milioane lei
Sănătate: 111,9 milioane lei
Cultură, recreere, religie: 102 milioane lei
Asigurări și Asistență socială: 133,5 milioane lei
Locuințe, servicii și dezvoltare publică: 2.095.000 lei
Protecția mediului: 64,8 milioane lei
Transporturi: 85 milioane de lei
Autorități publice: 37,7 milioane de lei
Banii din impozitul pe venit au fost împărțiți primăriilor
Anterior, la finele lunii ianuarie, aleșii județeni au aprobat, în ultima ședință de Consiliu Județean, o hotărâre privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumei corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2024, reprezentând fond la dispoziția Consiliului Județean Sibiu.
Consiliului Județean Sibiu i-a revenit obligația repartizării pe unitățile administrativ-teritoriale din județ (comune, orașe, municipii) a sumei de 36.829.000 lei, corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2023. Suma reprezintă fondul pus la dispoziția Consiliului Județean pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii.
“În vederea repartizării sumei de mai sus, prin adresa nr. 97/04.01.2024 au fost solicitate tuturor unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului Sibiu, să prezinte cereri pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024. Urmare a sumelor comunicate de către unitățile administrativ-teritoriale prin prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute prin Legea bugetului de stat pe anul 2024, s-a efectuat o centralizare și o analiză a acestora, rezultând faptul că sumele solicitate sunt în cuantum de aproximativ 414.000.000 lei, față de suma repartizată Județului Sibiu de 36.829 mii lei. Având în vedere limita sumei de 36.829 .000 lei reprezentând fond la dispoziția Consiliului Județean Sibiu, pentru o repartizare echilibrată care să răspundă necesităților colectivităților locale din cadrul unităților administrativ-teritoriale din județul Sibiu, s-au avut în vedere criterii verificabile”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Sibiu.
Cum a evoluat bugetul judeţului sub guvernarea liberală a Danielei Cîmpean, 2016-2024
Daniela Cîmpean a preluat primul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean în iunie 2016.Atunci, a preluat un buget aprobat de vechea conducerea a Consiliului Judeţean, în speţă preşedintele Ioan Cindrea. În 2016, bugetul judeţului a fost de 295 milioane de lei. Acesta a crescut în anul următor cu aproape 30 de milioane de lei, însă cu deficitul bugetar existent la adoptarea bugetului. Astfel, în 2017, bugetul CJ era cifrat la aproape 326 milioane de lei. Trendul ascendent a continuat şi în 2018, când bugetul a cunoscut o nouă creştere semnificativă cu peste 60 milioane de lei, ajungând la 388 milioane de lei. Cea mai semnificativă creştere de buget al Consiliului Judeţean, una dintre ele mai bune perioada de după 2000, s-a înregistrat în 2019, înainte de pandemia de coronavirus, când bugetul se cifra la 564 milioane de lei. A fost primul an de după 2016 când bugetul judeţului a trecut de 500 miliaone de lei. 2019 a fost poate cel mai bun an al administraţiei Cîmpean de la preluarea mandatului de preşedinte al instituţiei judeţului din punct de vedere financiar. O explicaţie pentru acest buget record este atragerea de fonduri europene, fonduri de la Guvern şi bunul mers economic al judeţului. Declanşarea crizei mondiale în domeniul sănătăţii, odată cu aparariţia pandemiei de coronavirus, a făcut ca bugetul judeţului să se micşoreze din cauza declinului suferit de mediul de afaceri din judeţ. Astfel, în 2020, în primul an de pandemie, bugetul Consiliului Judeţean a scăzut de la 564 milioane de lei la 517 milioane de lei. Trendul de scădere a continuat şi în 2021, când banii aflaţi la dispoziţia Consiliului Judeţean s-au micşorat cu 9 milioane de lei. În 2021, bugetul era de 508 milioane de lei. În 2022, bugetul a scăzut sub 500 milioane de lei, pentru prima dată din 2018 încoace. În 2022, Consiliul Judeţean a avut la dispoziţie, la începutul anului, 491 milioane de lei prevăzuţi. 2023 a fost anul revenirii bugetare pentru Consiliul Judeţean. Bugetul judeţului s-a ridicat la 576 milioane de lei în acest an şi l-a depăşit chiar pe cel din 2019, de 564 milioane de lei. Aceasta după ce în perioada 2020-2022, bugetul judeţului a fost la graniţa celor 500 de milioane de lei.
