„Pompierii Detașamentului Mediaș intervin de urgență pe strada Păcii din municipiul Mediaș, unde un stâlp de electricitate a fost rupt și mai multe crengi de copac au căzut peste cablurile electrice.
La fața locului intervine și un echipaj electrica întrucât cablurile se află sub tensiune”, a declarat sergentul major Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
O femeie a fost rănită, duminică dimineața, într-un accident rutier produs pe DN 1, în zona Hula Bradului.
Din primele verificări efectuate s-a stabilit că, în timp ce conducea un autoturism spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 58 de ani, din București, a derapat, a intrat în coliziune cu un autoturism parcat pe partea stângă a direcției sale de deplasare și a ricoșat apoi într-o femeie aflată în afara autoturismului oprit.
Un echipaj SMURD a intervenit pentru a-i acorda femeii îngrijiri medicale.
Aceasta a fost preluată de echipajul SMURD cu medic și transportată la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu conștientă, suferind un traumatism la coloană.
Pantalonii din denim sau jeanșii au devenit o componentă esențială în garderoba fiecăruia dintre noi. Dar, puțini știu ce impact are asupra mediului fabricarea acestui articol vestimentar.
Potrivit unui studiu publicat de factmr.com, peste 1,8 miliarde de noi perechi de jeanși sunt cumpărate în fiecare an. În 2022, valoarea acestui segment al industriei de textile a a fost de peste 100 de miliarde de dolari.
Potrivit datelor adunate de Fashion United, o femeie are în medie 7 pantaloni din denim, iar un bărbat, 6. Unii dintre noi au chiar mai mulți jeanși, stivuiți în dulapuri. În ciuda acestui fapt, purtăm în realitate doar 4 perechi.
Fabricarea unei perechi de blugi necesită între 2.000 și 4.000 de litri de apă. Mărci diferite au început să lanseze pe piață jeanși ”organici”, pentru care spun că folosesc puțină sau zero apă. Cu toate acestea, foarte rar este menționat procesul decolorării indigo-ului, pigmentul folosit pentru nuanțarea lor. Acest proces implică compuși toxici ce afectează grav sănătatea lucrătorilor. Doar pentru scurtă vreme au apărut avertismente media privind tehnica prespălării (spălare cu pietre), ce duce la îmbolnăvirea de silicoză. Recent, un video devenit viral arăta o femeie purtând mască, decolorând și uzând o pereche de jeanși. Fața și brațele ei erau acoperite de fibre albastre și vopsea.
Producția de jeanși consumă miliarde de tone de apă
Industria vestimentară promovează an de an achiziția în exces. Am mai scris aici despre acest subiect. ”Oamenii sunt încurajați să cumpere noi modele de jeanși, la modă. Ajung să le poarte foarte puțin, uneori, doar un sezon, până se ”demodează” și apar alte modele în trend. Pentru producția acestora se vor consuma alte miliarde de tone de apă potabilă”, declară Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.
Faptul că tendințele sunt circulare, respectiv moda revine la imagini din trecut, ne ajută în cazul jeanșilor. Putem avea în garderobă doar câteva articole și acestea să fie din nou ”la modă”. Dacă vreți ceva nou, vă încurajez să practicați schimbul sau donația de haine între prieteni. Magazinele second-hand sunt și ele o opțiune. Căutați și producători locali ce folosesc haine vechi pentru a realiza noi produse. Firma Loomescu, din Sibiu, realizează covoare sau alte articole decorative, utilizând fâșii tăiate din articole vestimentare vechi. Puteți să reciclați și dumneavoastră, gențile din jeanși sunt un articol la modă și relativ ușor de confecționat.
Demult, pe vremea României creştine din poveştile bunicilor, părinţilor şi ţăranilor pe care i-am întâlnit în peregrinările mele de reporter, omenia era la mare preţ în casa creştinului. Oricine-ţi bătea în poartă era primit după legea românească a ospeţiei şi cea creştinească a frăţietăţii în Hristos. Iar oaspetele, din recunoştinţă, răsplătea acestea cu poveştile călătoriei sale.
Azi e muuult mai simplu. Ce atâta tevatură? Te tolăneşti la televizor cu castronul de pop-corn în braţe şi o doză de cola în mână, dai click… şi alegi ce poveste vrei: una care-ţi face părul măciucă, alta la care te trec transpiraţiile, sau una la care râzi de te ţii de burtă. Cam asta-i oferta! Apoi iei o pastilă anti reflux gastro-esofagian spre neutralizarea chimicalelor cu care te-ai ghiftuit şi… la culcare, că mâine duty calls, cum s-ar zice într-o română neaoşă corporatistă. Şi ni se pare că trăim! În rest egoism, invidie şi depresie. Dar de ce să vorbim cu resentiment despre neruşinare, când putem vorbi cu dragoste despre ruşine. Problema e ce-o fi ruşinea, că mulţi nici n-au auzit de ea?! Păi e o rara avis, dispărută ca dinozaurii, odată cu glaciaţiunea noii ordini mondiale sau poate odată cu potopul hămeselii după banul-ochiul dracului, care i-a zăpăcit pe români.
Tocmai ruşinea era cândva un “doctor fără de arginţi” care avea grijă de sănătatea sufletească şi trupească a comunităţilor tradiţionale româneşti şi care este una din tainele dăinuirii acestui neam la răscrucea unor mari şi hrăpăreţe imperii. Căci nu numai cu sfinţii care au umplut cerul, cu vitejii care au temeluit ţara şi cu mama creştină care i-a asigurat viitorul a dăinuit poporul român, ci şi cu dreapta socotinţă în toate, iar ruşinea de a nu fi Om înaintea lui Dumnezeu i-a fost călăuză pe cale. De aceea Ţara nu s-a pierdut, neamul a dăinuit şi Maica Domnului ne-a purtat de grijă mai bine de 2000 de ani, căci în Grădina Ei românească înflorea o floare rară: OMENIA!
