Specie invazivă în România, limaxul spaniol, Arion lusitanicus, a ajuns la noi cel mai probabil sub formă de ouă, în ghivecele cu flori importate. De ani buni de zile este extrem de răspândit și dă mari bătăi de cap celor care vor să cultive verdețuri și legume. Dacă nu doriți să folosiți chimicale pentru a scăpa de limacșii și melcii din grădină, există și metode naturale de combatere.
Melci de grădină. Foto Sibiu 100%
Am încercat câteva dintre aceste metode naturale, ce s-au dovedit mai mult sau mai puțin eficiente, mai ales când vorbim despre limacșii ”de import”. Limacșii sau melcii fără cochilie sunt des întâlniți în grădinile de legume sau în solarii. Îi vedem de primăvara și până toamna târziu. Noaptea sunt mai activi precum și în zilele ploioase. Fac ravagii atât la dimensiuni de câțiva milimetri, dar și ca adulți ce ating peste zece centimetri.
Capcanele cu bere sunt o soluție des folosită pentru a combate limacșii
Una dintre cele mai utilizate și cunoscute metode naturale, este ”capcana cu bere”. Pentru aceasta, puneți bere într-un recipient pe care îl îngropați în pământ, lăsându-i marginile afară. Peste noapte, melcii sunt atrași de miros, cad în lichid și se îneacă. Metoda funcționează, mai ales în cazul grădinilor mici. În caz de invazie masivă sau de multe zile ploioase este mai puțin eficientă. Ar trebui zeci de asemenea capcane, iar lichidul trebuie schimbat des în cazul diluării datorate ploii.
Capcana cu bere. Foto Sibiu 100%
O altă metodă ar fi crearea unei bariere colțuroase și abrazive în jurul legumelor, care să țină la distanță limacșii și melcii de grădină. Bariera poate fi din nisip, coji de ouă, cenușă, ace de conifere și tărâțe, am folosit și mălai în scopul acesta. Nu am putut cuantifica rezultatele.
Puteți încerca aplicarea pe solul din straturi a unor scânduri. Melcii se adună sub ele, le verificați periodic și îndepărtați dăunătorii. Metoda funcționează, dar necesită răbdare și poate nu este eficientă în cazul unei populații mari. Tot dintre metodele naturale, este ”vânătoarea nocturnă”. Este eficientă dacă aveți timp, pur și simplu ieșiți noaptea la lumina lanternei și adunați limacșii de pe plante.
Unii fermieri folosesc și metoda ”maceratului din melci”. Melcii pe care reușiți să îi strângeți noaptea, se lasă la macerat și se folosește soluția rezultată pentru stropiri la marginea culturilor. Se presupune că mirosul va îndepărta populația de limacși. Puteți încerca și această variantă.
Rațele alergătoare indiene – soluția ideală atât pentru limacși cât și pentru melcii cu cochilie
De departe, dintre câte metode naturale am încercat, cea mai eficientă sunt rațele alergătoare indiene. Acestea adoră să mănânce atât limacșii cât și melcii cu cochilie, o pereche poate curăța rapid o grădină. În străinătate se şi închiriază astfel de raţe pentru a elimina melcii fără cochilie. La noi nu este (încă) disponibil acest serviciu dar există deja suficienți crescători de unde să le puteți achiziționa. Ca și puncte pozitive, sunt o soluție 100% naturală de a scăpa de melci și limacși, iar ouăle lor sunt delicioase. Ca și puncte negative, aveți nevoie de puțină logistică, un spațiu unde să le închideți eventual. Tot ca și aspecte mai puțin plăcute, pot călca în picioare plantele tinere. Sau pot să mănânce din verdețurile cultivate în grădină. Această problemă nu am avut-o în cazul în care le-am crescut de boboci. Mâncau doar cereale și limacși. În cazul unor rațe cumpărate deja adulte, acestea mâncau și din straturi.
Două ”nou venite pe lista lăcașelor de cultură ce își deschid porțile către public în Noaptea Muzeelor, au fost printre preferatele sibienilor. Este vorba despre Muzeul Atelier al Tipografiei (MATS) și despre Sinagoga din Sibiu. Timpul de așteptare la cozile formate la fiecare dintre acestea, era de 30 – 40 de minute.
