Poliţiştii sibieni caută un minor în vârstă de 13 ani, care a plecat de acasă fără a mai reveni.
Miercuri seara, polițiștii sibieni au fost sesizați de către un bărbat cu privire la faptul că, în 11 aprilie, în jurul orei 8.30, fiul său, Gheorghica Mihai Dumitru, în vârstă de 13 ani, a plecat de acasă, din localitatea Gura Râului, fără a mai reveni.
Tânărul are 1,60 metri înălțime, păr brunet, ochi căprui, constituție atletică. În momentul plecării, minorul purta o bluză de culoare albastru, pantaloni sport de culoare negru, încălțăminte sport de culoare negru, șapcă de culoare verde. Nu se cunosc eventuale semne particulare.
Persoanele care pot oferi informaţii despre acest minor sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Noul spațiu în care se vor muta cei 258 de copii cu deficiențe ai Centrului Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Sibiu și cadrele didactice este realizat în proporție de 15% – anunță într-o postare pe pagina sa de socializare administratorul public al județului, Adrian Bibu.
„Clădirea existentă, care va face parte din noul CSEI (clădire cunoscută drept Școala 22) a fost recompartimentată, acoperișul are montată hidroizolația, iar pentru extindere a fost turnată fundația și au fost realizați stâlpii de rezistență. Viitorul CSEI va avea și o sală de sport proprie a cărei structura metalică a fost deja montată”, a declarat Bibu.
Potrivit administratorului județului, actualul spațiu al CSEI 1 devenise impropriu : „Realizăm această investiție în curtea Spitalului de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu, cu acces separat, și am convingerea că va oferi condiții mult superioare actualei clădiri de pe strada Filarmonicii. Actuala amplasare, în plin centru, într-o zonă intens circulată și cu locuri de parcare mereu insuficiente, este o adevărată provocare pentru părinții care trebuie să-i însoțească pe cei mici în clădire și să îi ajute să se pregătească pentru școală. În plus, devenea tot mai dificilă adaptarea spațiilor la cerințele beneficiarilor”.
Potrivit informațiilor furnizate de administratorul public al județului, noul CSEI 1 va dispune de săli de clasă pentru elevii cu deficiențe severe și, separat pentru cei cu deficiențe ușoare/medii, sală de art-terapie, sală de stimulare senzo-ludoterapie (terapie prin joc), ateliere de profesionalizare, atelier de informatică, cabinet medical, cabinet stomatologic, patru cabinete logopedice, sală de kinetoterapie cu bazin, cabinete de consiliere, sală profesorală, arhivă, birouri, spălătorie și centrală termică proprie.
Pentru realizarea investiției Consiliul Județean Sibiu a atras o finanțare europeană în valoare de 9 milioane lei (Programul Operațional Regional) și a alocat din bugetul propriu alte 4,1 milioane lei. Lucrările de construcție sunt executate de firma sibiană „Conlan” SRL, termenul de finalizare a contractului fiind 31 decembrie 2023.
În cea de-a doua zi de Paști, Palatul Brukenthal Avrig va fi gazda unei competiții special dedicată celor mai mici vizitatori. „Vânătoarea de ouă”.
Concursul pregătit de gazde se va desfășura începând cu ora 13 în grădinile complexului și va constitui un adevărat test de îndemânare, inteligență, condiție fizică și spirit de observație pentru copiii cu vârsta între 5 și 14 ani ce s-au înscris.
Pentru a oferi cât mai multor copii șansa de a putea participa la această competiție, organizatorii au suplimentat numărul de locuri disponibile, astfel că, părinții sau reprezentanții adulți mai au încă la dispoziție câteva zile pentru înscriere.
Participarea la concurs este gratuită, iar la final, reprezentanții Palatului Brukenthal Avrig vor organiza o festivitate pentru premierea celor mai descurcăreți și vigilenți participanți. Participarea la acest haios concurs este posibilă doar după ce copiii vor fi înscriși de părinți sau reprezentanții adulți ai acestora (nume, prenume și vârstă) la recepția Palatului Brukenthal Avrig, numărul de telefon 0726234417. La competiție copilul trebuie însoțit de un adult.
