În fiecare an, la data de 23 aprilie, se sărbătorește Ziua Mondială a Cărții și Drepturilor de Autor, dar și Ziua Bibliotecarului din România.
Cu aceasta ocazie, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, împreună cu Biblioteca Universității „Lucian Blaga” Sibiu, organizează luni, 24 aprilie 2023, evenimentul „Carte | Bibliotecă | Librărie”, o dezbatere centrată pe importanța profesiei de bibliotecar sau librar și pe menirea în continuă schimbare a bibliotecilor și librăriilor în societatea actuală și viitoare.
În acest context, subiectele abordate vor viza: consumul de lectură, piața de carte, apetitul și preferințele utilizatorilor pentru lectură, facilitarea accesului publicului la resursele documentare, multiplele provocări determinate de evoluția tehnologică și relația cu alți actanți din domeniul cultural și educațional.
În cadrul evenimentului, sunt invitați la dialog: Valer Cosma, directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” Sibiu, Monica Buzaș, coordonatoare a Bibliotecii din cadrul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Corina Hopârtean-Cioltei, coordonatoare a Bibliotecii din cadrul Institutului Academiei Române de Studii Socio-Umane, Daniela Muntean, coordonator al Centrului de Informare și Documentare în Etnologie „Cornel Irimie” al Complexului Național Muzeal ASTRA, Alexandru Munteanu, coordonator al Bibliotecii din cadrul Muzeului Național Brukenthal, Nicoleta Gheorghiu, coordonatoare a Librăriei Humanitas „Constantin Noica” Sibiu, Andreea Tărnăuceanu, coordonatoare a Librăriei Cărturești Sibiu și Răzvan C. Pop, managerul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.
De asemenea, vor participa profesioniști din domeniul științelor informării și documentării și bibliotecari din bibliotecile sibiene.
Evenimentul „Carte | Bibliotecă | Librărie” va avea loc în data de 24 aprilie a.c., la ora 14:00, în spațiul American Corner Sibiu, situat la etajul 5 al Bibliotecii ASTRA Sibiu.
Maratonul Internațional Sibiu este cel mai mare eveniment de alergare pentru strângerea de fonduri destinate proiectelor din comunitatea locală, organizat de Fundația Comunitară Sibiu. An de an, începând din 2012, reunește la start sute de persoane, ce aleargă pentru a susține una dintre cauzele înscrise.
Alice Nistor aleargă pentru proiectul „Carte pentru mai departe”, al grupului de inițiativă „Autobuzul magic”. Inițiatorii acestuia își propun să amenajeze pentru copii o zonă de lectură/studiu în grup, lucru individual. Un spațiu ”unde imaginația să nu aibă limite, să poată socializa și să simtă că au un loc special doar al lor.” Pe lângă amenajarea unei încăperi, își doresc ”facilitarea accesului copiilor la cunoaștere, oferindu-le instrumentele prin care pot să se dezvolte”.
Am vorbit cu Alice Nistor, tânăra iubitoare de cărți, natură și de activități sportive, pentru a afla cum este să alergi 5 km pentru cauza în care crezi.
”Carte pentru mai departe” – Alice Nistor aleargă pentru copiii ce încă găsesc bucurie în lectură
– Spune-ne ceva despre tine și proiectul pentru care alergi.
Nu sunt din Sibiu dar locuiesc de aproape 13 ani aici. Am terminat Facultatea de Litere și asta are legătură cu alegerea proiectului pentru care alerg. Lucrez într-un domeniu total diferit: Resurse Umane. Mult timp m-am ocupat, la compania pentru care lucrez, de partea de CSR, Responsabilitate Socială Corporativă, așa că astfel de inițiative sunt foarte importante pentru mine.
Proiectul pentru care alerg se numește “Carte pentru mai departe”, cum spuneam are legătură cu formarea mea profesională. Inițiatorii își propun sa amenajeze o zona de lectură/studiu în grup, lucru individual pentru copiii unui centru familial din Daia.
Alice Nistor și cărțile ei dragi
– De ce alergi? Pentru plăcerea de a alerga sau pentru că vrei să ajuți și acesta este modul în care poți contribui cu ceva?
Cu siguranță primul motiv este dorința de a contribui și de a face un bine pentru comunitate. În al doilea rând, nu e plăcerea de a alerga, ci dorința de a găsi plăcerea în această activitate. Deși de câțiva ani încerc să fac sport regulat, nu am reușit să îmi găsesc motivația să mă apuc de alergat, deși mi-am dorit.