În 2024, bugetul ar putea crește dacă Consiliul Județean va obține finanțare pentru construcția noului spital județean. Aşadar, dacă se vor atrage banii pentru noul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă, am putea asista la un buget fără precedent pentru judeţul Sibiu în istoria sa. Numai că, din păcate, și în 2022 și în 2023 am trăit cu aceeași speranță, că vor veni banii pentru noul spital. Și am rămas doar cu speranța și proiectul spitalului virtual.
Iată bugetele Consiliului Judeţean în perioada 2016 – 2024:
2016: 265.111.000 lei – venituri; 295.300.400 lei – cheltuieli
2017: 277.378.420 lei – venituri; 326.837.000 lei – cheltuieli
2018: 325.293.940 lei – venituri; 388.739.520 lei – cheltuieli
2019: 499.939.660 lei – venituri; 564.043.660 lei – cheltuieli
2020: 461.720.410 lei – venituri; 517.541.110 lei – cheltuieli
2021: 475.026.160 lei – venituri; 508.105.980 lei – cheltuieli
2022: 454.039.140 lei – venituri; 491.987.900 lei – cheltuieli
2023: 545.187.380 lei – venituri; 584. 020.060 lei – cheltuieli
2024: 600,4 milioane de lei – venituri; 640,1 milioane de lei – cheltuieli
Sursa: Statistică Sibiu100%, realizată după hotărârile de Consiliul Judeţean privind adoptarea bugetului la începutul fiecărui an.
Principalele lanțuri de benzinării au scumpit din nou carburanții, fiind a șasea scumpire consecutivă a carburanților, de la jumătatea lui ianuarie.
Potrivit specialiștilor, una dintre cauzele pentru care plătim mai mult pe carburanți este că prețul barilului la nivel internațional a crescut cu 10% de la începutul anului.
În România s-a majorat acciza de la 1 ianuarie, iar de la 1 iulie va crește din nou, cu 43 de bani.
Practic, o creștere cu 15% a prețului carburanților înseamnă aproximativ un leu în plus pentru fiecare litru, anunță tvrinfo.ro.
„Agențiile internaționale estimează că prețul petrolului ar putea să ajungă din nou spre 90 de dolari pe baril față de 76-77, cât e în momentul de față, pe fondul mai ales al scăderii producției OPEC, organizația producătorilor de petrol, și problemelor logistice la nivel internațional.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, din păcate, prețurile la pompă ar putea să crească în această primăvară, din nou spre un nivel cu cel puțin 15% mai mare față de cât avem în momentul de față la pompă”, a declarat pentru Știrile TVR Adrian Negrescu, analist economic.
De la Revoluția franceză din 1789 se tot vorbește despre egalitate. Și nu e rău. Dar, totuși, să nu uităm că egalitatea nu trebuie să elimine complementaritatea.
Dumnezeu ne-a creat egali, dar nu identici. În comunism, egalitatea a fost dusă la extrem, unde numai dictatorii erau „diferiți”. Or, egalitatea nu trebuie să ducă la uniformitate confuză. Fiecare are darul lui, identitatea lui.
Faptul că Dumnezeu ne-a creat egali, dar și complementari, ne este descoperit în pilda talanților. Slujitorii nu au primit același număr de talanți. Dar asta nu a înseamnat discriminare. Ei au primit numai cât au putut duce.
Fiecare om se naște cu talanții (talentul) lui, fără a fi favorizat sau nedreptățit cu ceva. De fapt, nu poți să spui cine este mai câștigat. Mult ți se dă, mult ți se cere. Puțin ți se dă, de puțin vei da socoteală.
O mare greșeală pe care o facem astăzi este confuzia dintre complementaritate și discriminare. Mulți evită complementaritatea din frica de a nu discrimina. Or, complementaritatea apropie, în timp ce discriminarea îndepărtează.
Biserica susține armonia dintre egalitate și complementaritate, condamnând discriminarea. Toți suntem egali în fața lui Dumnezeu, dar suntem și diferiți. Toți credincioșii primesc „talantul” preoției universale prin Botez, dar nu toți primesc „talantul” preoției speciale prin Hirotonie. Bărbatul și femeia sunt egali la mântuire, dar și complementari în slujirile lor. Femeia are „talantul” mântuirii prin nașterea de prunci, pe care nu-l are bărbatul. Unii bărbați au „talantul” Hirotoniei, pe care nu-l are femeia. Toate aceste diferențe, rânduite de Sus, nu creează discriminări, ci complementaritatea slujirii.
