Doi adulţi şi doi minori, au decedat, duminică, într-un accident produs în comuna Orbeni, fiind vorba de un autoturism lovit de un tren.
Polițiștii băcăuani au fost sesizați prin 112, de către mecanicul de pe locomotiva trenului de persoane Suceava-București, despre faptul că a intrat in coliziune cu un autoturism care nu ar fi oprit la trecerea la nivel cu cale ferată, prevăzută cu indicator.
În urma impactului, doi minori şi doi adulţi au murit pe loc.
La locul evenimentului s-au trimis pentru intervenţie două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o ambulanţă SMURD şi două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță.
Poliţiştii întreprind cercetări pentru a stabili împrejurările care au condus la producerea accidentului.
După 2010, Primăria Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu, instituţiile publice ale Guvernului și primăriile din judeţ, practic tot ceea ce înseamnă administraţia sibiană, dar şi mediul privat sibian, şi-au făcut un titlu de glorie din atragerea fondurilor europene. Şi, într-adevăr, a fost dezvoltată infrastructura judeţului Sibiu, în speţă drumurile, şcolile, reabilitate spitalele şi realizate alte investiţii în imobile care au făcut ca gradul de confort al sibienilor şi nivelul de pregătire a funcţionarilor din administraţia locală să sporească.
Pe acelaşi trend s-a înscris şi mediul privat sibian, care a reuşit să atragă fonduri pentru dezvoltarea afacerilor, pentru pregătirea forţei de muncă şi pentru şcolarizarea tineretului. Am fost obişnuiţi în ultimii ani ca judeţul Sibiu să fie considerat un model în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene de către cei care ne administrează. În cazul în care presa îndrăznea să se îndoiască de preformanța conducătorilor de instituţii publice în atragerea acestor fonduri, ne trezeam cu o listă generoasă cu proiecte europene derulate sau în curs de accesare. Mai mult, am asistat din partea acestora la jocuri de imagine pe urma investiţiilor făcute, parade şi băi de mulţime, care să ne demonstreze profesionalismul celor pe care i-am votat. Ce-i drept, în mediul privat imaginea şi politicul contează mai puţin, spre deloc, pentru că acolo rentabilitatea firmei este primordială.
Statisticile Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene au luat în calcul axele de finanţare propuse în cadrul exerciţiul de finanţare a Uniunii Europene 2014 – 2020: Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operaţional Asistență Tehnică (POAT), Programul Operațional Regional (POR) şi Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). Precizăm că analiza în discuție nu face referire la fondurile europene atrase prin PNRR, acesta nefiind inclus în exercițiul financiar al Uniunii Europene 2014-2020.
Pentru a vedea exact cum stă judeţul Sibiu la atragerea banilor europeni spre Sibiu, am verificat datele Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în ceea ce priveşte ultimul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2014 – 2020, ale cărui efecte le simţim cel mai bine în această perioadă, deoarece se află pe final de derulare.
Sibiu 100% a făcut o comparaţie între judeţele din regiunea Centru, care cuprinde judeţul Sibiu, alături de Mureş, Alba, Braşov, Covasna şi Harghita. Iar concluzia nu este una chiar îmbucurătoare. Mureşul, Alba şi Braşovul ne iau faţa ca număr de proiecte finanţate de UE şi ca valoare a acestora. Suntem doar înaintea judeţelor Covasna şi Harghita şi aceasta din cauză că avem o administraţie locală mai numeroasă, de unde și şansa de a atrage mai multe proiecte. Pe lângă aceasta, și starea economică şi socială din cele două ţinuturi este sub cea din judeţul Sibiu. Deci, una peste alta, ideea, de multe ori invocată de aleşii noştri, că am fi cei mai performanți din regiune, este una cel puțin eronată.