Premiile pregătite sunt următoarele:
locul 1 – o noapte de cazare cu mic dejun inclus în camera Family Suite, Palatul Brukenthal Avrig (capacitate maximă – 2 adulți și doi copii);
locul 2 – un voucher în valoare de 200 lei pentru consumație la restaurantul din cadrul Palatului Brukenthal Avrig;
locul 3 – un voucher de 100 lei pentru consumație la restaurantul din cadrul Palatului Brukenthal Avrig. Toți participanții la competiție vor fi răsplătiți cu un voucher de intrare la Beach Club, în valoare de 50 lei.
În perioada 18.04.2023 – 28.04.2023, ca urmare a lucrărilor de reparație a carosabilului care vor avea loc pe Calea Cisnadiei și pe strada Justiției, traseele 1, 11, 14, 111, E7, 3 “Linia Verde”, vor fi deviate după cum urmează:
Traseul 1 Hornbach – Calea Dumbrăvii:
Hornbach … Piața Aurel Vlaicu – B-dul Mihai Viteazul – Str. Nicolae Iorga – Str. Calea Cisnădiei – Str. Siretului – Calea Dumbrăvii – Cimitir.
Continuăm să vă prezentăm câteva dintre obiceiurile și tradițiile de Paști la români. Despre ouăle de Paști aflăm, având-o ca interlocutor pe doamna Mirela Crețu, director managementul colecțiilor la Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu.
Potrivit tradiției, ouăle de Paști se vopsesc ori în Joia Mare, ori sâmbătă, înainte de Înviere. Nu se înroșesc ouă niciodată vinerea. Pentru că Christos este în mormânt vineri. Înroșitul ouălor este un obicei strict legat de viața familială și se păstrează ca atare până în zilele noastre. Încondeiau femeile acasă, cu motive simple. Există și ouăle cu o adevărată dantelărie de modele, cum sunt cele din Bucovina.
Prima consemnare scrisă despre obiceiul ouălor roșii o întâlnim în jurnalul de călătorie al lui Evlia Celebi, în anul 1660. El face referire la acest obicei în Transilvania. În jurul anului 1700, a fost semnalat și în Țara Românească, de către secretarul principelui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro. Acesta menționează că ”jupânesele la care mergeau să le facă urări de Paşti cei ce erau primiţi le ele în casă obişnuiau să le dea o basma (năframă) şi două ouă, ciudat încondeiate cu flori de aur (lucru în care româncele erau neîntrecute). Şi acest lucru se obişnuia şi între rude şi prieteni.”
Despre zona Moldovei aflăm de la un ofițer suedez de obârșie germană, înrolat în armata lui Carol al XII-lea, la începutul secolului al XVIII-lea . Acesta a participat la războiul ruso-suedez, așa numitul război al Nordului. În jurnalul său de campanie menționează ca obiceiuri pascale, sfințirea bucatelor, dăruitul de ouă roșii și udatul ritual.
Semnele ”scrise” pe ouă aveau o semnificație importantă
Mai demult exista obiceiul de a mânca ouăle de Paști cu coajă cu tot. Aceasta pentru că semnele care erau ”scrise” pe ouăle încondeiate nu erau alese la întâmplare. Este cazul ouălor încondeiate simplu, cu condeiul, ce se făceau pe tot teritoriul țării. Unui agricultor I se dădea un ou care avea încondeiat pe el un fier al plugului, sau alte unelte legate de agricultură. Unui crescător de animale, un ou cu coarnele berbecului sau cu alte simboluri care erau specifice acestei activități. Femeile primeau o vârtelniță, un fus încondeiat pe ou.