”Așa de tare iubesc cărțile încât una dintre meseriile mele de vis când eram copil era să devin bibliotecară.” – Alice Nistor
– De ce ai ales cauza respectivă? Ce reprezintă pentru tine?
Așa cum am spus și în descrierea paginii mele de fundraiser, cărțile au fost mereu o parte importantă din viața mea. Provin dintr-un oraș mic din Dobrogea, de la malul Dunării. Una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele este despre vacanțele de vară din copilărie, cu zile extrem de călduroase. Atunci mă refugiam în casa bunicilor mei și citeam până uitam de mine. Așa de tare iubesc cărțile încât una dintre meseriile mele de vis când eram copil era să devin bibliotecară.
Cred că am reușit să devin adultul de azi datorită educației și cărților, așa că această cauză mi-a mers direct la suflet. Într-o lume în care pasiunea pentru citit și importanța arătată educației sunt în pantă descendentă, m-am bucurat să văd că există acești copii care încă își mai găsesc bucuria în lectură. Sper ca acest efort mic pe care eu îl fac să însemne ceva pentru viitorul lor.
– În afară de Maratonul Internațional, faci și altceva pentru a susține proiectul pentru care alergi?
Am povestit tuturor prietenilor și colegilor mei despre proiect. Am reușit astfel să primesc și o donație consistentă de cărți pentru copii și adolescenți. Vedem mai departe, după ce se strâng banii și proiectul este îndeplinit, ce mai este de făcut.
Capacitatea de a alerga se dobândește prin antrenament și încredere
– Cum te pregătești pentru cursă? Din punct de vedere sportiv, fizic și mental, dar și ca fundraiser. Există o strategie pe care o aplici pentru a fi vizibilă cauza pe care o susții și pentru a încuraja oamenii să te susțină?
Din punct de vedere sportiv chiar a fost nevoie să mă pregătesc temeinic. Deoarece, așa cum am zis, deși încerc să fac sport regulat, nu am mai alergat de foarte mulți ani. Am găsit o aplicație care îmi este foarte utilă, dedicată exact celor în situația mea și care te ajută să te antrenezi pas cu pas. Sunt deja la al 14-lea antrenament și văd progresele! Am început de la 6 minute de alergat și acum reușesc să am și antrenamente ce înglobează cam 25 de minute. Sunt încrezătoare că voi termina cursa și sper să am și un timp bun!
Alice Nistor la primul antrenament
În ceea ce privește strategia de fundraiser, am noroc cu experiența mea în branding și comunicare, vreo 9 ani în domeniu. Mă ajută și rețeaua mea de cunoștințe. Lucrez într-o companie foarte mare, iar colegii mei sunt implicați în activitățile care sprijină comunitatea. În plus, am și un grup destul de mare de prieteni care mă susțin. Lor le-am povestit cu foarte mare entuziasm despre acest proiect.
Mesajele tinerei alergătoare au ajuns la sufletul oamenilor, ce au ales să doneze
Pe lângă asta, am încercat să postez pe Social Media mesaje autentice, explicând de ce am ales această cauză și de ce mi se pare importantă. Surprinzător, am primit donații de la oameni cu care nu am mai ținut legătura de foarte mulți ani, dar care au fost mișcați de mesajele mele.
Oricum, lucrurile au ieșit mai bine decât mă așteptam. Am pornit de la un target de 1000 de lei, din totalul de 8000 de care proiectul are nevoie. După o zi, pentru că am strâns acești bani în mai puțin de 24 de ore, l-am dublat. Banii s-au strâns din nou foarte repede, așa că am pus direct un target de 6000 de lei.
Mai este nevoie de 800 de lei ca să îmi ating targetul și în total de 2600 de lei pentru proiect. Pe această cale sper să mai atrag ceva donații și să reușim să strângem toți banii necesari.
Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, care este prăznuit, duminică, 23 aprilie.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 684.178 de bărbaţi şi 373.200 femei.
Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 424.268 de persoane, George – 158.802, Georgian – 29.020, Gheorghiţă – 21.750, Georgel – 12.490, Gigi – 8.798, Gigel – 5.958, Georgică – 5.259, Gică – 4.909 şi Ghiţă – 4.203.
Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 154.632, Georgeta – 118.103, Gheorghiţa – 25.485, Gina – 21.288, Gherghina – 15.496, Geta – 14.604, Giorgiana – 10.335, Gica – 5.998, Ghiorghiţa – 1.640, Georgica – 1.511 şi Gicuţa – 864 de persoane.
Centrul de Cercetare în Ecologie Aplicată (AERC) este una dintre cele 20 de unități de cercetare de tip institut, centru sau grup de cercetare ce activează la nivelul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).