Una credem noi despre Sibiu şi altceva ne spun cifrele şi statisticile: locul 4 din 6
Regiunea Centru a fost creată în mijlocul anilor 2000, tocmai pentru ca fondurile europene să fie accesate mai uşor. Aceasta cuprinde judeţele din sudul Transilvaniei şi îşi propune să faciliteze atragerea banilor europeni cât mai rapid şi pe axe de finanţare cât mai accesibile pentru autorităţile locale. Cifrele şi statisticile nu mint, cum se spune, iar adevărul este incontestabil: suntem pe locul 4 din 6 judeţele în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Acest lucru demonstrează capacitatea scăzută a administraţiei judeţene de a atrage banii europeni, dacă ne uităm la media proiectelor obţinute de judeţul Sibiu. Deci, suntem departe de a fi cei mai performanţi în administraţie din sudul Transilvaniei, iar acest lucru ar trebui să ducă la mai mult realism din partea celor care ne conduc, în gestionarea resurselor implicate în accesarea proiectelor cu finanţare europeană. Şi, de ce nu, să tragă un semnal de alarmă pentru un sprijin şi mai consitent al primăriilor mai sărace din judeţ, care nu îşi permit să obţină proiecte majoare pentru dezvoltarea infrastructurii şi, în final, pentru îmbunătăţirea confortului cetăţenilor. Altfel, riscăm ca judeţul Sibiu să fie împărţit în două: în Sibiul urban, bine dezvoltat, şi Sibiul rural, fără perspective reale. Mulţi ar putea spune că Sibiul este dezvoltat economic şi că ar avea nevoie de fonduri europene mai puţine, pentru că judeţul Sibiu este în top atunci când trimite banii la bugetul de stat, însă niciodată nu putem afirma că am atras suficiente fonduri europene, în condiţiile în care tot timpul apar nevoi majoare, iar concurenţa între judeţe pentru banii europeni este acerbă şi loială. Scuza că județul stă bine economic acum poate fi cu dus şi întors, în condiţiile în care s-a văzut cum a fost recuperat decalajul faţă de noi de către Mureş, Braşov şi chiar şi Alba.
Sibiul, la mică distanță de Harghita
Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a Guvernului României, Sibiul se află pe locul 4 în ceea ce priveşte valoarea proiectelor atrase. Ultima statistică realizată de specialiştii ministerului a fost realizată la 31 martie 2023. Sibiul a atras în perioada exerciţiului financiar 2014 – 2020 în jur de 2,8 miliarde de lei din bani europeni, ceea ce înseamnă mai puţini bani decât Mureş – 3,24 miliarde de lei, Braşov – 3,22 miliarde de lei, şi Alba – 2,9 miliarde de lei. În schimb, suntem peste Harghita cu 1,7miliarde de lei atraşi şi Covasna, care a reuşit doar 904 milioane de lei.
Şi în ceea ce priveşte numărul de proiecte atrase, judeţul Sibiu se află tot pe locul 4, cu 319 proiecte, după Mureş – 411, Braşov – 399 şi Alba – 360. Suntem la mică distanţă de Harghita, care are, potrivit ultimei recenzii a ministerului, 310 proiecte cu bani europeni. Deci, nici poziţia a 4-a în clasamentul judeţelor din sudul Transilvaniei nu mai este atât de sigur, mai ales că ne află pe final de exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Covasna încheie clasamentul cu 137 de proiecte. Cu toate că adminsitraţiile din Harghita şi Covasna au şi o facilitateîn plus în atragerea de proiecte. Pe lângă cele care pot fi atrase din bani europeni, şefii din administraţiile din cele două judeţe mai au şi o altă sursă de finanţare: banii peşi la dispoziţie pentru zonele din Diaspora de către guvernul maghiar, condus de Viktor Orban.
Pretenţia de a fi capitală de regiune, pe undeva nerealistă
În aceste condiţii, mult preconizata descentralizare administrativă şi economică naţională, care se lasă de cel puţin 10 ani mult aşteptată, nu ne găseşte în acest moment în postura de a fi capitală de regiune, din perspectiva atragerii de fonduri europene. Poziţia a 4-a în clasamentul judeţelor nu ne avantajează la revendicarea titlului de capitală de regiune, în condiţiile în care nu suntem judeţul cu cea mai bună capacitate administrativă. Voci din Sibiu, în plan politic şi administrativ, au contestat în trecut faptul că Alba a fost aleasă ca sediu al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, iar nereuşita noastră, a sibienilor, a fost în schimb o binefacere pentru Alba, care are acum prima informaţie referitoare la banii europeni. Practic, s-a văzut că oamenii politici din Alba au fost mai puternici la Bucureşti, în ceea ce priveşte influenţa politică, decât cei din Sibiu sau Braşov. Acum Alba dă ora exactă în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, iar câştigul cel mai mare este, cel mai probabil, în plan de imagine, la care se adaugă numeroasele locuri de muncă create în urma acestui carusel al fondurilor europene.