Coadă pentru turul ghidat MATS. Foto Sibiu 100%
MATS este deschis din luna septembrie a anului trecut de către doi pasionați de litere, Delia și Tudor Petrescu. Sibiancă de origine, Delia Petrescu și-a adus aici familia și a deschis un mic atelier muzeu privat, pe strada Ocnei. În Noaptea Muzeelor, zeci de persoane au așteptat pentru a beneficia de turul ghidat și pentru a putea acționa vechile prese tipografice. Câțiva dintre vizitatori au plecat acasă cu frumoase afișe imprimate manual.
Muzeul Atelier de Tipografie din Sibiu are în patrimoniu mai multe prese de tipografie funcţionale, cea mai veche fiind presa Columbiană englezească „Ullmer & Son”, din anul 1854. Delia Petrescu spunea în cadrul turului ghidat că sunt doar 30 de țări din lume unde mai există astfel de prese, România fiind una dintre ele. Aceasta după ce familia Petrescu a achiziționat-o din Malta și o operează în scopul original. Dintre presele care mai există în lume, majoritatea sunt doar obiecte decorative.
Presa Columbiană MATS. Foto Sibiu 100%
Muzeul este împărțit în două încăperi, care redau imaginea fidelă a două ateliere de tipografie veche, unul din anul 1854, iar celălalt din anul 1950. Aici se imprimă folosind tehnicile vechi, cu tot procesul desfășurat manual, fără nimic acționat electric. Cei interesați pot participa și la ateliere practice.
Sinagoga din Sibiu a fost vizitată de mii de persoane în Noaptea Muzeelor
La Sinagoga din Sibiu, sute de persoane așteptau să intre. În primele două ore de la deschidere, 1700 de persoane vizitaseră clădirea și expoziția de aici. Alte sute de persoane așteptau încă să intre. Este primul an în care Sinagoga este deschisă publicului în Noaptea Muzeelor și nimeni nu se aștepta la un asemenea interes. În interior exista și o expoziție organizată de Muzeul Național Brukenthal despre istoria clădirii și a evreilor din România în cadrul proiectului ”O cultură cu multe culori”.
Noaptea Muzeelor la Sinagoga din Sibiu. Foto Sibiu 100%
Claudiu Moscki, consilier în cadrul Cultului Mozaic din Sibiu, spune că obiectivul se poate vizita și în restul anului. În cursul dimineții, între orele 10 și 12, într-o cămăruță din lateralul clădirii, există o persoană de la care vizitatorii pot solicita accesul.
Am întrebat mai multe dintre persoanele de la coadă ce i-a făcut să stea zeci de minute, unii dintre ei veniseră chiar din alte orașe. Cu toții erau interesați de clădirea istorică, majoritatea nu mai fuseseră niciodată în interior. Puțini știau de existența unor evenimente culturale desfășurate aici. Și în cadrul ediției de anul acesta a FITS, mai multe spectacole vor avea loc în sinagoga din Sibiu.
Sute de persoane așteptau să viziteze Sinagoga din Sibiu în Noaptea Muzeelor. Foto Sibiu 100%
Dacă la sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial la Sibiu erau aproximativ 1900 de evrei, în timp numărul lor a scăzut continuu. Astăzi Comunitatea Evreiască de la Sibiu are 45 de membri, în tot județul. În sinagogă se oficiază rugăciuni ocazional iar din când în când este locația unor evenimente culturale de excepție.
Coadă de zeci de mașini pentru intrarea la Muzeul Satului
Mii de sibieni au participat la evenimentele din cadrul Nopții Muzeelor. Pe lângă cele din zona centrală, Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului a fost din nou asaltat de vizitatori. Coada mașinilor celor care doreau să ajungă în Muzeu, ajungea până pe strada Siretului, traficul fiind extrem de îngreunat în zonă.
Trei persoane au fost rănite, sâmbătă seara, într-un accident rutier produs pe Șoseaua Alba Iulia din municipiul Sibiu.
Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că, în timp ce conducea un autoturism spre Cristian, în apropiere de intersecția cu Aleea Iasomiei, un bărbat în vârstă de 48 de ani, din Cristian, pe fondul nepăstrării distanței de siguranță în mers, a intrat în coliziune cu autoturismul condus în fața sa de către un sibian în vârstă de 68 de ani.
Trei pasagere din autoturismul condus de către bărbatul în vârstă de 48 de ani au fost rănite în urma impactului. Este vorba despre o fetiță în vârstă de 6 luni, o minoră în vârstă de 11 ani și o tânără în vârstă de 18 ani.