”Lumea satului tradițional este foarte practică și foarte așezată în legile ei, nimic nu se face la întâmplare. Femeile dăruiau ouăle încondeiate în casă acelora care trebuiau să le consume și își asumau acele simboluri ”scrise” pe ouă. Toate acestea țin de un sistem de protecție, de păzire a casei, de păzire a animalelor. Aceste ouă înroșite, uneori se puneau și în hrana animalelor. Deci simbolul purificator este complet și complex, pentru că vorbim despre întreaga simbolistică, de la ou, la semnele ”scrise” pe el. Din câte știu, nu mai există obiceiul de a mânca cu coajă ouăle, mai ales că s-a pierdut mult și obiceiul ca acestea să fie vopsite cu culori naturale, care să poată fi consumate”, spune Mirela Crețu.
În lumea satului din vechime ouăle de Paști se dăruiau după anumite tradiții. Semnificația culorilor este foarte clară în lumea satului tradițional. Existau și ouă vopsite galben. Acestea se dădeau de sufletul celor care au murit de morți năpraznice, sau nenumiți, sau și-au luat singuri viața.
Existau reguli foarte clare și privind ciocnitul ouălor
”Se spune că cei care ciocnesc și mănâncă oul împreună în ziua de Paști, se vor întâlni și pe lumea cealaltă. În unele zone există obiceiul ca să mănânci doar jumătate de ou, împărțindu-l cu altcineva din familie. Există și reguli foarte clare în funcție de care se ciocnesc aceste ouă, întâi ciocnesc părinții, apoi copiii. Dacă familia este mărită, ouăle se ciocnesc pe grupe de vârstă. Pentru că se spune că cel căruia i se va sparge oul, acela va pleca primul spre lumea de dincolo.”, amintește Mirela Crețu.
Este foarte important și momentul în care sunt consumate ouăle înroșite. În ziua de Paști ele se ciocneau numai cap – cap, niciodată cap și partea din spate a oului, și doar între membrii familiei restrânse. Din a doua zi se intra în comunitate, în familia mare, care ciocnea și mânca aceste ouă, ca să fie împreună și să se recunoască între ei.
Câteva sugestii privind vopsirea naturală a ouălor de Paști, găsiți aici. Fotografiile incluse în articol au fost realizate de Silviu Popa, la Olimpiada micilor mestesugari, din Complexul Național Muzeal ASTRA.
Ministerul Educaţiei a precizat că cererile de înscriere în învăţământul primar se vor transmite online sau se vor depune la unitatea de învăţământ în perioada 3 – 18 mai.
În aceeaşi perioadă vor fi depuse/transmise şi celelalte documente necesare pentru înscriere: actul de identitate al părintelui/al tutorelui legal, dacă este cazul, document din care rezultă modul în care se exercită autoritatea părintească şi unde este stabilit domiciliul minorului, certificatul de naştere al copilului, recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare (pentru copiii care împlinesc 6 ani perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023 inclusiv).
„În cazul înscrierii la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, sunt necesare şi documentele care atestă îndeplinirea criteriilor generale, respectiv a criteriilor specifice de departajare.
Criteriile generale de departajare sunt disponibile şi pe cererea-tip de înscriere. Criteriile specifice de departajare sunt comunicate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ”, susţine aceeaşi sursă.
Ministerul Educaţiei afirmă că părintele poate opta pentru înscrierea copilului la şcoala de circumscripţie în situaţia în care copilul nu este înscris la şcoala solicitată, din lipsă de locuri libere, prin bifarea acestei opţiuni în cererea-tip de înscriere.
În perioada 18 – 28 aprilie vor începe lucrările de înlocuire a stratului asfaltic de uzură pe Calea Cisnădiei, tronsonul dintre str. N. Iorga și str. Gh. Dima.
Chiar dacă traficul nu va fi închis, vor exista anumite restricții:
· Traficul auto pe Calea Cisnădiei nu se închide. Se va lucra pe o singură bandă și se va circula pe cealaltă.