În altă ordine de idei, sibienii se plâng că nu avem instituţii regionale de forţă în municipiul Sibiu. Amintim în acest sens doar faptul că Curtea de Apel este tot la Alba, iar Direcţia Regională de Finanţe, la Braşov. Gurile rele ar putea acuza o anume mediocritate politică a senatorilor şi deputaţilor sibieni, ceea ce a dus la a avea instituţii publice de forţă în plan secund, lucru care pare să întărească încă o dată lecţia pe care am primit-o cu desemnarea judeţul Alba drept sediul ADR Centru. Trebuie menţionat că, în cele din urmă, descentralizarea şi regionalizarea României din punct de vedere administrativ se va face la un moment dat, chiar şi sub presiunea Uniunii Europene, iar pe acest fond concurenţa între judeţe pentru a atrage cât mai multe fonduri de la Guvern şi de la Uniunea Europeană şi pentru a-şi păstra instituţiile regionale sau a aduce altele, va fi tot mai acerbă. Iar bătălia se va da în plan politic şi administrativ. Să sperăm că în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2021 – 2027, Sibiul îşi va creşte semnificativ capacitatea administrativă şi se va impune atât în ceea ce priveşte atragerea banilor de la Uniunea Europeană, dar şi în a face un lobby politic mult mai eficient la Bucureşti, astfel încât să devenim judeţ-lider în sudul Transilvaniei. Din păcate, acum Braşovul şi Mureşul ne-o iau înainte, iar Sibiul nu dă semne că va reveni în forţă, chiar dacă avem câteva avantaje care vor conta foarte mult în viitor: un aeroport modern, un posibil nou spital județean sau un turism cultural printre cele mai performante din ţară.
Avem nevoie inițiative conjugate, de oameni cu perspective în administraţie, care să vină cu proiecte noi de dezvoltare şi în ton cu trendul european, pentru că trecutul şi prezentul Sibiului, unul de-a dreptul excepţional, obligă. Iar imaginea şi anvergura Sibiului în plan european (capitală culturală europeană, gazdă a summit-ului Consiliului Europei etc.) poate comporta erodarea firească, dacă nu e susținută cu eforturi adecvate și eficiente.
Foto: Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
ANM a emis atenţionări Cod galben şi Cod portocaliu de caniculă şi disconfort termic ridicat, valabile luni, în toată ţara.
Conform prognozei de specialitate, în 17 iulie, va fi Cod galben de caniculă şi disconfort termic ridicat în vest, sud, sud-est şi local în centru, unde valul de căldură se va intensifica.
Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor situa în general între 33 şi 37 de grade, iar minimele se vor încadra între 17 şi 25 de grade.
Luni, valul de căldură va continua să se intensifice şi va fi caniculă în toate zonele de câmpie şi de podiş. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.
Temperaturile maxime se vor situa în general între 33 şi 37 de grade, iar cele minime se vor încadra între 17 şi 23 de grade.
De asemenea, luni va fi Cod portocaliu de caniculă şi disconfort termic accentuat în Bucureşti, Crişana, Banat, Oltenia, Muntenia şi în sudul Moldovei, unde valul de căldură va persista, iar canicula se va intensifica.
Se vor înregistra temperaturi maxime în general de 37 – 39 de grade, disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile minime se vor situa între 18 şi 24 de grade.
Judeţele aflate sub Cod portocaliu de caniculă sunt: Bihor, Arad, Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Galaţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, precum şi municipiul Bucureşti.
Acum 15 ani a ”descălecat” în Sibiu și, de atunci, trudește neostoit la moara unui vis pe care și-l împlinește cu îndărătnicie. Acela de a dărui altor incorigibili rătăcitori într-ale (ne)cuvintelor o revistă de cultură și civilizație: ”Cenaclul de la Păltiniș”. Un deceniu și jumătate de apariții și un popas la numărul 85.