Toate unitățile de cercetare, grupează personalități științifice ale comunității academice și tineri cercetători. Ele oferă cadrul de desfășurare a cercetării științifice și de formare a resurselor umane în domenii avansate ale științei. Printre multele teme de cercetare abordate, specialiștii de la AERC studiază despre speciile invazive, pesticide și alți poluanți ai mediului, biotehnologii sau biologie moleculară.
Sibiu 100% își propune să afle principalele direcții de cercetare din orașul nostru precum și modul în care acestea ajută comunitatea sibiană. Vom discuta, pe rând, fără a avea o ordine prestabilită, cu cadrele universitare implicate în activitatea de cercetare din fiecare centru în parte.
Centrul de Cercetare în Ecologie Aplicată a fost înfiinţat în anul 2007, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe a ULBS. Director al centrului este Conf.univ.dr. Angela Bănăduc, ce a avut amabilitatea să ne vorbească despre domeniile de cercetare abordate aici.
Conf.univ.dr. Angela Bănăduc
La AERC sunt monitorizate speciile invazive, precum ambrozia sau limaxul spaniol
Ce ne puteți spune despre proiectele și direcțiile în care se desfășoară cercetarea în cadrul centrului pe care îl conduceți?
Misiunea AERC este aceea de a contribui la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului. Totodată, avem rolul de a face cunoscute rezultatele obținute în publicații internaționale de top. Prin activitatea noastră contribuim la dezvoltarea sustenabilă a societăţii umane.
Avem mai multe tematici principale de cercetare la AERC. Studiem ecosistemele naturale, seminaturale și antropizate, adică afectate de acțiunea umană. Ne ocupăm și cu evaluarea, monitorizarea și managementul biodiversității, al bio-resurselor. Evaluăm și monitorizăm speciile invazive. Sunt multe astfel de plante, precum arțarul american, cenușerul sau falsul oțetar, știrul, ambrozia, ciumăfaia, topinamburul, troscotul japonez. V-am dat doar câteva exemple, la multe nu avem denumire populară.
Mai studiem specii invazive de moluște, cum sunt limaxul spaniol sau limaxul uriaș, care dezvoltă populații mari în grădini. Dintre pești, murgoiul bălțat și guvidul de Amur. Încercăm să dezvoltăm strategii de prevenire și control al acestora.
Poluanții emergenți, gen pesticide, sunt cuantificați și monitorizați de către cercetători
Tot în cadrul centrului nostru, cercetăm modul în care ecosistemele pot fi afectate de hazarde naturale sau datorate omului. Evaluăm riscul, modelăm un scenariu, găsim sisteme de protecție, reabilitare și reconstrucție ecologică.
Schimbările climatice sunt o altă temă pe care o studiem, în principal felul în care acestea afectează ecosistemele acvatice și semiacvatice.
Din câte am putut vedea, activitatea dumneavoastră se desfășoară cu aparate sofisticate, ce ne puteți spune despre acestea?
Infrastructura de cercetare pe care o avem este prezentată pe platforma ERRIS, ca infrastructură de cercetare de excelenţă. În structura AERC funcționează două laboratoare: Laboratorul de Ecotoxicologie și laboratorul de Biologie Moleculară.
Nișă chimică
În laboratorul de Ecotoxicologie se analizează o mare varietate de poluanți organici și anorganici din apă, sol, aer și țesuturi animale. Au fost dezvoltate și validate metode pentru cuantificarea poluanților emergenți, gen pesticide, policlorobifenili, substanțe farmaceutice și altele. Toate acestea au un impact negativ semnificativ asupra oamenilor și ecosistemelor.
Laboratorul de Biologie Moleculară este acreditat pentru nivelul 2 de biosecuritate. Aici se realizează analize genetice precum extracția, detecția și cuantificarea acizilor nucleici (ADN și ARN) din matrici biologice sau de mediu în care sunt prezenți acizi nucleici.
Cum asigurați finanțarea cercetării? Sunt suficiente fondurile pe care le aveți la dispoziție?
Cea mai mare parte a finanțării provine din proiecte de cercetare internaționale și naționale. Laboratoarele AERC sunt dotate cu aparatură în valoare de peste un million trei sute de mii de euro, finanțare din proiecte de cercetare internaționale.
”Studiem și acumularea microplasticelor în organismele acvatice, de-a lungul lanțurilor trofice până în țesuturile de pește.” – Angela Bănăduc
Câte persoane sunt implicate în activitatea de cercetare?