Dar iată că în ultimul timp, scurt, foarte scurt – căci ce este un sfert de veac în comparaţie cu două milenii – o pecingine rea s-a revărsat peste ţară. E o specie nouă de hominizi, amorali şi diabolici, care se lăţesc şi put ca mucegaiul, sau mai rău, ca mofetele de pucioasă. După putoarea lor recunoşti că slujesc lui mamona. N-au tată, n-au mamă (că şi pe ăştia i-au vândut), n-au scrupule, nici nu ştiu ce sunt alea, n-au conştiinţă, nici inimă, n-au ruşine şi nici frică, n-au milă!!! Vând copii, abuzează femei, schingiuiesc bătrâni, şişul şi bâta sunt argumentele lor şi teroarea le este garanţia succesului. Am spus hominizi pentru că nu mai arată a oameni. Umflaţi la chip şi la burdihan de atâta trai bun, răscrăcăraţi de atâta tras de fiare la sală, cu un tupeu nemăsurat de vechil pe moşie, fac numai ce vrea muşchiul lor, în văzul lumii şi spre gloria impotenţei autorităţilor. Am spus amorali şi nu imorali, pentru că imoralul are conştiinţă şi câte unul se mai şi pocăieşte şi se salvează. Amoralul nu are repere morale la care să se raporteze. Seamănă întru totul stăpânului lui din iad şi lasă dâre de pucioasă pe unde trece, ca brand.
Credeţi că-i va interna cineva pe torţionarii “azilelor groazei” – cum a numit presa ruşinea naţională de ultimă oră – într-un astfel de azil măcar pentru o lună? Aş!!! Vor scăpa basma curată şi peste o vreme vor fi eroii care au scăpat ţara de bătrâni, din ordinul Uniunii europene.
Prejudecățile nu sunt judecăți. Judecățile cer efort intelectual și verificări obiective. Prejudecățile nu cer nimic. De aceea prejudecățile sunt mai „accesibile”, nu au structură complicată, și sunt asumate cu ușurință.
Paradoxul este că prejudecățile creează mai multă convingere decât judecățile de valoare. De aceea, susținătorii lor sunt mult mai agresivi. Prejudecățile mai pot fi asemănate cu buruienile, se înrădăcinează rapid, se elimină greu și n-aduc roade.
Lumea în care a venit Hristos, era plină de prejudecăți. Cu acestea a luptat Hristos și tocmai de la ele i-a venit osânda.
Poate că cea mai perfidă osândă adusă Mântuitorului o auzim în Evanghelia de astăzi: „Cu domnul diavolilor scoate pe diavoli”. Adică tocmai Cel Care a fost fără de păcat, a fost acuzat că este slujitor al păcatului. Ceva mai meschin nu se putea!
Acuza venea din partea fariseilor, ajunși sclavi prejudecăților și formalismelor. Spunea Pr. Arsenie: „Iisus nu putea suferi încremenirea religiei în formalism, obiectivare și socializare. Aceasta era o decădere în Israel, permanent combătută de Iisus, căderea în literă, care ucide și confiscă duhul. Or, El aducea duhul care dă viață și face liber” (Cuvinte vii, p. 176).
Din acest motiv, prin vindecarea a doi orbi și a unui mut, în realitate Hristos a vrut mai mult decât atât: a vrut să vindece oamenii de orbirea celor care pot să vadă, dar nu deslușesc nimic, de muțenia celor care pot să vorbească, dar nu știu ce spun.
Lumea de azi, ca și cea de atunci, este plină de prejudecăți, de osânditori, de orbi, muți și surzi, care văd, vorbesc și aud. Fac zgomot mult, dar fără niciun folos.
De aceștia trebuie să ne îndepărtăm. Da. Dar cum să-i depistăm? Ascultând de sfatul lui Iisus, Care zice: „După roadele lor îi veți cunoaște”! (Matei 7, 16). Pentru aceasta, să mai avem nițică răbdare.
La începutul acestei săptămâni, Sibiu 100 % a organizat, la sediul Redacției, o nouă dezbatere. De această dată, tema propusă a fost cea a turismului: ”Sibiu = COOLTurism? De ce să alegi să vizitezi zona Sibiului”. Au răspuns invitației noastre Adrian Bibu (administratorul public al județului Sibiu, coordonator al programului de ecoturism al Consiliului Județean ”Anii Drumeției”), Alin Chipăilă (Președintele Asociației Județene de Turism Sibiu și vicepreședintele Federației Naționale de Promovare Turistică din România), Ramona Muntean (manager Agenția Karpaten Turism Sibiu), Bucur Bogdan (Primarul comunei Rășinari) și Ștefana Peev (creator de conținut în on-line, antreprenor, organizator de vacanțe exotice). Am dorit să avem și un punct de vedere al Primăriei Sibiu referitor la preocupările acestei instituții publice pentru un Sibiu turistic, însă aceasta a ales să nu răspundă invitației noastre.
Sibiul, cea mai dinamică destinație culturală la nivel de România
Romeo Petrașciuc: Sibiul s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, reușind să atragă tot mai mulți turiști, să ofere oportunități și alternative de a petrece timp de calitate și s-a poziționat generos între opțiunile celor care caută o destinație cel puțin interesantă. Sunteți cu toții implicați în această geografie a turismului sibian. Cum stă Sibiul la capitolul turism, văzut dinspre dumneavoastră?