Valentin Leahu. Foto: Arhiva personală
De la presa bucureșteană cotidiană, la revistă de cultură sibiană
Valentin Leahu e un boem pur și simplu! Aceasta, dacă am îndrăzni să îl ”suspectăm” pe Valentin de a fi pur și, mai ales, simplu. El însuși se definește un dezordonat într-ale vieții și un artist într-ale neorânduielii clișeelor, stereotipiilor. A făcut ani și ani casă bună cu veselnice și bahice experimente petrecărețe, a avut afilieri conjuncturale sau durabile cu personalități de marcă din zona culturii sau gazetăriei, a dezamorsat proiecte la care unii au aderat doar cu un pregnant scepticism și disimulată servitute, de fiecare dată reușind să pună însă în mișcare un potențial mobilizator excepțional, care l-a așezat în rost. Iubirist incorigibil, confuz și realist până în măduva sufletului, Valentin Leahu și-a adus trecutul la prezent și se joacă de-a v-ați ascunselea cu capriciile sorții. Revista ”Cenaclul de la Păltiniș” stă mărturie pentru aceasta.
Bucureștean de obârșie, face școala militară la Sibiu, pe care o absolvă în 1983. Lucrează o scurtă perioadă în domeniul militar. Se căsătorește în cetatea lui Hermann, se desparte și se reîmpacă după 25 de ani. Anii 1990 îl prind în București, pe baricadele presei centrale. Activează la principalele publicații care apăreau pe atunci în capitală, începând cu ”Românul”, ”Parlament”, ”Viitorul românesc” și până la ”Ziua”, ”România liberă”, ”Expres” etc. La momentul Pieței Universității, editează ziarul ”Golanul”, un adevărat manifest revoluționar pentru acea falie de istorie.
Valentin Leahu. Foto. Arhiva personală
”Am vrut să intru în presă de dinainte de 90, ne spune Valentin. Am cochetat cu Ion Cristoiu, iar după 90 am lucrat la Românul, un săptămânal foarte cunoscut la acea vreme. Ulterior, în perioada Pieței Universității, lucram la Parlament, condus de Dan Mucenic. Eu am făcut ziarul Golanul, în Piața Universității. Pe frontispiciu aveam: A ieși din comunism înseamnă a intra în istorie, un citat dintr-un francez pe care nu îl suporta Vadim Tudor, care îmi și spusese la un moment dat: Ce, pe jidanii ăștia i-ai găsit să îi citezi? Era împreună cu Eugen Barbu. La care Eugen Barbu, superb, îmi spune: Tinere domn, vezi-ți de drumul dumitale în viață! Lasă-l pe Vadim, că el are nebuniile lui.
Își amintește cu vădită nostalgie de oameni și vremuri de oarecând. Când îl întreb pe cine îi are mai cu drag pe răbăjul amintirilor prețuitoare, nu pregetă să îmi spună: ”Dan Mucenic. O mare capacitate de om. Roșca Stănescu, Horia Tabacu, oameni mulți și frumoști lângă care am fost aproape”. Lor și se alătură întâlnirile providențiale cu Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Mircea Dinescu, Horațiu Mălăiele, cu ”artiști plastici, oameni înțelepți”. Confluența și pretextul acestor cunoașteri? ”Aveam Șarpele roșu, o locație superbă, o cârciumă unde veneau și ei. Așa cum era Capșa pe vremea lui Caragiale, așa era Șarpele roșu pentru noi și acele vremuri. Și mergeam acolo seară de seară. Pe vremea aceea eram consumator. Mergeai acolo să bei o bere și plecai dimineața. Viața mea de gazetar a fost una tumultoasă.”
Între prieteni. Foto: Arhiva personală
Păltinișul își face cenaclu prin Valentin Leahu
În urmă cu 15 ani, revine la Sibiu. Și începe să dea ghes unui vis nici de el știut până atunci: editarea unei reviste de cultură. Mai ales că, dincolo de găzetărie, Valentin Leahu scrie dintotdeauna poezie, își dezgolește sufletul în cuvinte și își zugrăvește tumultul istovitor în frânturi de poem. ”Scriu de-o viață! Asta e viața mea, să mâzgâlesc câte ceva. E foarte important în viață să faci ce vrea Cel de Sus, ca să îți coloreze viața”, ni se confesează Valentin.