În temele de cercetare la care se lucrează acum sunt implicate15 persoane. La acestea se adugă studenți care își fac lucrările de disertație sau de licență.
Cât de mult sunt implicați studenții în activitatea de cercetare?
Cred cu fermitate că implicarea studenților, masteranzilor și a doctoranzilor în activitățile de cercetare este esențială pentru dezvoltarea profesională a acestora, dar și pentru dezvoltarea activităților AERC. Un număr semnificativ dintre aceștia sunt implicați continuu de cercetătorii și cadrele didactice ale centrului, în funcție de potențialul și interesele lor profesionale.
Care sunt temele la care lucrați acum?
În prezent lucrăm la evaluarea și monitorizarea poluanților emergenți în ecosistemele acvatice continentale. Studiem și acumularea microplasticelor în organismele acvatice, de-a lungul lanțurilor trofice până în țesuturile de pește. Totodată studiem implicațiile asupra proceselor ecologice din râuri. Analizăm structura comunităților microbiene din râuri și evaluăm cum sunt acestea afectate de comunitățile umante.
Hota cu flux de aer laminar
Alte subiecte pe care le cercetăm sunt legate de ecotoxicologia farmaceuticelor. Lucrăm la dezvoltarea unor metode de analiză a răspândirii genelor pentru rezistența la antibiotice în mediu. Studiem și efectul medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene asupra unor organisme model prin analiza genelor de stres termic. Cercetarea noastră urmărește și cuantificarea microARN ca și markeri moleculari în cancerul gastric.
Ce rezultă în urma cercetărilor voastre? Care ar fi lucrurile pozitive pe care le obțineți?
Dintre rezultatele pozitive ale cercetărilor noastre aș putea să amintesc dezvoltarea unor metode de utilizare sustenabilă a resurselor. Metodele și practicile generate de noi pot fi implementate pentru reabilitarea unor ecosisteme sau pentru fundamentarea științifică a măsurilor de management al poluării. Informațiile obținute sunt publicate în reviste științifice din fluxul principal de informații la nivel internațional. Acestea sunt trimise și către factorii de decizie care pot implementa bune practici în domeniu. precum Ministerul Mediului, Agenția națională de Mediu, Administrații ale ariilor natural protejate, administrația locală, Ministerul Educației sau Ministerul Cercetării.
Demersurile cercetătorilor centrului au dus la identificarea și eliminarea unor depozite ilegale de pesticide
Cum ajută comunitatea sibiană sau națională proiectele de cercetări ale Centrului?
Rezultatele proiectelor de cercetare ale AERC se regăsesc la nivelul comunităților unde au fost implementate și contribuie la dezvoltarea sustenabilă a acestora. Astfel, au fost implementate măsuri de management în siturile Natura 2000: Munții Maramureșului, Olt-Cibin-Hârtibaciu, Grădiștea Muncelului Cioclovina, Sighișoara-Târnava Mare.
De-a lungul râului Mureș și a principalilor săi afluenți au fost identificate zone cu poluare excesivă cu pesticide. În urma demersurilor noastre la Ministerul Mediului și la Garda Națională de Mediu, au fost identificate și eliminate câteva depozite ilegale de pesticide.
În perioada Covid, cercetătorii din centru au ajutat în procesul de testare al pacienților, cel puțin la început, când spitalul nu avea dotări/nu făcea față.
La nivel internațional, membrii AERC au participat în cadrul unui proiect LIFE la reabilitarea integralității genetice a populațiilor de păstrăv mediteranean, în râurile din bazinul Molise, în sudul Italiei. Metoda a fost dezvoltată și pentru reabilitarea populațiilor native de lostriță din România.
FC Hermannstadt trece printr-o perioadă excelentă după eliminarea din sferturile de finală a Cupei României, în dauna Universităţii Cluj-Napoca, de pe Noul Municipal. Acum, echipa de pe malul Cibinului traversează o perioadă de linişte, iar presiunea nu mai este un factor major de stres în perspectiva evitării clasării pe locurile de baraj sau chiar retrogradarea directă.