Echipaje de la ISU și Ambulanța Sibiu au intervenit pentru acordarea primului ajutor persoanelor rănite. Echipajul de la Ambulanță a transportat la Compartimentul Primire Urgențe Luther fetița de 6 luni, care prezenta un traumatism cranio-cerebral TCC și minora de 11 ani, care s-a ales cu un traumatism oracic.
Tânăra de 18 ani a fost transportată la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu de echipajul SMURD. Aceasta s-a ales cu traumatisme la mâini.
Cea de-a patra ediție a Târgului de Ecoturism va fi organizată la finalul acestei luni, în cadrul programului Anii Drumeției.
Evenimentul va avea loc în perioada 19-21 mai, în zona Târgului de Țară din cadrul Muzeului Astra din Sibiu, în intervalul orar 10:00 – 18:00. În cadrul acestuia va fi prezentată oferta de primăvară – vară a operatorilor locali pentru activități recreative și sportive, echipamente și servicii conexe.
Târgul este dedicat pasionaților de activități și experiențe autentice în aer liber, și operatorilor din zona turismului sustenabil.
„Județul Sibiu înseamnă tradiții și gusturi autentice, monumente ale naturii unice în România, cum ar fi calcarele cretacice de la Cisnădioara, toate acestea oferite vizitatorilor noștri cu ospitalitate și căldură. Am enumerat doar câteva dintre atuu-rile pe care dorim să le promovăm, folosindu-le înțelept, în beneficiul tuturor celor care aleg să ne treacă pragul. Vă invit, dragi iubitori de natură, la acest târg și să vă programați următoarele ieșiri în minunatul nostru județ”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Evenimentul va fi împărțit în patru secțiuni:
● expozițională, în care vizitatorii vor putea afla care sunt ofertele și ce tip de experiențe și activități pot încerca în sezonul de primăvară-vară în județul Sibiu;
● comercială, cu echipamente și produse care pot fi achiziționate la prețuri speciale, alături de sesiuni demonstrative de folosire a acestora;
● panel de discuții, în care specialiștii din domeniu vor împărtăși experiențele de bună practică pentru turism sustenabil și informații utile pentru înființarea și promovarea unor puncte atractive de ecoturism dar și comportamentul adecvat pe munte.
● activități în aer liber pentru întreaga familie și experiențe locale deosebite.
Vizitatorii sunt invitați, ca în timpul celor trei zile ale târgului, să bucure de ateliere tradiționale meșteșugărești, degustări de produse, sesiuni de yoga, ture de bicicletă și multe alte surprize, programul complet urmând a fi disponibil în perioada imediat următoare.
O nouă filă de istorie a Sibiului a fost scrisă, în această săptămână, când vechea aerogară a Aeroportul Internaţional Sibiu a fost demolată complet.
Construită în 1959, aceasta a fost, de-a lungul timpului, una dintre porţile principale de intrare în Sibiu. „Trecutul lasă loc viitorului: vechea Aerogară a fost demolată”, a fost mesajul responsabililor Consiliului Judeţean, postat on-line. Recent, la începutul lunii aprilie, conducerile Consiliului Judeţean şi Aeroportului Internaţional Sibiu au organizat un moment aniversar, ce a marcat întreaga existenţă a vechii aerogări şi în urma căreia cei care au lucrat în aeroportul sibian şi-au luat la revedere de la vechea clădire. „Pasiune, profesionalism și camaraderie sunt cel puțin trei trăsături comune ale oamenilor alături de care am participat la un ultim tur al vechii aerogări și turnului de control. Sunt oameni cu ani mulți de activitate petrecuți aici, de-a lungul cărora nu au avut voie să greșească nici măcar o dată. Alături de conducerile Aeroportului Internațional Sibiu și ale Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian – Sucursala Sibiu, le-am mulțumit pentru profesionalism, oferindu-le câte un simbol al aprecierii noastre cât și binemeritate aplauze. Construite în 1959, vechea aerogară și turnul de control vor deveni amintire lăsând loc extinderii actualului terminal, la a cărui inaugurare dorim să-i avem din nou alături pe veteranii serviciilor aeroportuare sibiene”, afirma conducerea Consiliului Judeţean.