· Traficul pe str. Matei Milo, pe tronsonul dintre str. Piața Prahovei și Calea Cisnădiei, se va închide, ca variantă ocolitoare putând fi utilizat traseul str. Aaron Pumnul / str. Piața Prahovei. Această măsură este necesară în contextul unor intervenții mai ample în intersecția str. M. Milo – Calea Cisnădiei.
Primăria Sibiu precizează că accesul pe acest tronson va fi totuși permis locatarilor și vehiculelor de urgență.
Autobuzele Tursib care circulă pe traseu 1 ,11, 14, 111 nu mai au posibilitatea să oprească în stație, astfel, acest traseu va fi deviat pe Calea Dumbrăvii – str. Siretului. Mai multe detalii, aici: https://tursib.ro/news/in-atentia-calatorilor-54.
În perioada 18 – 22 aprilie, o altă echipă a constructorului va executa aceleași lucrări pe str. Justiției.
În acest caz, lucrările de frezare a stratului vechi de asfalt și așternerea celui nou se vor efectua exclusiv pe noapte, astfel că, pe timpul zilei se va putea circula. Pentru a permite execuția lucrărilor, parcările de pe aliniamentul străzii nu vor putea fi utilizate.
De asemenea, având în vedere utilajele prezente pe stradă, autobuzele Tursib nu vor putea circula, astfel încât, traseul 3 (Linia Verde) va fi deviat și va ocoli străzile Școala de Înot, Justiției și bulevardul Victoriei. Mai multe detalii, aici: https://tursib.ro/news/in-atentia-calatorilor-54.
Inspectorii ANAF îi verifică pe cei care au avut vânzări anul trecut de peste 100.000 de euro, nu pe cel care îşi vinde din casă bicicleta copilului, schiurile care au rămas mici, clăparii, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Lucian Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Discutăm de fapte de comerţ care nu sunt autorizate. După ce am făcut acea verificare pe tranzacţiile care s-au făcut, ca urmare a informaţiilor din declaraţia 395 – şi am constatat că sunt peste 20.000 şi cu un volum de aproape 2 miliarde lei, am stabilit un prag de analiză de risc a noastră (…)
Am zis să începem cu cei mai mari, cei mai mari fiind o persoană care a vândut prin comerţ online de 44 milioane lei, 9 milioane de euro, şi nu a declarat nimic.
Mie mi se pare că omul ăla e şi sărit un pic de pe fix. Cum să vinzi de 9 milioane de euro fără să declari nimic? Este clar că sfidezi orice regulă de bun simţ”, a spus Lucian Heiuş, la conferinţa de lansare a Campaniei „Acceptă plata cu cardul”.
Întrebat dacă vor începe verificări şi în rândul gospodinelor care comercializează cozonaci şi alte produse specifice Sărbătorilor Pascale şi care depăşesc acel plafon, preşedintele ANAF a subliniat că românii nu ar trebui să cumpere astfel de produse de la persoane fizice neautorizate.
„O gospodină care vrea să vândă prăjituri sau cozonaci prin online, nefiind autorizată, este ilegal ce face – pentru că poţi să atentezi la sănătatea oamenilor, nu este legal – şi toţi consumatorii ar trebui să cumpere din magazinele organizate. Ştiu că este o practică”, a adăugat Lucian Heiuş.
El a precizat că nu recomandă românilor să cumpere de la persoane fizice care fac reclame pe Facebook şi care nu sunt autorizate şi nu au laboratoare, nu au bucătării care să respecte minime condiţii de igienă stabilite de legislaţia din România.
„Vinde prăjituri de casă dar el, cine ştie, le coace într-un garaj şi le pune după aceea în vânzare şi, Doamne fereşte, te trezeşti cu o Salmonella sau altceva, nefiind înregistrat şi să respecte condiţiile de igienă.”, a mai spus şeful ANAF.