Cum a apărut Cenaclul de la Păltiniș? ”Eram într-o duminică, acum 15 ani, în Păltiniș și Eugen Jitariu, unul din gazetarii buni și cunoscuți ai Sibiului, îmi spunea cum vrea să facă el o revistă, Transilvania Plus. Și i-am spus: Eugene, nu mai bine facem noi o revistă Cenaclul de la Păltiniș? Suntem aici, acasă la Noica! A fost de acord, însă nu credea că eu chiar sunt în stare și fac această revistă. Și că a doua zi voi fi la OSIM, să înregistrez marca, titlul. Asta am și făcut! Așa a pornit la drum Cenaclul de la Păltiniș, despre care un prieten drag îmi spunea că nu rezistă mai mult de 10 numere. Și iată că acum pregătim numărul 85!”
Din echipa adunată în jurul acestei idei, amintim pe: Silviu Guga ”cel care a și fost în preajma lui Noica”, pe ”fostul meu profesor de la Facultatea de Jurnalistică, Ion Dur”, Ioan Topârceanu, Corneliu V. Mihail, Ovidiu Calborean, Elena Moisei, Ioan Tămâian, Ion Radu Văcărescu, Octavian Hoandră, Pr. Constantin Necula, Ioan Cărmăzan, Mircea Ștețiu, Dumitru Ban, Mirela Gruiță, Mihai Gagea, Constantin Ilea, Dumitru Augustin Doman etc.
Revista, format A6, are 100 de pagini, o formulă grafică de excepție și o vastă larghețe în gestionarea ariilor culturale abordate. Cum rezistă cu apariția ei, având în vedere că nu beneficiază de nicio finanțare ”instituțională”? ”Sincer să fiu, nu știu! La început am avut un tiraj mare, 1.000 exemplare. Pentru o revistă culturală e enorm! A trecut apoi prin mai multe formate. Un format mare, apoi tabloid, format A 4 și, acum, A5. De ceea ce înseamnă editare, strângere de texte, posibili sponsori, mă ocup eu, cu mine, cu Leahu, cu Valentin! Am mulți prieteni din țară, colaboratori și prieteni buni, care scriu pentru mine”.
Totodată, se înscrie la facultatea sibiană de jurnalism. ”Paradoxal, eu eram jurnalist de ani de zile în presa bucureșteană, și am făcut facultatea de jurnalistică la Sibiu, ulterior și un master în publicitate și brand”.
Ultimul număr al Revistei ”Cenaclul de la Păltiniș”
Poezie, versus gazetărie. În fond, dilema lui Valentin Leahu
Valentin Leahu trădează permanent gazetăria pentru poezie și invers, într-o interdependență neviciată și interogație inofensivă. Primul său volum, Apusul vinului în călimară, este o carte de amintiri boeme, scrisă în București. ”Lucram la cotidianul Atac și Horia Tabacu mi-a propus să scriu o rubrică de amintiri zi de zi, ne spune Valentin. Să relatez un eveniment din viața mea. Și, timp de un an de zile, am scris aceste amintiri boeme. Și așa a apărut cartea. Titlul cărții a plecat de la un poem al meu: Boema nu-i o simplă epopee, / E o alunecare printre stânci, / E o bibliotecă luată-n brânci / Și o sticlă comparată c-o femeie. // Boema e o dragoste amară, / Fără de care viața n-are rost, / Boema e o zi de post, / Apusul vinului în călimară. Cartea a apărut la Ed. Semne, la București, în primul an când am venit în Sibiu”.
Urmează un al doilea volum de versuri, Poeme pe nota de plată, ediție bilingvă româno-germană, traducerea în germană fiind asigurată de Walter Johrend, ”un nume impus în topica poeziei sibiene”. Apoi, la Ed. Grinta, din Cluj-Napoca, îi apare volumul Cu sufletul seară.
Valentin Leahu. Foto: Arhiva personală
Cu siguranță, de Valentin Leahu se va mai face vorbire. Nelipsit de la evenimentele scriitoricești ale Sibiului ori de la prilejurile de a cunoaște oameni, destine, temeiuri, Valentin e o prezență, un personaj. Iar postura aceasta în care se complace și în care se simte cel mai bine, aceea de animator cultural și străjuitor de cenaclu, îi vine cu o neîndoielnică paternitate. L-am întrebat pe Valentin Leahu ce urzește la planuirile viitoare. Răspunsul, unul dezarmant de sincer: ”Planul meu de viitor e să trăiesc. Uite, am ajuns la 62 ani, mai am 3 ani până la pensie și am avut niște probleme grave de sănătate. De la viața dezordonată cred că mi se trage. Deci îmi propun să trăiesc…”
Ca să înţelegeţi ce vreau să spun este nevoie de puţină imaginaţie de… peşte. Imaginaţi-vă că zburdaţi liber prin apele Pacificului, în orice direcţie vă poftesc solzişorii, împreună cu toţi camarazii de banc şi alături de alte specii, paşnici toţi, căci hrană e destulă şi peisajul subacvatic fascinant. Ce nu se vede însă este traulerul de deasupra capului, care şi-a desfăşurat traulele de adâncime şi de fapt toată zburdălnicia e aparent liberă, căci se desfăşoară în interiorul unei plase care se strânge încetişor.