După meciul din Cupă, norocul şi-a întors faţa către fotbaliştii sibieni şi antrenorul Marius Măldărăşanu, care s-au aflat în acest sezon într-un permanent carusel din punct de vedere al formei sportive. De atunci, echipa sibiană a legat două victorii, ambele în deplasare, cu Chindia Târgovişte şi CS Mioveni. Echipa a sărit de pe loc de baraj, până în zona liniştită a play-out-ului, adică pe locul 4, la 3 puncte de liderul play-out-ului, FC U Craiova 1948. În aceste condiţii, FC Hermannsatdt, prin forma sportivă pe care o arată, se poate bate pentru primele locuri din ierarhia play-out-ului. Din păcate, FC Hermannstadt se află în insolvenţă, ceea ce face imposibilă participarea la meciurile de baraj pentru Europa Conference League. Totuşi, există o miză la fel importantă: orgoliul antrenorului şi fotbaliştilor, care poate salva clubul în urma erorilor de management ale conducerii lui FCH, creditorilor şi administratorul special, care au dus la penalizarea de 9 puncte din partea FRF. Practic, echipa sibiană poate salva pe teren ceea ce au stricat cei care se ocupă de managementul clubului în plan administrativ. Totodată, fotbaliştii sibieni au vorbit mai mult pe teren decât au făcut-o conducătorii, de când nenorocirea depunctării s-a abătut asupra clubului sibian.
Sâmbătă, echipa sibiană poate face un pas decisiv privind evitarea locurilor de baraj, în cazul în care va obţine victoria în partida de acasă cu FC Argeş. Partida se anunţă una importantă, practic, de 6 puncte. Orice victorie valoarează, teoretic, dublu în play-out-ul Superligii, în sensul că acumulezi 3 puncte, iar adversarul se afundă şi mai tare în clasament. Meciul de 6 puncte cu FC Argeş poate duce la salvarea directă de la retrogradare a lui FC Hermannstadt. În schimb, în cazul unei înfrângeri, FC Argeş are şanse reale să retrogradeze direct la final, în condiţiile în care se ve îndepărta de UTA Arad şi Chindia Târgovişte, iar ocuparea unui loc de baraj cu 4 etape înainte de finalul play-out-ului devine o misiune aproape imposibilă pentru argeşeni.
Dăm timpul înapoi, până în 1996. Când FC Argeş a retrogradat-o pe FC Inter
FC Hermannstadt, printr-o victorie, poate scufunda definitiv FC Argeş. În sensul că îi poate arăta drumul spre Liga a 2-a. 3 puncte ar fi vitale în contul sibienilor, lucru extrem de important în condiţiile în care în acest play-out, echipa sibiană a jucat 5 meciuri în deplasare. Mai mult, ar scăpa de un adversar aflat în luptă directă pentru supravieţuire. Totodată, partida cu FC Argeş are şi o încărcătură aparte pentru microbiştii sibieni. Ştiţi cine a retrogradat FC Inter în Divizia B în 1996? Exact: FC Argeş. Aşadar, FC Hermannstadt o poate răzbuna pe FC Inter Sibiu după aproape 30 de ani. Şi de ce nu, poate căpăta şi mai mult respect din partea microbiştilor sibieni, ca o punte peste timp, mai ales că clubul sibian este înfiinţat abia în 2015 şi a fost acuzat mai mereu că nu are o tradiţie cu care să se identifice microbiştii trecuţi de prima tinereţe. Deşi au trecut 27 de ani de atunci, microbiştii sibieni care au prins perioada FC Inter Sibiu nu pot uita uşor acea retrogradare cu cântec pentru sibieni. FC Inter Sibiu se află în luptă directă cu FC Argeş pentru evitrea retrogradării. Atunci, cădeau în B ultimele două clasate. Prima şansă pentru salvarea de la retrogradare o avea însă FC Argeş, ajutată şi de un program mai bun. În etapa a 32-a a Diviziei A, FC Inter, antrenată pe atunci de fostul dinamovist Cornel Ţălnar, aflat la început de carieră ca antrenor, a jucat pe Municipal cu echipa argeşeană şi avea nevoie de victorie pentru salvarea de la retrogradare. Echipa sibiană făcuse un tur de campionat destul de bun, ce nu lăsa să se înţeleagă că putem retrograda, chiar dacă problemele financiare ale clubului erau grave. Din păcate, în retur, echipa s-a prăbuşit, încet-încet, fiind părăsită de aproape toată lumea. În schimb, echipa marelui Dobrin era sprijinită din toate părţile, chiar şi de Federaţie, pentru că era o echipă de tradiţie a fotbalului românesc şi, mai ales, că încă mai beneficia de sprijinul producătorului auto Dacia. Tot în acea perioadă se făceau primele încercări de privatizare a constructorului auto român, unul dintre puţinele