Una dintre cele mai mari investiţii din judeţ
În acest moment, Aeroportul Internaţional Sibiu se află în plină dezvoltare. Investiția derulată de Consiliul Judeţean se ridică la 272,4 milioane de lei. Va fi extins atât terminalul de pasageri, cât și modernizată infrastructura de securitate a Aeroportului Internațional Sibiu. Terminalul, care va fi extins de la 6.200 mp la 22.400 mp, poate asigura un flux de până la 2,5 milioane pasageri/an. Viitoarele dotări ale sistemelor de securitate vor asigura o scădere a timpilor de așteptare pe liniile de control și vor crește nivelul de siguranță pentru pasageri și personalul aeroportuar. Investiţia va fi realizată de societatea sibiană Con-A. Pe lângă extinderea terminalului de pasageri, investiţia prevede crearea a 10 ghișee cu operator și 7 automate pentru check-in, dublarea filtrelor de securitate de la 3 la 6, creșterea numărului porților de îmbarcare de la 5 la 7, cât și instalarea unor sisteme de securitate ce vor ușura controlul pasagerilor în privința dispozitivelor electronice și obiectelor de vestimentație. Cea mai mare parte a finanțării este asigurată din fonduri europene nerambursabile (164,5 milioane lei) și Bugetul de stat (25,1 milioane lei), cât și de Consiliul Județean Sibiu și Aeroportul Internațional Sibiu (82,6 milioane lei). Extinderea şi modernizarea aeroportului este una dintre cele mai mari investiţii derulate după 1990 de Consiliul Judeţean.
Vechea aerogara Sibiu
Istoricul Aeroportul Internaţional Sibiu
2022
Aeroportul Internațional Sibiu, alături de aeroporturi din Europa, a semnat în data de 4 februarie 2022 la Bruxelles „Declarația de la Toulouse”, întărind angajamentul industriei aviatice pentru un viitor durabil prin reducerea la zero a emisiilor de carbon.
2021
În anul 2021, marcat în continuare de provocările generate de apariția pandemiei de COVID-19, traficul aerian la Aeroportul Internațional Sibiu a înregistrat o redresare parțială, datorată și diversificării oportunităților de călătorie disponibile de la Sibiu, rutele nou lansate în anul 2021 susținând dezvoltarea traficului de pasageri.
2020
Pe fondul pandemiei COVID-19, Aeroportul Internațional Sibiu, alături de întreaga aviație, a suferit o reducere a traficului și a activității extrem de pronunțată. Efectele negative ale pandemiei COVID-19 se reflectă în cifrele înregistrate de Aeroportul Internațional Sibiu în anul 2020.
2018
În august 2018, se înregistrează un trafic record de pasageri la Aeroportul Internațional Sibiu, cu peste 85.000 de pasageri îmbarcați-debarcați într-o lună calendaristică. În anul 2018 se depășește pentru prima dată pragul de 700.000 de pasageri înregistrați în trafic la Aeroportul Internațional Sibiu într-un an calendaristic.
2017
În luna decembrie 2017, s-a depășit pentru prima dată pragul de 500.000 de pasageri înregistrați la Aeroportul Internațional Sibiu într-un an calendaristic.
2013
Sunt demarate procedurile pentru selectarea operatorilor care vor îndeplini serviciul de interes economic general. Aeroportul Internațional Sibiu celebrează cea de-a 70-a aniversare.
2010
Este modernizată parcarea de 300 de locuri a aeroportului. În luna septembrie, Aeroportul Sibiu primește statutul de aeroport internațional, fiind al treilea aeroport din România care s-a bucurat de acest statut, în urma îndeplinirii condițiilor prevăzute de noua legislație internațională în domeniu.
2009
Activitatea aeroportului crește cu 34% față de anul 2008 și cu 97,5% față de anul 2007.
2007
Încep lucrările de dezvoltare și modernizare a aeroportului.
2004
Începe să se contureze tot mai clar necesitatea modernizării, dat fiind că pista de decolare-aterizare betonată, de 2000 m lungime și 45 m lățime, precum și platforma de 300 m lungime și 70 m lățime, cu 5 locuri de parcare, permit numai operarea cu avioane de capacitate mică.
1997
Începând cu luna august, Aeroportul Sibiu este reorganizat ca Regie Autonomă cu specific deosebit, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu.
1992
Aeroportul este deschis traficului internațional de pasageri, primele destinații fiind Stuttgart și München.
1975
Devin operaționale clădirea Radar, împreună cu instalațiile aferente.