În perioada 20 martie – 21 aprilie 2023 tinerii cu vârsta de până la 35 de ani pot depune cereri sau își pot actualiza dosarul depus pentru obținerea unei locuințe pentru tineri, destinată închirierii, construită prin grija ANL, în baza Legii nr. 152/1998, cu modificările și completările ulterioare, și a H.G. 962/2001 normele de aplicare a acestei legi.
Cererile și documentele pot fi depuse la Centrul de Informații pentru Cetățeni, din sediul Primăriei Municipiului Sibiu de pe str. Samuel Brukenthal, nr. 2, conform următorului program:
Luni și miercuri: 08:00 – 17:00.
Marți și joi: 08:00 – 16:00.
Vineri: 08:00 – 14:30.
Pe site-ul Primăriei Municipiului Sibiu, www.sibiu.ro, la secțiunea ANL https://sibiu.ro/primaria/locuinte_anl pot fi consultate condițiile pe care solicitantul și familia acestuia trebuie să le îndeplinească, acestea fiind aprobate de Consiliul Local Sibiu prin H.C.L. nr. 42/2023 privind aprobarea, în forma finală, a criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluționarea cererilor de locuințe și în repartizarea locuințelor pentru tineri destinate închirierii, în Municipiul Sibiu.
Din aceeași secțiune se poate descărca cererea tip și se poate consulta anexa care indică actele necesare a fi depuse la dosar.
IMPORTANT:Comisia atrage atenția asupra faptului că, în momentul depunerii cererii, aceasta trebuie însoțită în mod obligatoriu de toate documentele solicitate, complete, corecte și valabile la data depunerii cererii.
De sărbătorile mari, de regulă și previzibil, invitam să ni se facă punte spre semnificație ”specialiștii” într-ale momentului aniversat. L-am rugat pe Mihai Bobonete, de această dată, să ne deconspire câte ceva despre Învierea Domnului petrecută între cei dragi în Oltenia, despre relația sa cu Dumnezeu și, inevitabil, despre ce crede el despre Sibiu.
De la ”Las Fierbinți”, ”Românii au talent”, Mihai Bobonete poposește în paginile Sibiu 100%. După o întâlnire prelungită la București la sfârșitul săptămânii trecute, ne-am reconectat două zile mai târziu pentru acest interviu.
Mihai Bobonete. Arhiva personală
”Sunt credincios, nu sunt ateu, cred în semnificațiile sărbătorilor mari religioase”
Suntem în antecamera unei sărbători pe care, în afară de miei, oițe june, găini și alte oareșcâteva orătănii, o așteaptă cu bucurie tot omenetul. Cine e pentru tine Tipul acesta ce umblă înviat în astă săptămână prin lume?
Pentru mine Paștele e total diferit față de Crăciun și este sărbătoarea care îmi aduce aminte de adolescență. Pentru că au fost, cred, primele ieșiri în libertate, fără ca părinții să comenteze într-un fel sau altul cât lipsesc de acasă. Era slujba de Înviere, dar și tot ce se întâmplă în Săptămâna Mare. Mergeam la denii și puteam să stăm până la 12 noaptea. Iar la slujba de Paște, de fiecare dată, puteam să stăm până dimineața, ca să luăm pască, lumină… Și atunci nu se comenta niciodată când ai venit acasă! Nu interesa pe nimeni când ajungeai acasă. Și pentru perioada aceea de adolescență, de 12-15 ani, era fabulos!
În alt doilea rând, e faptul că majoritatea sărbătorilor mele, Paștele în special, le-am petrecut la țară. Atunci veneau de peste tot, la Giurgeni, din toate orașele, care cum aveau bunicii acolo, și am amintiri foarte frumoase.
Pe lângă acestea, îmi aduc aminte și de ceva mese prin Oltenia, făcute cu ai mei, când se strângeau unii-alții pe la rude. De mirosul acela de ceapă verde, de ridichi, de saltată, totul din curte. Iar când se termina cu postul, de cum se înfuleca, așa, cum trebuie și se servea ce era mai bun.