societăţi din România ce încă nu fuseseră privatizate încă. Totodată, echipa de fotbal fanion a argeşenilor era încă un capital de imagine pentru constructorul auto, iar imaginea nu trebuie şifonată în niciun fel… O victorie era absolut vitală entru FC Inter, însă partida de pe Municipal se îndrepta spre un 0-0 extrem de convenabil pentru argeşeni. Ultimele minute au fost încinse, lui FC Inter i s-a anulat un gol dintr-o fază fixă pe motiv că arbitrul nu fluierase încă repunerea balonului în joc de la margine. Microbiştii sibieni mai în vârstă poate îşi amintesc cum umbla Cornel Ţălnar cu caseta video a fazei litigioase din finalul meciului pe la Procesul etapei a lui Ovidiu Ioaniţoaia, pentru a-şi căuta dreptatea. Dar totul a fost în zadar. Cu acel egal, 0-0, FC Argeş scăpa de retrogradare, iar FC Inter Sibiu nu mai avea nicio şansă la salvarea de la retrogradare, mai ales că în ultima etapă pe Municipal venea viitoarea campioană a Diviziei A, Steaua Bucureşti, scorul fiind 0-0, parcă interiştii vrând să arate că nu meritau retrogradarea în B. În final, FC Argeş s-a clasat pe locul 16, cu 42 puncte, în timp ce FC Inter a retrogradat de pe locul 17, cu 37 de puncte, împreună cu Poli Iaşi. Practic, FC Argeş a rămas în Divizia A, iar FC Inter Sibiu a luat-o definitiv pe drumul pierzaniei, în sensul că după numai 4 ani, în 2000, Finanţele sibiene au constatat dizolvarea şi apoi, ca şi consecinţă, desfiinţarea echipei sibiene. Atunci, sezonul 1995-1996 a fost unul între extaz şi agonie pentru FC Inter, în condiţiile în care, deşi sibienii au retrogradat, reuşiseră o performanţă extrem de meritorie: calificarea în semifinalele Cupei României. Culmea, a fost eliminată, la Piteşti, pe 3 aprilie 1996, pe stadionul din Trivale, de Steaua Bucureşti, cu 1-4. Cum este viaţa, nu?
Iată, privind în urmă cu 27 de ani, ne dăm seama cum este fotbalul şi care sunt trăirile suporterilor. Una peste alta, FC Hermannstadt poate aduce revanşa fotbalului sibian în dispută cu cel piteştean, în plan sportiv. Oare ce sentimente îl încearcă, în aceste zile, pe Dani Coman, preşedintele lui FC Hermannstadt şi piteştean la origine, când este conştient că poate retrograda echipa sa de suflet, FC Argeş?
FC Hermannstadt a retrogradat-o direct pe CS Mioveni. A venit revanşa
În ultima etapă de campionat, FC Hermannstadt a învins, în deplasare, CS Mioveni şi, practic, a retrogradat-o direct în Liga 2. A fost ora revanşei pentru clubul sibian, în condiţiile în care, în 2021, echipa oraşului Mioveni o retrogradase, la baraj, pe Hermannstadt, spre ruşinea nemeritată a suporterilor sibieni. A fost o pată neagră în istoria clubului sibian, deoarece nimeni nu se aştepta ca o echipă de Liga 2 să se impună în faţa unei echipe de Liga 1. Practic, CS Mioveni a intrat din cauza noastră în Liga 1, însă după doi ani este retrogradată de Hermannstadt. Una peste alta, FC Hermannstadt poate pune la pământ, în acest sezon, fotbalul din judeţul Argeş, în sensul că echipele retrogradate direct să fie CS Mioveni şi FC Argeş.
Foto: Meci jucat de FC Inter pe vechiul municipal sibian din anii 90.
Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor a decis, vineri, la dezbaterea proiectului legii învăţământului preuniversitar, ca elevii din învăţământul obligatoriu să poată fi exmatriculaţi în situaţii grave.
Proiectul propus de Guvern prevedea interzicerea exmatriculării preşcolarilor şi elevilor din învăţământul obligatoriu.
Potrivit amendamentului PSD, PNL şi minorităţi aprobat în comisie, „exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari”.
„Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie”, mai prevede textul aprobat.
949 de kilometri de autostradă avea țara noastră la finele anului trecut. În 2021, România avea 931 de kilometri.
Cei 949 de kilometri de autostradă din țara noastră reprezintă doar 5% din totalul drumurilor naționale.
Din totalul de 86.000 de kilometri de drumuri publice, România avea, la sfârșitul anului trecut, 33.000 de kilometri (39%) de drumuri comunale și 17.500 de kilometri de drumuri naționale. Dintre drumurile comunale, 35% sunt pietruite.
“În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”, a anunțat Institutul Naționa de Statistică, citat de Biziday.