1970
Se construiește pista betonată care are 2000 m lungime și 30 m lățime, cu acostamente de 7,5 m și capacitate portantă de 17 tone. De asemenea, se dă în exploatare balizajul pistei și dispozitivul luminos de apropiere, făcând posibilă exploatarea aeroportului și pe timp de noapte.
1959
Se dă în exploatare clădirea aerogării, compusă din parter, etaj, turn de control, sală de așteptare (cu o capacitate de operare de 50 pasageri pe flux de îmbarcare-debarcare) și o magazie de mărfuri.
1944
Se introduc cursele civile interne către București, Brașov, Deva, Oradea și Târgu-Mureș.
1943
Inaugurarea Aeroportului Sibiu pe locația actuală. Activitatea de zbor se desfășura pe o suprafață de 174 ha, pe un teren înierbat situat la vest de hotarul comunei Turnișor. Primele aeronave, de tip Lockheed, aparținând companiei Lares, efectuau zboruri pe rutele București – Sibiu – Arad și București – Sibiu – Oradea.
Compartimentul motor al unui autoturism a fost cuprins de flăcări, sâmbătă după amiaza, pompierii intervenind de urgență.
Pompierii sibieni au intervenit cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD în municipiul Sibiu pe strada Tiberiu Ricci, pentru lichidarea unui incendiu care se manifesta la compartimentul motor al unui autoturism.
Incendiul izbucnit din cauza unui scurtcircuit produs la compartimentul motor a fost lichidat rapid fără a se extinde la întregul autoturism.
O femeie și fetița ei în vârstă de 3 ani au fost rănite, sâmbătă, într-un accident de circulație produs pe Drumul Național 1 în zona Hula Bradului.
Din primele investigații efectuate la locul producerii evenimentului, polițiștii au stabilit că, în timp ce conducea un autoturism spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 52 de ani, din Covasna, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autoturism condus spre Brașov de către un bărbat în vârstă de 28 de ani, din județul Vaslui.
O femei în vârstă de 27 de ani și o fetiță în vârstă de 3 ani, ambele pasagere în autoturismul condus de către vasluian, au fost rănite și transportate la spital conștiente.
Testările alcoolscopice ale celor doi conducători auto au indicat o valoare 0, în cazul șoferului din județul Covasna și o valoare de 0,29 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, în cazul șoferului din județul Vaslui.
ISU Sibiu a intervenit cu mai multe echipaje pentru acordarea de îngrijiri medicale persoanelor rănite. Au fost mobilizate trei echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de transport victime multiple, o autospecială de stingere și una de primă intervenție.
Echipajele medicale au evaluat medical 5 persoane adulte și una minoră. În urma evaluării medicale o femeie în vârstă de 27 de ani prezenta un traumatism abdominal, iar fiica acesteia în vârstă de 3 ani un traumatism cranio-facial.
Acestea au fost transportate la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Luther, pentru îngrijiri de specialitate. Restul persoanelor au refuzat transportul la spital.
Traficul rutier în zona producerii accidentului se desfășoară îngreunat.
Municipiul Mediaș va primi peste 6 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării pentru realizarea canalizării pluviale pe Șoseala Sibiului.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a semnat 37 de noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în valoare totală de peste 574 de milioane de lei.
Unul dintre proiecte se referă la canalizarea pluvială pe Șoseaua Sibiului din municipiul Mediaș, Ministerul Dezvoltării urmând să aloce peste 6 milioane de lei.
Contractele semnate vizează reabilitarea şi modernizarea străzilor şi drumurilor de interes local, înfiinţarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, reabilitarea unor parcări, trotuare şi alei pietonale, precum şi refacerea unor podeţe de acces.
Cu aceste proiecte, numărul contractelor semnate, până în prezent, în cadrul Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, se ridică la 1.153, în valoare totală de aproape 13 miliarde de lei.
O străduță cochetă din Terezian. Și o discreție maiestuoasă, ademenitoare. O poartă roșie, indecisă spre oaspeți. Care dacă ți se deschide, îți face loc, cu largă inimă, în istorie. Și o invitație care te pune în încurcătură. Pentru că translația între oarecând și incisivul prezent e una abruptă, pe alocuri șocantă.
Gabriel Tibori. Foto: Sibiu 100%
Cel mai adesea, ne trezim în situația în care construim sau ne opintim să facem posibile visele celorlalți, uitând, mai mereu, de noi înșine. De faptul că e posibil să putem respira și prin propriile noastre încercări de zbor. Gabriel Tibori a ales să își construiască propriile vise. Și să nu își falsifice pasiunile, chiar dacă viața de zi cu zi nu îl absolvă de grijile cotidiene. Din lada cu zestrea de vise, și-a făcut o împărăție a sa, unde și-a adunat clipele ne oprit în loc.