Apropo de mirosuri… Cu ce miroseală asociezi Paștele?
Cu cozonacul, cred, drobul și friptura de miel. Acestea îmi vin în minte când mă gândesc la Paștele copilăriei, al adolescenței mele. Dar, pe de altă parte, îl asociez și cu tămâia sau cu mirosul acela de ceară topită…
Mai regăsești Sărbătoarea aceea, de oarecând?
Nicăieri!
În mod normal cred că orice om ar trebui să spună că asociază Paștele cu mirosul de ou, dar cred că nu e politically correct și de aceea nu vrea să recunoască nimeni asta!
Unii ar putea să te suspecteze de faptul că nu ești neaparăt un tip prea dus la biserică. Cum percepi semnificația profundă a Paștelui? Mergi la biserică?
Nu e o percepție greșită. Mergeam. Nu prea mai merg. Mergeam. Am dus și copiii la început. Însă sunt genul de părinte care își crește copiii cu liberul arbitru, iar în partea aceasta de religie sunt liberi să creadă sau să facă ei ce vor așa cum cred. Eu le-am spus care este părerea mea și ei au dreptul să aleagă. Nu mai ajung la biserică din motive legate de timp și nu pentru că nu aș vrea să merg.
Încă odată: sunt credincios, nu sunt ateu, cred în semnificațiile sărbătorilor mari religioase. Și, mai ales, cred că lumea are nevoie de momente de genul acesta, care sunt propuse de religie sau de credință ca să fie mai liniștită, să aibă măcar câteva zile de calm, de popas. Fiecare, în sinea lui, sau cu alții.
Mihai Bobonete. Arhiva personală
”Când am încercat să fac glume despre religie, mi-a mers rău”
Ești unul dintre puținii stand-up-eri români care evită glumele cu Doamne-Doamne. Există o motivație în asta?
Și da, și nu. Poate veni dintr-un soi de respect față de cele sfinte și față de faptul că unii oameni, care sunt mai habotnici, aleg să se radicalizeze atât de mult, încât cred și consider că anumite glume ar putea să îi deranjeze. Iar eu nu vreau să mă depărtez de oameni, eu vreau să mă apropii de ei. Dar, pe de altă parte, am avut un pact nescris cu Doamne-Doamne și atunci când am încercat să fac ultimele glume, în general, despre religie, mi-a mers rău. Și am zis: ”Bă, dacă nici ăsta nu e un semn…”
Crezi în semne?
Bineînțeles!
Se zice că iubirea și apartenența sunt întotdeauna incerte. Ce iubești cel mai mult?
Cel mai mult îi iubesc pe copiii mei. Și iubesc faptul că exist, la vârsta asta și că la 42 de ani m-a ajutat Dumnezeu și sunt sănătos. Pare că acesta e un lucru simplu, dar nu e deloc așa, în zilele noastre. Nu știu dacă mă iubesc și pe mine sau pe Dumnezeu, dar e o dragoste împărțită și împlinită. Nu vreau să fiu acum acuzat de narcisism, dar e o dragoste de sine care de la an la an se tot amplifică, se mărește.
Ca apartenență, te simți legat de un loc, de o stare sufletească, de un refugiu în care îți găsești liniștea în momentele în care simți că totul se năruiește în jur?
Cred că în astfel de momente, cel mai bun loc este acasă, în sânul familiei. Alături de Cătălina, soția mea, de copii și, când lucrurile sunt mai grave sau, câteodată, când nu sunt atât de grave, Delta Dunării.
Știu că întreții anumite prietenii distinse cu anumiți oameni ai Bisericii. Întâlnești și astfel de refugii, de oameni-liniște?