Adrian Bibu (centru). Foto: Sibiu 100 %
Adrian Bibu: Vreau să vă spun că noi facem, la nivel de Direcție Arhitect Șef, planul de amenajare a teritoriului județului Sibiu și conform sondajelor și discuțiilor avute și făcute de către colegii de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, care se ocupă de acest PATJ, după sănătate, pe locul 2 în interesele locuitorilor județului Sibiu este turismul. E foarte bine de știut că locuitorii județului nostru își doresc dezvoltarea turismului și că acesta e un subiect important pentru ei.
Ramona Muntean: Din punctul meu de vedere, Sibiul este un oraș destul de bine dezvoltat, atât în ceea ce privește obiectivele turistice, care sunt solicitate din partea celor care se îndreaptă către noi. Pe departamentul de Karpaten deținem și Karpaten Intern, care face incoming, și aici avem deja grupuri organizate pe care le aducem inclusiv pe partea de Transilvania, cu vizite ale Sibiului. Într-adevăr, noi ne axăm și dezvoltăm foarte mult (pe) zona de piață a Germaniei, ceea ce face și ca majoritatea turiștilor noștri să vină de acolo, dar nu numai.
Alin Chipăilă și Ramona Muntean. Foto: Sibiu 100 %
Alin Chipăilă: Sibiul e o destinație foarte dinamică, și aceasta datorită vieții active care e aici, la noi, în destinație, și a conexiunii foarte bune între oraș, ca giuvaer, și restul teritoriului, ca județ. Și, desigur, conexiunea mai largă cu Transilvania. Ne bucurăm de un renume foarte bun; în 2022, Sibiul a fost pe locul 4 la nivel național în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași, după București, Brașov și Cluj, cu o capacitate de cazare mult mai scăzută decât celelalte destinații care se află pe primele trei locuri. Și pe locul 7, la nivel național, la numărul de turiști români atrași. Deci ne bucurăm de o notorietate foarte bună, însă în același timp trebuie spus că una din problemele pe care le avem este conexiunea, accesibilitatea destinației, atât din partea de sud a țării (mă refer aici la turismul național; să vii pe Valea Oltului până la Sibiu este un chin), cât și conexiunile aeriene cu Bucureștiul (de când a intrat Air Connect e interesant, dar există un număr limitat de locuri; dacă stai să cauți, întotdeauna găsești doar 1-2 locuri disponibile). Și aici avem și problema care s-a răsfrânt și asupra noastră de la nivel global, cea cu transporturile aeriene, care s-a răspândit apoi și în țară. Nu sunt foarte multe companii care operează pe România, astfel că plecarea unora dintre liniile aeriene de aici ne taie câteva porți de acces importante pentru destinații din Europa, care ne ajutau să lărgim umerii de sezon. Vara nu trebuie să faci foarte mare lucru, pentru că destinația se vinde de la sine. Dar ceea ce ne interesează pe noi la Asociație este lărgirea sezonului și acoperirea segmentelor de sezon care nu au foarte mare atractivitate. Și aici, din fericire, există antreprenori locali, care organizează, de exemplu, Târgul de Crăciun. Faptul că ei încep târgul mai devreme a făcut să cadă sezonabilitatea pe perioada respectivă. Destinația noastră este căutată, în al doilea rând, după partea de evenimente (în care eu cred că suntem poate cea mai dinamică destinație la nivel de România), pe partea de turisim verde, de turism în aer liber, turism pentru practicarea diverselor sporturi. Și aici mă gândesc mai ales la cele de nișă, cum este echitația, și avem niște centre foarte bune în acest sens în Sibiu, fie că vorbim de parapante, fie că vorbim de sporturile în aer liber în timpul iernii. Deci avem un mixt de factori care ne fac din Sibiu o destinație foarte atractivă. Și aici, doar ca informație, cei care organizează la nivel național concursul ”Destinația anului” au realizat o cercetare la începutul acestui an despre tendințele de călătorie și ce ar vrea să descopere oamenii în 2023. Suntem bucuroși că Sibiul este pe locul 3 în preferințele celor care au răspuns la chestionar, după Maramureș și Bucovina. Au fost în jur de 3.000 de persoane chestionate, un sondaj deci reprezentativ la nivel național.
Ștefana, călătorești mult, vezi mult, poți face comparații. Cum ai convinge pe cineva să aleagă Sibiul ca destinație turistică?
Ștefana Peev: E foarte ușor să îi spun cuiva sau să îi prezint orașul, să îi arăt evenimentele care sunt pe timpul verii și pe timpul iernii. Dar în celelalte luni mi-ar fi puțin mai greu să îl conving. Depinde foarte mult la cine ne referim. Dacă ne referim la o grupă de vârstă poate mai înaintantă, cred că ar fi mai simplu, pentru că ar fi alte atracții turistice sau alte evenimente care ar fi pe placul lor. Dacă ne referim strict la grupa de vârstă la care mă aflu și eu, 20-30 de ani, posibil să nu existe atât de multe puncte de interes, în afara perioadei festivalurilor, care este foarte activă și oferă foarte multe activități pentru ei, petreceri, o viață mai dinamică poate, pe care ei o caută.
Ce crezi ar atrage mai mult tineretul, nișa pe care activezi foarte bine?