Pe lângă cei 949 de kilometri de autostradă, România mai are 6.200 km de drumuri europene. Totuși, în țară sunt doar 2.064 km de drumuri cu patru benzi (12% din total) și doar 35 km de drum cu șase benzi, mai adaugă Institutul Național de Statistică. În România sunt 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.
Școala Radu Selejan va avea o sală de sport și terenuri exterioare pentru handbal, baschet și minifotbal.
Primarul Astrid Fodor supune aprobării Consiliului Local indicatorii tehnico-economici pentru o nouă investiție pentru sport și pentru tineri, la școala Radu Selejan din cartierul Vasile Aaron.
“Anul trecut am extins școala Regele Ferdinand din cartierul Vasile Aaron și am construit o nouă sală de sport și terenuri exterioare pentru astfel de activități. Anul acesta inițiem o nouă investiție la școala Radu Selejan, din același cartier, prin construcția unei săli de sport și a unor terenuri pentru handbal, baschet și minifotbal.
Valoarea acestei investiții pentru tineri și pentru sport este estimată la 12,5 milioane de lei, pe care o vom finanța din bugetul local”, declară Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Pe un teren în suprafață de 7.200 mp disponibil în perimetrul școlii Radu Selejan se vor amenaja:
– o sală de sport cu vestiare, dușuri, grupuri sanitare, cabinete pentru profesorii de sport și magazie pentru materialele sportive.
Clădirea va fi dotată cu pompe de căldură aer-apă, 200 de panouri fotovoltaice și 8 panouri solare. Iluminatul în noua clădire va fi eficient energetic, iar pardoseala sălii va fi alcătuită dintr-un PVC special pentru practicarea sportului, cu proprietăți antimicrobiene, antistatice si antifungice.
-un teren de handbal/minifotbal de 800 mp și un teren de baschet de 440 de mp în curtea unității de învățământ
-zone verzi în suprafață de peste 2.200 mp, amenajate cu iarbă, arbori și arbuști ornamentali
Următorul pas pentru realizarea proiectului este elaborarea proiectului tehnic și contractarea execuției lucrărilor propriu-zise.
Primăria reamintește că în 2021 clădirea școlii Radu Selejan a fost modernizată pentru creșterea eficienței energetice, un proiect realizat cu fonduri europene nerambursabile.
Două conducătoare auto din Sibiu au fost implicate într-un accident de circulație produs la intersecția străzilor Putnei și Victor Lazăr.
Din primele verificări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism pe strada Victor Lazăr, o femeie în vârstă de 31 de ani a pătruns în intersecția cu strada Putnei fără să acorde prioritate și a intrat în coliziune cu un autoturism condus pe această stradă de către o femeie în vârstă de 30 de ani.
Un echipaj de la Ambulanța și SMURD Sibiu au intervenit pentru a le acorda asistență medicală celor două conducătoare auto. Ambele femei au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale, conștiente.
De miercuri până sâmbătă, Sibiul e acasa limbii române sau, cum ar zice năstrușnicul și preaplinul de ghidușii lingvistice Nichita, sărbătoarea limbii în care simțim, pentru că, nu-i așa, ”a vorbi despre limba română este ca o duminica”. Și aceasta, pentru că orașul nostru găzduiește faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română pentru liceeni.
Carevasăzică, cei mai cei elevi de pe cuprinsul întregii țărișoare, aleși pe sprinceană și anexați unor dascăli cu totul remarcabili, au ajuns la Sibiu (oraș, după cum se spune de ceva anișori la tv, care dă pe de lături de cultură!) să ia exemplu de excelență și bune practici în materie de ospitalitate și profesionalism. Pentru că, bag sama, ospitalitatea are și ea oaresce conexiuni cu zona aceea de o numim cultură.
Miercuri seara, la 18 trecute fix, în Sala Thalia a avut loc festivitatea de deschidere a Olimpiadei. Aproape 400 de elevi și profesori, invitați de seamă, o prezentare de gală ireproșabilă a evenimentului, plus de emoție și o șăgalnică bună-dispoziție. Cu discursuri inspirate, dozate destul de bine ca încadrare în timp(i), interacțiune cu sala (cu un Daniel Georgescu, Inspector General în Ministerul Educației și una bucată Pr. Constantin Necula, Prodecan al Facultății de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu, în mare formă), cu un Inspector Școlar General, Marius Emilian Novac, emoționat și cu cuvintele la el, bașca neașteptat de bună prezentare a mesajelor de bun venit ale ”trimișilor” administrației publice locale (viceprimar Alexandru Dumbravă și subprefect Sebastian Șebu). Și cu secțiunea de divertisment (mă refer strict la spectacol acum) bine înfiptă și ”desfiptă” pe scenă. Per ansamblu, chiar un moment reușit, pentru care organizatorii merită din plin felicitați.