Mihai Bobonete. Arhiva personală
Da. A fost o perioadă mai cenușie în viața mea, nu legată de alți oameni, ci mai degrabă legată de mine și atât, în care l-am întâlnit pe Preasfințitul Paisie Lugojanu, de la Timișoara, care nu e cu mult mai mare decât mine. Sau am avut senzația asta poate și pentru că uneori barba sau hainele preoțești îmbătrânesc oamenii Bisericii. Preasfințitul este un tip extrem de inteligent, care mi-a dat încredere în mine și având discuții nesfârșite câteodată cu dânsul, m-a făcut să accept într-un mod plăcut și sfaturile altora. Lucru care era foarte greu la mine.
Acolo, pe fundal, se aude ceva. E un câine sau e un miel cu apucături necuviincioase?
Nu. Este un câine. Sunt într-una dintre puținele mele zile libere și sunt pe Moara Vlăsiei, la pescuit. O să îți trimit imediat și o poză. Înainte să mă suni tu, nu știu dacă are legătură cu subiectul propus, cu Biserica, dar am scos un crap de 15 kg! Pe care l-am și eliberat, bineînțeles, pentru că peștele, dacă vreau să îl mănânc, îl cumpăr.
Mihai Bobonete și peștele cu pricina. Foto: Arhiva personală
”Nu are cum să nu îți placă Sibiul!”
Știu că ești un mare iubitor al bucătăriei. Ce gătești de Paște? Sau ce îți place să mănânci în astfel de momente? Mă refer la Paște, nu la Moara Vlăsiei.
Paștele acesta nu îl voi petrece în țară și mă voi lăsa pe mâna delicateselor culinare ale locului în care merg. Dar de Paște, să știi că nu sunt un mare priceput într-ale gătelilor. Adică, de obicei mama sau soacră-mea se ocupă de partea aceasta, cu friptură de miel, ouă și așa mai departe. Dar de ceva vreme, cum o fac și de Crăciun, nu prea mai dau iama prin bucate, că nu îmi place să fac exces. Atâta timp cât nu mănânc friptură de miel nici măcar o dată pe săptămână sau mai rar, nu pot să mănânc de Paște trei zile numai așa ceva, pentru că mă dau peste cap. Dar să știi că de Paști, de obicei, cel mai mult îmi place să mănânc verdețuri proaspete.
Beutura, temelie?
Nu neaparat…
Nu ești chiar convingător…
Hai, o sticlă de vin, acolo, un pahar de vin alb nu refuz niciodată.
Ești foarte apropiat de Sibiu…
Da, așa este.
De unde simpatia asta? Ca să zicem și ceva de bine despre sibieni, că no, stricăciune de puțin orgoliu local nu se cade a face…
Este primul oraș de care m-am îndrăgostit și am avut așa, o chemare către acest oraș. Am un loc preferat acolo, la Hilton, la Nicu Aron. Ne-am împrietenit și de câte ori veneam în Sibiu, trăgeam acolo. Iar mai târziu copiii mei au descoperit Sibiul, mergând pe jos, mergând pe la Marius Rafa, pe la Pardon, gătind, stând în bucătărie și plimbându-ne pe acolo la Târgul de Crăciun. Sau vara, făcând lucruri frumoase, plimbându-ne pe la Păltiniș sau pe jos, prin oraș. Sau prin muzeul ASTRA, care este absolut superb! Iar vara se întâmplă în fiecare weekend câte ceva pe acolo, legat de datini sau de artiști populari. Tot timpul e frumos în Sibiu și orașul oferă întotdeauna locuri foarte multe de liniște și interesante.
Nu are cum să nu îți placă Sibiul! Plus că, trebuie să recunosc, am o atracție foarte mare față de Sibiu și pentru faptul că majoritatea funcțiilor de conducere din Sibiu sunt ocupate de olteni de-ai mei! (râde copios)
Nu ai putut să nu o aduci și spre tine puțin!
Nu, nu! Tu m-ai luat cu orgoliul sibian.
Mulțumesc mult, Mihai! Și la bun reîntâlniș pe la Sibiu!