Ștefana Peev. Foto: Sibiu 100 %
Ștefana Peev: Nu spun neapărat că trebuie să facem din Sibiu un loc al petrecerilor sau al cluburilor, fiindcă nu cred că acesta este un motiv pentru ca oamenii să vină să viziteze Sibiul. Dacă ar fi să mă gândesc strict la acest aspect, cred că ar fi să facem din Sibiu o destinație puțin mai family friendly. În sensul în care să promovăm anumite evenimente că sunt potrivite și pentru cei mici, ca să vină și din afara țării. Fiindcă Sibiul este un oraș foarte potrivit pentru familiile cu copii. Eu am doi copii mici acasă și de fiecare dată când venim în parc sau la evenimente cu ei, găsim activități pentru ei și sunt foarte potrivite, ceea ce poate nu găsesc în alte orașe. Am putea vorbi și de lucrurile acestea și despre drumețiile care sunt foarte frumoase de făcut peste tot în jurul Sibiului. Ar fi foarte drăguț dacă am putea să le promovăm mai mult, să ne organizăm în așa fel încât să afle cât mai multă lume din afară despre aceste evenimente și să vină special pentru ele.
La modul concret. Ți se propune să promovezi Sibiul ca destinație în opțiunile de călătorie. Cum ai gândi, în linii mari, o strategie de genul acesta?
Ștefana Peev: Eu, care sunt preponderent urmărită de familii cu copii și tineri, cred că ar fi foarte interesant pentru ei să prezentăm ce activități putem face și care li se adresează. De exemplu, realizăm filmulețe scurte în orașul Sibiu și în județ, locuri unde se poate mânca bine cu copiii sau în general, unde putem să mergem la drumeții cu copiii, care sunt traseele pe care le putem face… Pur și simplu prezentate aceste lucruri într-un mod foarte frumos, reprezentativ. Filmări, de exemplu, cu drona, dacă mergem prin munți, în care să le arătăm oamenilor ce avem. Sunt sigură că sunt sibieni care nu au fost niciodată poate la Iezere sau prin munți; aici, aproape, mă refer.
Domnule primar, Rășinariul face o figură foarte bună în acest segment, al turismului. E comuna României premiată ca marea câștigătoare a competiției mondiale ”Best Tourism Villages”. Dețineți o rețetă a vizibilității, a unei astfel de reușite?
Rășinari, destinație turistică la nivel mondial
Bucur Bogdan: Nu cred că există neapărat o rețetă. E vorba de muncă, în primul rând. Trebuie să muncim și să punem, într-adevăr, în valoare, ceea ce avem. Avem o agendă culturală și sportivă, avem evenimente pentru drumeții. Împreună cu ”Anii Drumeției” am marcat trasee în jurul Rășinariului, avem ”Urme pe plai”, alergarea montană, din aprilie, unde se înscriu tot mai mulți alergători. Și întotdeauna astfel de evenimente le-am combinat și cu produse locale. Trebuie să vedem mai întâi cui ne adresăm când vrem să facem turism. Dacă vrem să ne vină mai ales tineri și din România, atunci trebuie, într-adevăr, să le facem locuri de petrecere. Ei vin, se plimbă un pic, dar pe urmă vor și petrecere. Dacă vrem să îi ducem în plimbări, în drumeții, eu cred că în România oamenii încă nu apreciază la adevărata valoare acest tip de turism.
Aveți un profil predominant al turistului care vine în Rășinari?
Bucur Bogdan: Cei care practică drumeția și care vor să cunoască produsele locale sunt în general străinii. Poate mai mult decât românii, aceștia, în momentul în care vin, vor să vadă și să cunoască gastronomia locală. Pe lângă asta, într-adevăr, își doresc să se plimbe mult, să vadă locuri, lucruri, să cunoască istoria locală.
Cum îi atrageți?
Bogdan Bucur și Ștefana Peev. Foto: Sibiu 100 %
Bucur Bogdan: Destul de greu. Dar acum, bineînțeles, făcând parte din acest club al ”Best Turism Villages”, avem atuu în plus, pentru că să fii cunoscut la nivel mondial este totuși ceva. În mod normal, părerea mea e că trebuie gândită o astfel de strategie și la nivel de Sibiu, pentru că e problemă generală aceasta: faptul că România și activitățile noastre sunt prezentate și cunoscute foarte puțin în străinătate. Aici ar fi o nișă. Dacă am gândi la nivel de județ Sibiu să ne facem o promovare mult mai puternică în străinătate, părerea mea e că lucrurile ar merge mult mai bine. Pentru că Sibiul are multe de oferit. Și nu spun asta neapărat pentru că sunt sibian sau rășinărean, ci pentru că pur și simplu se vede acest lucru. Au fost ”Anii gastronomiei”, au fost ”Anii Drumeției”, teatru, lucruri care atrag oamenii. Numai că majoritatea promovării se face în țară. Însă cred că trebuie să ne mișcăm un pic mai bine din punct de vedere al promovării în străinătate.
Sibiul, de la covrigi și vată pe băț, la vânzare de experiențe memorabile
Domnule Adrian Bibu, sunteți ”gospodarul” județului Sibiu. Avem soluții în sensul acesta?