În plasă suntem noi, peştii, ca să nu zic proştii, că nu suntem proşti, ci prostiţi de fel de fel de făcături numite breaking news, traulerul e construcţia satanei, care crede că poate băga în plasă toţi peştii oceanului planetar, iar plasa este ţesută de slugile lui, iudele, care cred că dacă sunt noduri de plasă au pus coada la prună şi vor moşteni pământul. Specia asta de „trăpitori” este cea mai scârboasă, o încrucişare satanică între trădători şi răpitori. Trădători de toate calibrele – de Ţară, de neam, de Dumnezeu şi de lucrarea Lui în lume, de aproapele şi, în final, chiar de ei înşişi, în nemernicia lor – şi răpitori de cea mai joasă speţă şi mai groasă lăcomie s-au îmbârligat şi au produs o specie cu chip de mort şi fără conştiinţă. Aceştia sunt călăii lumii creştine şi aceasta este imaginea actualităţii internaţionale şi, implicit, şi a actualităţii româneşti!!!
Deşteaptă-te, române! Ai un imn proorocesc şi mai ai experienţa unei rezistenţe naţionale de 2 000 de ani la răscruce de vânturi potrivnice, mai ales cele de dată ceva mai recentă dinspre trei mari imperii prădătoare, rus, otoman şi habsburgic. Nimic nou sub soare. Şi azi dinspre Austria bate vifor de jaf naţional, dinspre Rusia crivăţ de rapt teritorial, iar dinspre islam o tornadă care încă mai visează să suie semiluna pe bisericile creştine, în loc de cruce. Deşteaptă-te, române, că nu mai ai nimic de pierdut, doar o inimă de român! Iar despre inimă Hristos îţi spune ţie, care în Hristos te-ai botezat, în Hristos te-ai şi îmbrăcat, Lui să i-o dai!!!
Nu pot să nu repet la nesfârşit cuvintele părintelui Iustin Pâtvu: „Românii numai uniţi şi întorşi la Hristos vor face faţă vremurilor care vor veni!”
Şi ce vremuri! Satanicii pun cătuşe aurite la toate încheieturile şi laţuri la beregata tuturor celor care de bunăvoie întind mâinile şi gâtul spre făcăturile lui.
Citez din Sfinţii Părinţi (stareţul Antonie): „Prima libertate de care are nevoie diavolul, fără de care toate celelalte s-ar risipi, este libertatea confesională, aşa numita toleranţă religioasă. Esenţa acestei mişcări e să facă drum, întâi de toate pentru tineri, către satan”. Mai clar nu se poate. Duhul credinţei strămoşeşti a fost spulberat de iluzia lumii virtuale, din care numai o minune dumnezeiască îi mai poate scoate. Pentru că, a doua aşa-zisă libertate a satanei este libertatea pervertirii moralităţii. E deja parte organică a cotidianului. Vezi programele subculturale ale televiziunilor noastre, greţoase şi înjositoare pentru fiinţa umană, umorul scabros şi gâlceava de mahala pe post de „educaţie”. Ţi se încreţeşte pielea pe spinare, dacă eşti normal. Desfrânarea se numeşte emancipare sexuală, coruperea începe de la grădiniţă, drogurile se liberalizează, sodomia şi zoofilia bat la porţile cetăţii, apologia sinuciderii asistate e propagată ca un act caritabil. Şi mai sunt cătuşe aurite în panoplia satanei. Iar banul, ochiul dracului, veghează peste tot.
De aceea războiul e o ameninţare probabilă care bate la uşă! Căci pasărea Phoenix nu poate renaşte decât din propria cenuşă. Dar mai este o cale, una luminoasă: dreapta credinţă strămoşească!!!