Sf. Pavel se întreba: „Oare toți sunt Apostoli?”. Adică toți au aceiași talanți? Nu. De ce? Ca să avem nevoie unii de alții! Și, purtându-ne reciproc sarcinile, să împlinim Legea Lui Hristos.
430 milioane de euro în 2024 de cheltuit pentru Consiliul Județean și Primăriile Sibiu și Mediaș. Niciodată județul Sibiu nu a fost atât de bogat. Consiliul Județean și primăriile de municipiu, Sibiu și Mediaș, în fapt cele mai importante instituții ale administrației locale sibiene, au împreună, în 2024, un buget cumulat de 2,14 miliarde de lei, adică aproape 430 milioane de euro.
Primăria Sibiu are cel mai mare buget din județ (fiind municipiu reședință de județ), de 1,15 miliarde de lei, record istoric, în timp ce Primăria Mediaș are aprobat un buget de 357 milioane de lei, unul dintre cele mai mari din ultimii ani. Triada administrativă este completată de Consiliul Județean Sibiu, care are de cheltuit, în acest an, 640 milioane de lei.
În fapt, cele trei unități administrative adună tot ceea ce produce mai bun comunitatea județeană în plan economic (exceptând poate comuna Șelimbăr, una dintre cele mai bogate din țară), ponderea cea mai mare de veniturile care sunt trimise la București, la bugetul de stat, dar și ceea ce se întoarce în județul Sibiu de la Guvern. Astfel, Astrid Fodor, Daniela Cîmpean și Gheorghe Roman poartă pe umeri, în acest an, prin semnătură, aproape toți banii sibienilor, strânși prin muncă și sudoare, atât de cetățeni, cât și de firmele private din județ, adică mediul de afaceri local. Și aceasta fără a pune la socoteală profiturile pe care le scot din țară firmele-mamă, adică mulținaționalele din județ.
Cele mai importante investiții din județ sunt gestionate de aceste unități administrative, astfel că este mai mult decât normal ca sibianul să-și arunce ochiul critic asupra modului în care se vor cheltui acești bani în 2024. Dacă nu în acest an, când sibianul merge la vot, atunci când?… Și aceasta în condițiile în care, 2024 este cel mai politizat an de după Revoluție, deoarece acest an este unul al alegerilor. Poate că tocmai alegerile au atras și ghinionul ca Guvernul să ia din banii primăriilor o parte din veniturile realizate, cum ar fi cele generate din impozitul pe venit.
Oricum, este cert că suma de 430 milioane de euro este un record istoric pentru CJ și primăriile Sibiu și Mediaș, iar cei care le conduc nu au niciun motiv să se plângă că nu au fonduri suficiente pentru derularea unor mari investiții așteptate de atâta vreme. Dacă Consiliul Județean va atrage și finanțarea pentru Noul Spital, de până în 500 milioane de euro, atunci cu siguranță sunt vremuri economice pe care nu le-a mai trăit niciodată un sibian din postura de contribuabil la binele comunității din care face parte. Se poate spune că, în sfârșit, la 35 de ani de la Revoluție, județul Sibiu își certifică, incontestabil, faptul că este unul dintre cele mai bogate județe din țară. O mândrie pentru sibieni. Numai că acest lucru ar fi indicat să se vadă și în viața de zi cu zi a acestuia.
Pentru 2024, Primăria Sibiu are în vedere, ca cea mai importantă investiție, noul bulevard Calea Șurii Mici. Primăria Mediaș dorește continuarea modernizării infrastructurii de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare, pornită în urmă cu 2 ani, în timp ce Consiliul Județean, pe lângă atragerea banilor europeni pentru Noul Spital Județean, își propune să continue modernizarea mai multor secții ale actualului Spital Clinic Județean de Urgență, plus câteva tronsoane importante de drumuri județene.
Sibienii își arată rodul muncii lor, prin taxele și impozitele pe care le plătesc. Dar a venit timpul ca cei care ne conduc în administrația locală să ducă Sibiul și Mediașul la alt nivel de performanță. Aceasta, și pentru că tentația ciupitului din banul public în scop electoral nu este una de ieri-de azi în reflexul omului politic autohton.
Pompierii au acționat în sprijinul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Ocna Sibiului cu două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD, au localizat și lichidat incendiul în urma căruia a fost afectată o suprafață de aproximativ 25 de hectare de teren.