Mihai Bobonete și autorul interviului. Foto: Sibiu 100%
Ministerul Afacerilor Externe transmite, în contextul sărbătorilor pascale şi al minivacanţei de 1 Mai, o serie de recomandări adresate cetăţenilor români ca, înainte de planificarea şi efectuarea unor deplasări, să se documenteze atent cu privire la condiţiile de intrare şi şedere din statul/statele de tranzit sau destinaţie.
Românii sunt îndemnaţi să îşi pregătească din timp călătoria, luând în considerare următoarele recomandări cu caracter general: să consulte, anterior deplasării, rubrica „Sfaturi de călătorie” de pe pagina de internet a Ministerului de Externe unde sunt puse la dispoziţie recomandări generale de călătorie, precum şi informaţii actualizate pentru fiecare stat în parte; să se asigure că documentul de călătorie este valabil pe toată durata şederii în străinătate; să încheie o asigurare de călătorie; să îşi înregistreze prezenţa pe teritoriul statului de destinaţie, la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular; să aibă grijă în permanenţă de documentele de călătorie. Este indicat să păstreze documentele şi valorile personale în locuri sigure şi să nu le expună în mod vizibil, inclusiv în autovehicule.
MAE precizează că, în cazul pierderii documentelor de călătorie, cetăţenii români trebuie să contacteze cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică a României în străinătate, pentru a declara pierderea acestora şi a solicita eliberarea, în regim de urgenţă, a unor documente de călătorie provizorii.
În situaţia furtului documentelor de călătorie româneşti, trebuie să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie pentru declararea furtului şi solicitarea eliberării unei adeverinţe în acest sens. Doar în baza declaraţiei de la poliţia locală, reprezentanţa diplomatică a României poate elibera documente temporare de călătorie.
În cazul cetăţenilor români care se deplasează cu autovehiculul, este obligatoriu să deţină o asigurare internaţională pentru accidente, în termen de valabilitate. Dacă aleg călătoria cu avionul, nu trebuie să îşi lase bagajele nesupravegheate şi nu trebuie să accepte să transporte pachete/bagaje ale altor persoane.
De asemenea, este recomandat să îşi rezerve cazarea direct pe pagina hotelului sau pe pagina agenţiilor de turism şi platformelor de rezervări acreditate.
Totodată, MAE atrage atenţia că cetăţenii români ar trebui să evite implicarea în demonstraţii sau manifestări de stradă în statele vizitate. Este recomandat să urmărească pagina web a MAE şi paginile de pe conturile de socializare ale Departamentului Consular şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, pentru sfaturi şi alte informaţii utile călătoriei.
Pentru cetăţenii români care călătoresc în sau tranzitează Republica Bulgaria, MAE recomandă luarea în considerare a unor aspecte particulare: posibilitatea creşterii timpilor de aşteptare în punctele terestre de trecere a frontierei la efectuarea controalelor specifice, în contextul unui aflux ridicat de turişti în această perioadă; pentru ieşirea din România, poate fi accesată aplicaţia Poliţiei de Frontieră Române; posibilitatea apariţiei unor acţiuni de protest spontane care pot afecta punctele comune de trecere a frontierei şi/sau drumurile şi pot duce la blocarea punctelor de trecere a frontierei.
MAE transmite, în cazul cetăţenilor români care călătoresc în Republica Elenă, că există de asemenea posibilitatea creşterii timpilor de aşteptare în punctele terestre de trecere a frontierei la efectuarea controalelor specifice, în contextul unui aflux ridicat de turişti în această perioadă şi le recomandă acestora să aibă grijă în permanenţă de obiectele personale/documentele de călătorie, în special în zonele aglomerate/punctele turistice intens circulate.
MAE reaminteşte cetăţenilor români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă în străinătate, să contacteze ambasada sau consulatul României cel mai apropiat, prin intermediul telefonului de urgenţă, pentru a putea beneficia de asistenţă consulară de specialitate.
Datele de contact ale misiunilor diplomatice/oficiilor consulare se regăsesc pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe la adresa https://www.mae.ro/romanian-missions.