Adrian Bibu: V-am ascultat foarte atent. Interesant că s-a vorbit mult de municipiul Sibiu. Zilele trecute mergeam prin Piața Mare. Și am întrebat un om din Horeca cum merge treaba. ”Nu avem turiști. Avem angajați, dar nu avem turiști.” Și cred că problema noastră este din organizare. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că comuna Rășinari își face treaba foarte bine. Teatrul Radu Stanca își face treaba bine. ASTRA Festival își face treaba bine. Pentru că vorbim de mai multe direcții: vorbim de turism cultural, vorbim de turism sportiv și vorbim de turism de business. Și ce mi-am dat seama mergând pe centru – pentru că uneori merg așa, să fac o analiză asupra lucrurilor – a fost faptul că foarte multă lume stă la coadă să mănânce covrigi. Mie asta îmi arată, dacă mă întrebați pe mine, că majoritatea evenimentelor sunt pentru oameni care mănâncă covrigi și vată pe băț. Din punctul meu de vedere, noi, ca și comunitate, nu ne putem dezvolta cu covrigi și vată pe băț. Nu zic să sunt rele! Unde vreau să ajung? Este și motivul pentru care noi, la Consiliul Județean, pe agenda noastră culturală, sportivă, am spus: ”Trebuie să dăm mai mulți bani organizatorilor de evenimente în județ”. Ați fi surprinși să vedeți cum la evenimentul de la Agnita al Filarmonicii au fost prezenți foarte mulți sibieni, dar și din țară. De ce? Oamenii vor să plătească experiențe. Și cred că noi trebuie să ne axăm pe un turism de oameni cu o anumită situație financiară și cu un anumit nivel de cultură. În primul rând cred că trebuie să existe o mai bună legătură între noi, ca reprezentanți ai autorităților. Pentru că noi trebuie să privim Sibiul acesta ca pe un magazin. Căruia trebuie să îi facem reclamă. Cred că trebuie să îi dăm mult mai mare importanță instituției pe care o conduce domnul Chipăilă. Eu i-am spus zilele trecute domnului Chipăilă: ”Dacă ați fi primar al Sibiului și dacă ați avea puteri nelimitate, cum ați vedea un plan din acesta pe termen scurt, mediu și lung?” Pentru că dacă noi, repet, nu ne luăm un calendar pe care să ni-l punem pe perete și să spunem: ”Oameni buni, ce avem anul acesta? Festivalul de Teatru, Festivalul ASTRA…”, toate aceste evenimente serioase, care vrem să ajungem la ele la modul serios, nu reușim să facem lucrurile să funcționeze. Să îi chemăm pe cei de la ARTmania și să le spunem: ”Dragilor, lucrurile stau în felul următor. Eu vreau un contract pe 5, 10 ani, că ARTmania se întâmplă în municipiul Sibiu”. Vreau un contract pe încă două-trei evenimente, astfel încât timp ce cinci zile să vină oameni cu bani aici, să stea la hotel – oameni care aduc părinți, bunici după ei, familii – și să se cazeze în municipiul Sibiu. În același timp însă, trebuie dezvoltate evenimente și în județ. Și municipiul trebuie să se implice mult mai mult în asta. Pentru că majoritatea cazărilor sunt în municipiul Sibiu. Cine vine, are activitate aici, iese în județ, după care se întoarce în municipiu. În 2022, am spus: dacă facem la nivel de municipiu infrastructura sportivă, vom avea un turism sportiv. Când spun să investim în sălile de sport din municipiul Sibiu, o spun pentru că fiind în centrul țării, putem avea părinți, copii, bunici care vin aici, fac tot felul de activități, dorm aici una-două-trei nopți, și această investiție în sălile respective nu sunt un pasiv, ci din contră, un activ pentru municipiu și pentru județ. De aceea cred că primul lucru pe care îl avem de făcut este organizarea. Domnul Chipăilă știe, noi chiar zilele trecute am avut o discuție cu domnul Răzvan Pascu, un influencer la nivel național, care atrage un anumit public țintă de oameni cu bani, care doresc să plătească pentru experiențe. Și încercăm să avem o colaborare pe programul ”Anii Drumeției” și, de ce nu, în continuare să facem un plan, pe termen mediu și lung, de promovare a Sibiului. Pentru că noi avem produsul. Inclusiv pe partea de business. Noi facem o agenție, Business Agency, după modelul de la Viena. Am avut o firmă din Elveția care a investit în Sibiu și omul când a venit cu delegația la Consiliul Județean a fost foarte încântat că noi avem acest program de ecoturism și că el își putea aduce caii în Sibiu. De ce? Pentru că nimeni nu va veni undeva să producă mai mulți bani, dacă nu are o viață bună. Și atunci toate lucrurile acestea sunt interconectate. Noi avem aeroport în care investim 60 de milioane de euro acum. Avem business aici. Putem avea sport. Avem cultură, Muzeul ASTRA, evenimente culturale… Toate acestea, dacă știm să ștergem un pic praful de pe rafturi, dacă ne așezăm la masă și brand-uim – pe lângă ce face domnul primar la Rășinari, pe lângă ce face domnul Budrala la ASTRA Film – și începem să fim mai dinamici, cred că putem trăi mult mai bine din toate acestea. Și vom aduce bani pe toate domeniile.
Și aș mai spune un lucru. Noi, sibienii, suntem așa, mândri de Sibiul nostru. Și eu sunt mândru de Sibiul nostru! Dar ați fi surprinși dacă vă spun că am fost la Viena, la Business Agency, și când le-am spus acelor oameni că noi avem aeroport, ei eu rămas surprinși: ”Aveți aeroport?!” Majoritatea firmelor din Europa își mută înapoi businessurile din Asia. Mergem pe autostradă. Și să îmi spuneți de ce o firmă ar alege un alt oraș și nu Sibiul. Noi stăm foarte mult și așteptăm să ne pice ceva în năvod. Nu, oameni buni! Noi trebuie să facem vânzare directă, trebuie să avem un produs clar, un brand clar, trebuie să fim prezenți la târguri și să încercăm să vindem asta. Și putem fi în continuare mândri de Sibiu! Avem ce vinde, dar ne lipsește vânzarea și marketingul.