Garajul Art Studio Old School
Inițial, fusese un garaj. Acum e un adevărat muzeu, un loc pentru prieteni, cum îl numește el. Însă o locuire pentru sumedenie de lucruri cu suflet. Mașini de oarecând de cusut, colecție de aparate de fotografiat de epocă, potcoave, măști de gaze, radiouri, ziare vechi, hărți ale Sibiului, vederi, sticle de sifon, ceasuri. Toate arondate pe pereți, improvizații neașteptat de izbutite și formule cu totul inedite, cu un simț estetic al gestionării lor de-a dreptul covârșitor. Pentru ca prietenii și iubitorii de artă să îl poată identifica mai ușor inclusiv ca locație, a denumit muzeul Art Studio Old School.
Gabriel Tibori a terminat Liceul Energetic. Deși a încercat să cocheteze cu alte tentații profesionale, pasiunea pentru meșteșugul instalațiilor de iluminat, design interior și tot ce e legat de aceste preocupări l-a urmărit cu obstinație. ”După ce am terminat liceul, își începe el povestea, am făcut armata și apoi am intrat la facultate, aici, la Sibiu, la Inginerie, secția de Automatizări și Calculatoare. Și mi-am dat seama că nu prea e de mine. Eram mai mult pe partea asta artistică. M-aș fi dus mai degrabă la Litere sau la altceva de genul acesta. Am mers, cât am rezistat acolo, și mi-am dat seama că nu mă văd stând pe scaun într-un birou, toată ziua cu ochii într-un ecran și să programez. Dacă aș fi fost făcut pentru asta, probabil că asta reușeam să fac. Dar nu m-am văzut acolo. Sunt fascinat de corpurile de iluminat hand made. Și de reciclarea lucrurilor de demult, de care alții vor să scape. Totul e funcțional aici. A da o nouă viață unui obiect, să îl salvezi de la pieire, mi se pare cel mai minunat lucru”.
Mașina familiei, obiect de muzeu. Foto: Sibiu 100%
Într-un capăt al studioului, jumătatea din față a unei mașini de cândva s-a statornicit în perete. ”A fost mașina tatălui meu, a familiei. Am condus-o și eu, și sora mea. Și am zis că rămâne în acest fel o parte din ea aici. Am radiat-o, am dezmembrat-o, în două luni de zile, și am adus-o aici”, elucidează misterul prezenței ei aici Gabriel. Oriunde te miști, ești captivul unei epoci, a unei părți din povestea timpurilor: hărți ale Sibiului de pe la o mie șase sute și ceva, bancnote uitate de vremuire, sticle de sifon, cu care parte dintre noi și-au stins amăreala într-o vreme nu foarte de mult apusă, aparate de fotografiat pe post de proiectoare, colecții de vederi ale Sibiului întinse pe zeci de ani. Toate la un loc recreează o lume.
”Cred că de mic am început să colecționez, pentru că am o colecție de ambalaje de gumă de mestecat de dinainte de 1989. Am început prin a păstra mobila veche rămasă de la bunici, cu valiza din armată. Apoi am strâns abonamente, bilete, tot ce a fost pe la festivaluri, pentru că îmi plac e muzica rock și de peste tot pe unde am fost am adunat ce am găsit. Apoi bancnote, programe de meciuri de fotbal, baschet, volei, rugby…”, ne mai spune Gabriel Tibor.