Evanghelia de astăzi conține o mustrare, adresată celor care nu înțelegeau cum putea Iisus să ierte păcatele, și anume: „Pentru ce cugetați cele rele în inimile voastre?” (Matei 9, 4).
Mustrarea este paradoxală, pentru că Iisus pune gândirea în interiorul inimii, iar nu în seama minții omenești. Or, noi știm că, în principiu, cu mintea gândim, iar cu inima simțim.
Dar Iisus spune înadins aceste cuvinte tocmai pentru a arăta legătura indestructibilă care trebuie să existe între minte și inimă. Acolo unde mintea și inima se unesc, își preiau și funcțiile, una de la alta, adică mintea ajunge să simtă, iar inima să gândească. Numai așa omul reușește să trăiască armonios, după asemănarea cu Dumnezeu.
Aici vedem cum Hristos depășește filosofia romană, a dictonului „mens sana in corpore sano”, care uită de inimă. Un trup sănătos cu o minte sănătoasă, dar care nu are inimă, se aseamănă unui robot, care nu poate să iubească. Or, Hristos vrea să descopere că, frumusețea omului desăvârșit, constă în inima care gândește binele și în mintea care simte adevărul.
De această învățătură a fost inspirat și Sf. Ap. Pavel, atunci când a scris: „Dragostea nu gândeşte răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr” (I Cor. 13, 4-8).
Și aici ies în evidență cuvintele: „dragostea nu gândește răul”. Aceeași expresie paradoxală, care pune în relație dragostea cu gândul, inima cu mintea. Dragostea unei inimi curate gândește binele unei minți luminate.
Dar să nu uităm de mustrare. Hristos a certat atunci, dar ne ceartă și azi: pentru ce gândim numai cele rele în inimile noastre? Zi de zi, necontenit, gândim răul despre noi, despre ceilalți, despre viitor. Până la refuz.
De aceea zic: haideți să uităm de aberații și să „resetăm” inima și mintea. Numai așa inima noastră va gândi corect, la binele enorm pe care ni l-a făcut Dumnezeu. Restul e umplutură.
Pentru că se anunță în continuare zile extrem de călduroase, polițiștii sibieni au transmis o serie de recomandări pentru șoferi.
Copiii mici lăsați singuri în mașini sunt expuși riscului de hipertermie (supraîncălzire), deoarece nu își pot regla temperatura corpului la fel de repede ca adulții.
Starea de sănătate a unui copil mic blocat într-o mașină fierbinte se poate deteriora în câteva minute, așa că nu ar trebui să fie lăsat niciodată singur – nici măcar un minut.
Animalele de companie nu trebuie lăsate singure într-un vehicul niciodată, mai ales în zilele caniculare.
Când temperatura de afară este foarte ridicată, anumite obiecte uitate în autovehicule pot provoca daune și îi pot răni pe ocupanți.
„Tuburile de deodorant se pot deforma la căldură excesivă, iar conținutul de aerosoli devine extrem de periculos în aceste condiții. La temperaturi ridicate, brichetele devin adevărate surse de risc, provocând deteriorarea parbrizului sau a banchetelor.
Gelul antibacterian conține substanțe care la temperaturi ridicate fac ca recipientul să explodeze”, a transmis Poliția Sibiu pe Facebook.
Serviciul italian de meteorologie a declarat că insula se va afla în „epicentrul” caniculei de săptămâna viitoare, val pe care meteorologii l-au numit Charon, după vâslaşul care aduce suflete în infernul din mitologia greacă, scrie Digi 24.
Italia nu este singura țară care se confruntă sau urmează să ajungă la temperaturi record. Autoritățile din Grecia au decis să oprească accesul pe Acropole, vineri, în miezul zilei, când termometrele au arătat 41 de grade.
„Temperaturile vor atinge un maxim între 19 și 23 iulie – nu numai în Italia, ci și în Grecia, Turcia și Balcani. Mai multe recorduri locale de căldură în aceste zone ar putea fi depășite în acele zile”, a afirmat meteorologul italian și expertul în climă Giulio Betti, citat de Adevărul.
Un bărbat a fost rănit, sâmbătă seara, după ce a căzut cu motocicleta pe DN 7C, în zona localității Cârțișoara.
Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit faptul ca un bărbat în vârsta de 32 de ani, din Vaslui, în timp ce se deplasa spre Cârțișoara cu motocicleta a căzut.
La intervenție a participat și un echipaj Salvamont Sibiu. De asemenea, un echipaj SMURD a intervenit pentru a-i acorda bărbatului îngrijiri medicale.
Acesta a suferit un traumatism la umăr (suspiciune de fractură), fiind transportat la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu pentru investigații suplimentare.
FC Hermannstadt a pierdut prima partidă din noul sezon al Superligii, 0-1 pe teren propriu, cu Farul Constanța.
În minutul 3, FC Hermannstadt a solicitat o lovitură de la 11 metri, dar arbitrul Istvan Kovac a lăsat jocul să continue, după analiza VAR.
În minutul 28, Baba Alhassan a avut o oportunitate foarte bună, însă a șutat modest spre poarta Farului, iar Buzbuchi a reținut mingea.
Opt minute mai târziu, Balaure a încercat să centreze, dar mingea a fost deviată și a trecut puțin peste poarta lui Buzbuchi.
Farul a replicat în minutul 41. Dumitrache a profitat de o indecizie în apărarea sibienilor și a șutat din marginea careului mare, dar Letica a prins balonul.
FC Hermannstadt a avut o ocazie uriașă de a deschide scorul în minutul 2 al prelungirilor primei reprize. Cristian Neguț a șutat direct pe direcția lui Buzbuchi, după ce a rămas singur cu portarul Farului.
Campioana a replicat tot în prelungirile primei reprize, când Borgnino a șutat pe lângă poartă, din marginea careului de șase metri.
Sibienii au avut prima ocazie a reprizei secunde în minutul 46. Daniel Paraschiv a trecut de Buzbuchi, dar mingea trimisă de atacant spre poartă a fost respinsă de fundașii Farului.
Tot FC Hermannstadt a avut o ocazie uriașă în minutul 53. Alhassan a scăpat singur cu Buzbuchi, dar a trimis mult peste poartă din interiorul careului.
Campioana a deschis scorul în minutul 57. Grameni a reușit să marcheze cu un șut din marginea careului de șase metri, după mai multe ezitări ale apărării formației lui Măldărășanu.
Jucătorii sibieni au avut ocazia egalării în minutul 61. Balaure a centrat perfect din lovitură liberă, iar Găman nu a prins poarta din poziție ideală.
Tot FC Hermannstadt a avut o ocazie foarte mare în minutul 65. Biceanu a reluat cu capul din câțiva metri, însă portarul campioanei a respins în bară cu un reflex uimitor.
Sibienii au mai ratat o ocazie uriașă în minutul 75. Gabi Iancu a scăpat spre poarta constănțenilor, dar a trimis direct în Buzbuchi.
Campioana Farul a fost la un pas de 2-0 în minutul 79. Din interiorul careului, Rivandinho a lobat mingea peste portarul Letica, dar balonul a căzut pe transversală.
Farul a avut ultima ocazie a partidei în minutul 90. Borgnino a trecut de portarul Letica, dar mingea argentinianului a fost respinsă de Găman în ultimul moment.
Nu s-a mai întâmplat nimic până la final, iar sibienii încep noua ediție a Superligii cu un eșec.
Un echipaj SMURD și unul de la Salvamont Sibiu au intervenit pentru salvarea bărbatului.
„Un echipaj SMURD cu medic a intervenit de urgență în Cisnădioara, în zona Piatra Broaștei, pentru a acorda asistență medicală unei persoane căzute de pe ATV.
Echipajul a preluat un bărbat de 31 de ani conștient, cu traumatism de bazin și l-a transportat la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergentul major Andreea Ștefan.
Un biciclist a fost rănit, sâmbătă după amiaza, într-un accident rutier produs pe Drumul Național 14, în Brateiu.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că un biciclist, un bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani, a încercat să traverseze neregulamentar drumul național, moment în care a fost lovit de un microbuz condus spre Mediaș de către un bărbat în vârstă de 44 de ani, din județul Mureș.
Bărbatul a primit îngrijiri medicale din partea unui echipaj al Ambulanței Mediaș. Acesta s-a ales cu un traumatism cranian și escoriații, fiind transportat la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Municipal Mediaș.