Ștefana Peev: Eu cumva cu asta mă zbat. Tatăl meu are o pensiune în Păltiniș și mă tot roagă și insistă să aduc oameni aici. Eu vând experiențe exotice. Am dus oameni în Bali, în Bora-Bora, peste tot. Iar când lansez ceva în on-line, de 4.000-5.000 de euro, oamenii imediat dau sold out. Dar cum să îi explic tatălui meu că nu am cum să vând aici, pentru că ceea ce vând e prea ieftin, iar oamenii nu vor să cumpere? Și tata nu înțelege. ”Păi cum să nu cumpere? Dacă cumpără cu 4-5.000 de euro, cum de nu cumpără la mine cu 500 de euro?” Ei au nevoie de experiențe. Vor să îi ducem undeva în pădure, cu o masă plină de lumânări, cineva să îi servească… Am sunat la restaurante, am încercat să fac astfel de lucruri, în așa fel încât să le ofer experiențele de lux pe care eu le ofer celorlalți în afară. Însă îmi e mult mai simplu să lansez o vacanță în străinătate, unde toată lumea sare, decât să îi aduc aici, chiar dacă sunt la două ore distanță.
Adrian Bibu: Eu cred că în primul rând trebuie să ne păstrăm autenticitatea. Cred că noi trebuie să vindem aici ce avem să vindem. Eu, Adrian Bibu, care am muls vaca pe când eram mic, care am trăit o viață normală și simplă, în urmă cu un an, când am fost cu programul ”Anii Drumeției” și am mâncat o zeamă acră sub o viță la Cârțișoara, eram super fericit! Oamenii caută să plătească și astfel de experiențe. Sunt foarte mulți străini care vin în zonă și vor astfel de momente. Cred că aceasta trebuie să vindem noi.
Dezbatere. Foto: Sibiu 100 %
”România este o pagină albă. Nu scrie nimic pe ea în lume.Nu știe lumea de voi! Faceți ceva și scrieți!”
Alin Chipăilă: M-aș opri puțin la partea de promovare. Nu poți tu, ca Sibiu, să te duci să te promovezi la Berlin, la Târgul de Turism. Pentru că ești o picătură într-o mare acolo. Târgul de Turism de la Berlin e o industrie. Dacă tu, ca țară, nu ești acolo, să creezi cadrul general în care regiunile tale să se promoveze, e foarte dificil să o faci ca județ. Te costă câteva sute de mii de euro: 150.000 euro standul, plus 100.000 euro închirierea spațiului, ajungi la 250.000 euro numai ca să își închiriezi un stand de 100 mp. Ca să poți fi cu adevărat prezent la un târg de acolo. Și aici, din păcate, la nivel de țară, stagnăm. Din 2017, de când Organizația Mondială a Turismului a organizat conferința de la București, a venit secretarul general și ne-a transmis foarte clar: ”România este o pagină albă. Nu scrie nimic pe ea în lume. Nu știe lumea de voi! Faceți ceva și scrieți! Nu scrie nici de rău, nici de bine. Puteți să scrieți voi de bine, să vă faceți promovarea”. Sunt, într-adevăr, câteva eforturi sporadice ale celor din industrie. Și aici trebuie să evidențiem municipalitățile și județele care, într-adevăr, sunt active. Am pus bani, mână de la mână, Sibiul, cu Craiova, cu Timișoara, cu Oradea, ca să ne promovăm într-o campanie de o lună de zile la BBC, în decembrie anul trecut, când britanicii își aleg destinațiile de călătorie pentru anul următor. Aceasta am făcut-o din bugetul nostru. România, ca țară, nu a putut să mai plătească încă 60.000 de euro, să prelungească respectiva campanie cu încă o lună. Nu se poate la nivel de țară! Trebuie să fim conștienți și de lucrurile pe care putem să le facem. Iar aici cred că mândria aceasta de care vorbea domnul Bibu are și un aspect pozitiv. Poate și să îți tulbure privirea la un moment dat și să îți rarefieze oxigenul, dar trebuie să menționăm și că sibienii sunt cei mai mare ambasadori pe care îi are Sibiul. Lucrurile care s-au făcut aici, faptul că am găzduit de-a lungul timpului evenimente de răsunet și de impact la nivel european, cum a fost Summitul șefilor de stat și de guvern, și care s-a desfășurat impecabil, a lăsat amprentă. Ne știe lumea. Trebuie să vedem, într-adevăr, acum, cum îi aducem pe oameni aici, cum integrăm programele care se fac la nivel de regiune, pentru că dacă stați să vă uitați pe site-ul nostru, pe sibiu-turist.ro, sunt repertoriate în jur de 850 de evenimente care se întâmplă în județ într-un an de zile. Deci e, efectiv, o foarte mare efervescență de evenimente. Și aici sunt în special organizatorii de evenimente care s-au dezvoltat ca urmare a ”Sibiului, capitală culturală europeană”, pentru că acesta a fost unul din marile câștiguri. Trebuie să stabilim publicul țintă, iar aici piața germanofonă e predilectă, prin legăturile pe care le avem noi, ca Sibiu, și Transilvania, cu ei, piața de proximitate și ceilalți. Și trebuie să facem eforturi, și aici lucrăm de la începutul anului cu județul Sibiu, să vedem cum reușim să mai creștem numărul conexiunilor aeriene pe care le avem. Pentru că sunt cu dublu sens. Irlanda, efectiv, venea în perioada în care aici era capăt de sezon și ne creșteau foarte mult turismul, și pe partea de turism cultural, și pe partea de turism activ. Nu mai avem legăturile respective, din păcate. Și facem eforturi. Dar și aici e vorba de bani, de sute de mii de euro, dacă nu chiar mai mult, care trebuie investiți pentru a reuși să dinamizăm partea de conexiuni aeriene.