Ceea ce a surprins (și gândesc la oaspeți, în special, pentru că pe noi ne-ar fi amăgit destul de greu aspectul) a fost lipsa debordantă de la eveniment a principalilor actanți ai administrației locale. Și primarul, și prefectul, au ales să trimită la festivitatea de deschidere a unei competiții naționale, care are loc în orașul lor după (doar) 22 de ani, jucători din liga a doua. Și aceasta, în pofida faptului că o astfel de manifestare a fost anunțată, pregătită (ignorată), de luni bune de zile. Știm, agenda, multiplele responsabilități, alea-alea, invariabil și indubitabil mai importante decât imboldul de a onora, jumătate de oră-o oră, colo, pe cei mai buni elevi pe care îi are țara noastră în ceea ce ne definește pe toți, olimpici, neolimpici, para-olimpici, încadrați sau neîncadrați într-o formă sau alta de școlarizare sau profesionalizare: limba română!
În 1996 participam, la Iași, la faza națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română. Ca elev, rețin cu detalii uneori enervant de relevante, fiecare moment al acelor zile. Cu personalități ale culturii române cu care mă întâlnisem doar în cărți sau manuale ultimative, cu un primar și un prefect despre care aveam impresia că au orașul la purtător și ni-l împrumută pentru cele câteva zile, cu o responsabilizare absolut onorantă pentru fiecare dintre noi în parte, ca germene al unui viitor pe care îl puteam atinge pe atunci cu vârful degetului.
La Sibiu, nu a fost să fie așa… Copiii aceștia, genialii noștri vectori de cultură și sănătate educațională, vor păstra amintiri cu vice-, sub-… Toată aprecierea pentru reprezentanții Primăriei și ai Prefecturii. Au fost acolo, erau din eveniment! Sobri și șarmanți, cu discursuri articulate și bine receptate. Dar nu ei (sau nu doar ei) erau așteptați la această deschidere! Mai lipsea din decor doar ca Inspectorul Școlar General, profesorul de carieră Marius Emilian Novac, să își trimită înlocuitor pe tanti sau nenea de serviciu (de care serviciu ar fi fost să se nimerească), pentruca olimpiada să beneficieze de o abordare cu maximă responsabilitate.
Cineva zicea despre cultură că aceasta este cam tot ce facem noi şi maimuţele nu fac. Nu știu exact ce a vrut să zică… Știu doar că sâmbătă are loc festivitatea de premiere a acestor copii minunați.
Să zicem că prima dată nu se pune. Însă și sâmbătă?!
Un șofer băut și un alt conducător auto care avea permisul suspendat au fost prinși la volan în cursul zilei de joi.
Joi, polițiștii Biroului Rutier Mediaș au oprit o autoutilitară condusă pe strada Aurel Vlaicu de către un bărbat în vârstă de 42 de ani, domiciliat în Ațel.
Testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o valoare de 0,87 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind însoțit ulterior la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
În cauză, la nivelul Biroului Rutier Mediaș, s-a deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Joi seara, pe strada Gării din Dumbrăveni, polițiștii din oraș au oprit pentru control un autoturism condus de către un localnic în vârstă de 54 de ani.
Din verificările efectuate de către polițiști a rezultat că bărbatul are permisul suspendat.
De asemenea, s-a constatat că autoturismul nu deținea ITP și poliță RCA valabile, șoferul fiind sancționat contravențional pentru aceste abateri.
În data de 22 aprilie, cu ocazia meciului de fotbal dintre AFC Hermannstadt și Campionii FC Argeș de pe Stadionul Municipal Sibiu, Tursib suplimentează capacitatea de transport pe traseele existente, după cum urmează:
Pe Traseul 1:
· din stația “Hornbach” la orele: 14:18, 14:22, 16:18, 16:30;
· din stația “Calea Dumbrăvii” la orele: 14:34, 14:45, 16:43, 16:54.
Pe Traseul 5:
· din stația “Valea Aurie” la orele: 14:33, 14:40, 16:31, 16:40;
· din stația “Gară” la orele: 14:35, 14:40, 16:31, 16:51.
Pe Traseul 13:
· din stația “Gară” la orele: 14:26, 14:46, 16:30, 16:47;
· din stația “Dumbrava” la orele: 14:36, 14:40, 16:46, 16:50.
Pe Traseul 15:
· din stația “Gară” la orele: 14:27, 16:33, 16:40.