Cum a ajuns garajul locul în care să își adune, cu atâta pasiune și creativitate, amintirile? Ne spune tot Gabi: ”Are legătură cu ideea inițială. Eu aș fi căutat, acum câțiva ani, un spațiu unde, văzând că îmi ies niște lucruri și sunt apreciate de cei din jurul meu, să mi le expun. Un spațiu mai vizibil, fie într-o asociere cu cineva, fie o locație gen galerie. Nu am găsit. Și mi-am zis: Măi, dar eu am gărajul acesta, unde țin o mașină și, în rest, lucruri de tot felul. Am eliberat tot, așa, dintr-un elan foarte entuziast, și am zis: Trebuie să fac ceva aici! Am folosit totul din materiale reciclabile. L-am amenajat începând cu anul 2019. Practic, la debutul pandemiei. Ideea însă am avut-o mai înainte. Am tăiat, am curățat, am șlefuit, am inventat, adaptat și a ieșit ce vedeți. M-am tot gândit cum să concep spațiul acesta, după ce l-am golit. L-m despărțit printr-un perete, astfel câștigând încă un spațiu prețios de expunere, pe ambele părți. E un început care nu va avea sfârșit, pentru că ideea continuă. Primesc telefoane, oameni care vor să vadă ce e aici…”
Valiza militară personală, devenită exponat. Foto: Sibiu 100%
”Dau o nouă viață acolo unde ea nu prea mai există”
De unde își găsește exponatele? Într-o lume în care încercăm să ne rupem tot mai mult de trecut în care tehnica era una rudimentară pentru confortul vieții și renunțăm foarte ușor la obiectele ce ne-au făcut devenirea mai ușoară, Gabriel pare un prizonier al perpetuării pretextelor amintirilor din familie sau epocă.
”Spațiul acesta este viu, strict pentru prieteni. Nu e comercial, nu mă gândesc la a face un profit din asta. Am prieteni care, văzând ce am, îmi aduc sau mă cheamă să îmi aleg lucruri de care nu mai au nevoie. Primesc multe lucruri. Sunt oameni care stau la bloc și nu au unde să le țină. De pildă, îmi aduc aminte că aveau bunicii mei un radio vechi, pe care îmi pare foarte rău că nu l-am mai găsit. Și am zis că e păcat că se pierd și am început să strâng de la alții. Am prieteni care fac curat în pivniță și primesc și de la ei. Radioului acestuia i-am pus o mică stație modernă, dar prin ea sună muzica aceasta ambientală, prin niște difuzoare. Am o latură de simț artistic, am răbdare și am niște meserii în care am lucrat (electrician, instalator), și asta mă ajută la asamblare, dexteritate. Și dau o nouă viață acolo unde ea nu prea mai există sau e pe cale să se stingă”.
Un colț al lăcașului-muzeu imortalizează memoria recentă. Fotografii cu prietenii care ajung aici, cu oameni dragi cu care Gabriel colaborează și cu care împărtășește aceleași ”patimi”: ”Consider că cea mai mare bogăție a unui om e să aibă prieteni, care apreciază ceea ce faci. Eu îi adun aici, pentru că de aceasta vreau să fie așa, spațiu viu și ceva să se întâmple. Vin, ne distrăm, povestim”. Arătând spre câteva fotografii din aceeași gamă, Gabi menționează: ”Aici e o formație din Sibiu, One Night Stand, care a filmat un videoclip aici și acestea sunt fotografii din timpul filmării clipului”.
Cadoul făcut pentru Galeria FC Hermannstadt. Foto: Sibiu 100%
Pe un perete generos, tronează un banner de 2 m X 2 m, dedicat galeriei de fotbal a FC Hermannstadt. O operă de artă pictată și definitivată de Gabriel: ”L-am făcut pentru pasionații de fotbal din Sibiu. O grupare de suporteri ai Sibiului îl vor lua cu ei pe stadioanele țării, începând de sâmbăta aceasta, la meciul de la Ploiești, cu Petrolul. Sunt tot prieteni de-ai mei și îl voi face cadou. Am avut aici inclusiv proiecții de meciuri”.
În altă parte, o altă vedetă a garajului cu nostalgii: o bicicletă recreată atât la nivel tehnic, dar mai ales la mod de zburdalnică intuiție, expansivă punere în lucru a imaginației și bunei dispoziții profesionale.
Bicicleta care refuză înstrăinările. Foto: Sibiu 100%
”Pasiunea aceasta este și terapie”
L-am întrebat pe Gabriel Tibori cât de costisitoare îi este această preocupare. ”Pasiunea aceasta presupune în mod clar și investiții. Cauți, faci comenzi… La corpurile de iluminat ai nevoie de dulii, cabluri, becuri, materiale de tot felul. Financiar, mă completez cu celelalte meserii în care activez: instalații electricitate, design interior. Mă țin cu greu, pentru că sunt vremurile pe care le traversăm. Dincolo de orice altceva însă, pasiunea aceasta este și terapie. E bine pentru tine, pentru starea ta spirituală, să ai o pasiune”.