În ceea ce privește turismul de proximitate, noi țintim la profilul unui turist care să fie și educat, și care să aibă și potență financiară. Asta face ca Sibiul să fie pe locul patru în preferințele turiștilor străini. Care caută turismul cultural, de sănătate, turismul verde, care sunt preocupați de mediu. Trebuie să avem și acțiuni de educație, de educare a turiștilor. Dacă ne uităm în jur, ajunge lumea să ne arate cu degetul. Deci și educarea turiștilor face parte din ceea ce avem de făcut. Dacă te uiți pe toate zonele unde oamenii merg să facă un picnic, noi avem o problemă cu deșeurile. Rămân în urma noastră munți de deșeuri. Nu suntem educați din punctul acesta de vedere. Deci sunt foarte multe șantiere pe care trebuie să lucrăm. Trebuie să prioritizăm două-trei dintre ele, pe care să le atacăm împreună. Mediul public, mediul privat, pentru că banii care se investesc în Sibiu pe partea de sport, pe partea de cultură, de educație, chiar au început să își arate potențialul! Au un potențial de a crește atractivitatea și veniturile din această destinație foarte mare.
Acesta a primit asistență medicală din partea unui echipaj SMURD. Tânărul a suferit multiple traumatisme fiind transportat la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu conștient.
„Echipajele Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu și ISU au scos tânărul de sub tractor, iar echipajul Ambulanței l-a imobilizat și asigurat asistența medicală de urgență, el prezentând multiple traumatisme, printre care și sindrom de strivire la un picior.
Bărbatul, conștient, a fost transportat de urgență la spital el având nevoie urgent de intervenții de specialitate”, au transmis reprezentanții Ambulanței Sibiu.
Polițiștii sibieni au deschis o anchetă în acest caz.
„Pe o proprietate privată din extravilanul localității Râu Sadului, un tractor s-a răsturnat peste șofer, provocându-i vătămări corporale. Tânărul în vârstă de 21 de ani, localnic, a fost transportat la spital conștient.
În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, urmând a fi stabilite toate circumstanțele în care s-a produs acest eveniment”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
UPDATE: Minorul a fost depistat, sâmbătă seara, pe Calea Cisnădiei din municipiul Sibiu. Din primele verificări rezultă că nu a fost victima niciunei infracțiuni.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Poliţiştii sibieni caută un minor în vârstă de 11 ani, care a plecat dintr-un centru social din localitatea Hosman.
Sâmbătă după amiaza, în jurul orei 17, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie, cu privire la faptul că, în cursul acestei zile, minorul Canahai Marian, în vârstă de 11 ani, a plecat voluntar dintr-un centru social pentru copii, din localitatea Hosman, fără a mai reveni.
Copilul are 1,30 metri înălțime, 45 de kilograme, ochi căprui, păr brunet.
În momentul plecării, minorul ar fi purtat un tricou de culoare negru, eșarfă în jurul gâtului de culoare albastru, jachetă sau hanorac de culoare închisă prinsă în jurul taliei, pantaloni blue-jeans de culoare închisă și bocanci de munte de culoare gri cu negru.
Nu se cunosc eventuale semne particulare.
Persoanele care pot oferi informaţii despre acest minor sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Proiectul Noii Cineaşti s-a desfășurat în perioada mai – iulie, fiind organizat de Asociațiunea ASTRA și cofinanțat de Primăria Sibiu. Scurt-metrajele științifice realizate de tinerii participanți au fost prezentate publicului săptămâna trecută, la Biblioteca Județeană ASTRA.
Noii Cineaști sunt elevi de la Colegiul Național Octavian Goga, Colegiul Național Samuel von Brukenthal, Liceul Tehnologic Independența și Colegiul Tehnic Energetic. Programul la care au participat a cuprins 7 module, a câte 2 ore fiecare. Elevii au învățat interactiv și colaborativ cum să stăpânească arta elocvenței și a ilustrării mediatice în comunicare. Au avut parte de prezentări în plen și ateliere de lucru. Pentru editarea mediatică au fost folosite aparatele digitale personale și software built-in sau ușor accesibile. Temele abordate sunt legate de știință și de prezentarea acesteia într-un mod ”prietenos” cu publicul larg. ”Încotro ne duce somnul”, ”Calculatoare cuantice” sau ”Memoria luminii”, sunt doar câteva dintre titlurile peliculelor.
Un montaj realizat la Clubul Cinefil
”Pentru mine acest proiect a fost o posibilitate de a dezvolta noi abilități. În științe este important să avem informații corecte, însă pentru publicul larg este mult mai important cum prezentăm aceste informații. Acest club se ocupă de prezentarea unor concepte aparent greu de abordat și încearcă să le facă mai accesibile pentru orice persoană care prezintă interes în subiectele discutate. Acest club este debutant în domeniul scurtmetrajelor pe teme științifice și mă bucur să fiu unul dintre cofondatori, voi încerca, prin continuarea activității clubului, să arăt tuturor ce este cu adevărat știința și să atrag persoanele pasionate spre studiul acestor domenii, ne spune Ovidiu Agârbicean, unul dintre liceeni implicați în proiect
Clubul SciTech Media Sibiu își propune să fie un nucleu de conectare către țară pentru Noii Cineaști
Ca urmare a interesului trezit de program, s-a decis înființarea unui club. ”Aceste scurt metraje sunt ale elevilor din proiectul meu, Noii Cineaști. Am constituit astfel Clubul SciTech Media Sibiu, ca un nucleu de conectare către țară.”, ne spune Felicia Milian, managerul de proiect.
Pentru Angelina Lupu, una dintre realizatoarele filmului despre somn, clubul înființat pentru Noii Cineaști ”are un potențial mare pentru dezvoltarea noastră și cu orizonturi și mai largi pentru viitorul nostru. Știința este adusă în spotlight. Dacă am înțeles un lucru foarte important după toate aceste întâlniri, este că la noi în țară nu se abordează acest subiect suficient de frecvent în societatea largă… M-am simțit ca un adevărat om de știință pe tot parcursul cursului. Am făcut muncă de cercetare, am gândit un plan logic și am umplut lipsa descrisă mai sus. Am gândit un videoclip informativ în cuvinte simple, ca să pot împărți bucăți de neuroștiințe cu toți cei de vârsta mea, fără să îi bag în ceață.”