Locul acesta este unul pentru prieteni. Doar că Gabi leagă foarte ușor prietenii. Amicii săi, fascinați de ce găsesc aici, revin cu prieteni de-ai lor, cu prieteni ai prietenilor, apoi prieteni cu copiii lor. Așa că ceea ce și-a dorit, poate chiar fără să aibă curajul să gândească cu voce tare, s-a unduit în împlinire. Studioul său a devenit pe nesimțite un loc foarte viu, un spațiu în care trecutul și prezentul își dau mâna cu plus de bucurie, în spiritul acelei prietenii pe care Gabi a impus-o ca ”mod de lucru” aici.
În dreapta garajului, alte și alte lucruri, obiecte și exponate vechi așteaptă să treacă prin vămile rezistenței la timp. Gabriel le analizează atent, i se cuibăresc în suflet ca proiecții, iar mâine e foarte posibil să le regăsești pe un nou făgaș al studioului său, cu o nouă și cu totul neașteptată viață.
Antrenorul Marius Măldărășanu continuă la FC Hermannstadt.
Tehnicianul grupării sibiene a semnat prelungirea contractului pentru următorii doi ani. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a clubului sibian.
Marius Măldărășanu antrenează FC Hermannstadt din iulie 2021, formație pe care a promovat-o anul trecut în Superliga. Până să ajungă la Sibiu, Măldărășanu le-a mai antrenat pe Astra (iulie – septembrie 2018) și Metaloglobus (iunie 2019 – mai 2020).
„Ne încearcă acum un sentiment de mare, mare emoție și suntem bucuroși să vă anunțăm pe toți că Mister Marius Măldărășanu tocmai a semnat prelungirea contractului pentru următoarele două sezoane alături de FCH!”, este mesajul transmis de reprezentanții clubului sibian pe pagina oficială de Facebook.
Echipajul pirotehnic din cadrul ISU Sibiu a intervenit vineri după amiaza pentru ridicarea unor elemente de muniție, de pe un teren agricol situat la intrarea în localitatea Bârghiș.
Specialiștii pirotehnici au identificat un număr de 1.274 de cartușe, calibru 7,62 mm care au fost ridicate și depozitate în vederea distrugerii ulterioare.
Pirotehnicienii sibieni recomandă cetățenilor să manifeste prudență la identificarea unor elemente de muniție rămase neexplodate și să apeleze numărul de urgență 112.
Conferința europeană de la Viena privind Turismul Verde a fost scena pentru schimburi de experiențe și modele de afaceri inovatoare, strategii de marketing și concepte orientate spre viitor implementate de destinații și afaceri turistice.
Instruire, consultanță și certificări gratuite pentru 70 de IMM-uri din domeniul turismului din România, Bulgaria, Germania, Italia, Croația și Austria, de la campinguri și agenții de turism la unități de cazare de calitate, precum și un schimb internațional de experiență: toate acestea au fost posibile datorită programului „European Tourism Going Green 2030 (ETGG2030)/Turismul European devine Verde 2030”.
Programul ETGG2030 susține tranziția și certificarea ecologică pentru 2 unități de cazare din Sibiu, 2 din Mărginimea Sibiului și 7 pensiuni din destinația ecoturistică Colinele Transilvaniei: Jules Home (Sibiu), Hotel Republique (Sibiu), Pensiunea Casa cu povești (Râu Sadului), Casa Rudi și Ella (Săliște), Villa Abbatis Equestrian Center (Apoș), Alma-Via Guesthouse (Alma Vii), Experience Transylvania (Alma Vii), Casa Noah (Richiș), Copsamare Guesthouses (Copșa Mare), Pensiunea Oppidum (Biertan) și Bassen Pension (Bazna).
Turismul de calitate, la scară umană, care oferă experiențe autentice de descoperire și de agrement pentru sejururi lungi în sudul Transilvaniei a fost apreciat drept unul dintre modelele valoroase la nivel european.
Modelele de afaceri prezentate au captat atenția la Viena datorită nivelului ridicat de cooperare și de implicare în comunitate. Simina Manea, de la Asociația Județeană de Turism Sibiu, a subliniat misiunea de pionierat a celor 11 manageri pentru dezvoltarea unui turism bazat pe utilizarea creativă și responsabilă a resurselor culturale și naturale din localitățile gazdă și pe implicarea localnicilor în oferta de experiențe.
Participarea în acest proiect a întărit relațiile de colaborare la nivel european și motivația antreprenorilor sibieni de a continua pe calea spre un turism verde.