”In această perioadă de timp am participat la clubul cinefil “SciTech Sibiu” Mi-a plăcut să particip foarte mult pentru că am avut ocazia să dezbat idei științifice cu un colectiv interesat, totodată având oportunitatea să îmi folosesc cunoștințele proprii si creativitatea mea pentru a crea un videoclip științific in stilul YouTube, ne spune Cristian Boangher
Filmele realizate de către elevi pot fi vizionate online, pe canalul de youtube al Clubului: https://www.youtube.com/@ClubulSciTechMediaSibiu
O femeie și două minore au fost rănite, sâmbătă după amiaza, într-un accident rutier produs pe DN 1, în zona localității Veștem.
Polițiștii rutieri spun că, în timp ce conducea un autoturism spre Vâlcea, o femeie în vârstă de 32 de ani, din Avrig, posibil pe fondul neatenției în conducere, a pierdut controlul direcției de deplasare, ieșind în afara șoselei.
Trei echipaje de la Ambulanța Sibiu și unul SMURD alături de o autospecială de stingere au intervenit la locul evenimentului rutier.
Echipajul SMURD a preluat fetița de 9 ani, care a fost transportată la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Luther conștientă, având un traumatism abdominal și unul cranio-cerebral.
Echipajele de la Ambulanță au preluat mama de 32 de ani cu un traumatism cranio cerebral acut închis și fetița de 6 ani care a suferit un traumatism de coloană lombară.
Sibiul a fost dintotdeauna un oraş european, indiferent că s-a aflat, de-a lungul istoriei sale, sub dominaţia habsburgică, austro-ungară sau în România Mare. Arhitectura urbanistică a oraşului a fost de fiecare dată poate cea mai importantă carte de vizită pentru așezarea de pe Cibin. Mai mereu privirile celor care au trecut prin oraş au fost aţintite asupra caselor şi instituţiilor din centrul istoric. Practic, tot ceea ce era mai important în arhitectura europeană din secolul XIX şi începutul secolului XX şi chiar şi înainte, se regăsea sub o formă sau alta construit şi în comunitatea sibiană.
Imagine la zi de pe Google Maps cu cele două ansambluri arhitecturale din Sibiu și Budapesta, care rezistă de mai bine de un secol
Pentru a întări valoarea arhitecturală a Sibiului şi această tendinţă de-a fi în rând cu lumea în ceea ce priveşte urbanismul, ne aplecăm astăzi asupra unui lucru mai puţin ştiut din istoria oraşului. Sibiul şi Budapesta au câteva lucruri materiale şi imateriale în comun, ambele aşezări reprezentând repere culturale şi arhitectonice importante în această parte a Europei. Unul dintre lucrurile care ne leagă se referă la arhitectura, urbanismul străzilor şi intersecţiilor din cele două oraşe. Este vorba despre octogoanele arhitecturale din cele două localități. Practic, o intersecţie de bulevarde din Budapesta şi o intersecție importantă din Sibiu, din apropierea centrului istoric, sunt realizate după aceleaşi principii şi seamănă izbitor, dacă nu sunt chiar la fel una cu cealaltă. Mai mult, clădirile construite în aceste intersecţii sunt identice pentru fiecare oraş, singura diferenţă fiind aceea că intersecţia din Budapesta este realizată la o scară mai mare. Totodată, intersecţia Bulevardelor Andrassy şi Terez krt din Budapesta şi intersecţia străzilor din Sibiu, Constantin Noica (fosta Moscovei) şi Independenţei sunt construite și ele pe aceleași principii arhitecturale. Şi clădirile din cele două intersecţii diferă, însă geometric sunt la fel, în formă de octogon, dacă privind ansamblu pe de-a întregul. Primul octogon a fost realizat în Budapesta, iar apoi replicat la Sibiu, de un influent om de afaceri local la începutul secolului XX. În Sibiu, octogonul este format din trei clădiri istorice identice, plus Spitalul CFR, construit pe aceleaşi principii când s-a amenajat intersecţia, în urmă cu mai bine de un secol. În Budapesta, cele patru clădiri sunt identice, fiind considerate şi ele istorice, iar acum găzduiesc firme multinaţionale.
Cele trei case sibiene
Care este explicaţia asemănării?
Există o singură explicație pentru această replicare urbanistică între Budapesta și Sibiu: cele două intersecţii cu imobilele construite la fel sunt realizate după planurile unor arhitecţi ce provin din şcoala celebrului vizionar Otto Wagner. Acesta a fost un arhitect și planificator urban austriac. Stilul său artistic se încadrează puternicului curent artistic Art Nouveau, creând stilul Seccesion. De altfel, pe strada Constantin Noica mai este o clădire, în fapt fosta reşedinţă a comerciantului Julius Misselbacher, ridicată în 1903, după planurile arhitectului Otto Wagner din Viena. De menţionat este faptul că omul de afaceri din Sibiu a fost, probabil, unul potent financiar, în condiţiile în care a reuşit să amenajeze acest ansamblu de clădiri din Sibiu, aproape imediat după construcţiile din Budapesta.
Una din legendele orașului referitoare la apariția în Sibiu, a ansamblului arhitectonic în discuție, spune că acesta ar fi fost construit, de fapt, de una dintre familiile reprezentative ale vremii de atunci, pentru cele trei fiice. Astfel, acesta ar fi comandat realizarea clădirilor la biroul arhitectului Otto Wagner.
