Doi polițiști din cadrul Biroului de Investigații Criminale Sibiu au fost desemnați polițiștii anului 2022.
Ziua Poliţiei Române, marcată ân fiecare an pe data de 25 martie a fost sărbătorită de polițiștii sibieni printr-o serie de manifestări prin care se marchează 201 ani de când domnitorul muntean Grigore Dimitrie Ghica înmâna marelui agă Mihăiţă Filipescu primul steag al instituţiei, ce purta pe atunci denumirea de Agie, moment istoric considerat ziua de naştere a Poliţiei ca instituţie modernă, aflată în slujba legii.
Vineri, 24 martie, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, a avut loc o ședință festivă pentru acordarea premiilor „Polițistul anului” la categoria ofițer și agent de poliție, avansarea la gradul profesional următor, la termen a 65 de polițiști (17 ofițeri de poliție și 48 de agenți de poliție) și înainte de termen a 20 de polițiști (9 ofiţeri şi 11 agenţi de poliţie), precum și acordarea a 36 de diplome de merit unor poliţişti care s-au remarcat pentru merite profesionale deosebite şi nu numai.
În semn de apreciere şi recunoştinţă pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea profesională în anul 2022, s-a acordat titlul de polițistul anului inspectorului principal de poliție Osman Gigi Ion, din cadrul Biroului de Investigații Criminale, Poliția Municipiului Sibiu, la categoria ofițeri de poliție și agentului principal de poliție Furdui Radu Ioan, din cadrul Biroului de Investigații Criminale, Poliția Municipiului Sibiu, la categoria agenți de poliție.
„Cei doi polițiști s-au evidențiat în anul 2022 prin contribuția adusă în soluționarea mai multor cauze penale complexe, finalizate cu probarea activității infracționale a persoanelor implicate și luarea față de acestea a unor măsuri preventive”, a transmis Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Peste 20 de milioane de lei este valoarea contractelor semnate de către primarul Mediașului în ultimele zile.
Este vorba despre patru contracte în cadrul Programul Național de Investiții Anghel Saligny, iar un contract a fost semnat cu Administrația Fondului de Mediu.
Cele patru contracte incluse în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny se referă la reabilitarea străzii Gheorghe Pop de Băsești, a străzilor Câmpul de Jos și Câmpul de Sus, respectiv reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială în cartierul Vitrometan pe un pachet de 8 străzi, respectiv un alt pachet de 11 străzi.
Reabilitarea și modernizarea grădiniței din Ighișul Nou este un alt contract, semnat de această dată cu Administrația Fondului de Mediu.
„Am semnat în ultima perioadă 5 contracte importante pentru municipiul Mediaș. Patru dintre acestea sunt incluse în programul Anghel Saligny, iar un contract este inclus în Administrația Fondului pentru Mediu.
Cele incluse în programul Anghel Saligny se referă la reabilitarea străzii Gheorghe Pod de Băsești, unde vom moderniza rețeaua de canalizare pluvială.
Avem cel de-al doilea proiect semnat, care prevede reabilitarea străzilor Câmpul de Jos și Câmpul de Sus. Aici vom interveni și vom introduce rețeaua de distribuție a apei, rețea de canalizare menajeră și rețeaua de canalizare pluvială.
Avem, de asemenea, o lucrare extrem de importantă în cartierul Vitrometan. Aici se propune modernizarea sistemului de canalizare pluvială pe străzile Cibin, Calafat, Milcov, Bucium, Vlădeasa, Sebeșului, Dorobanților și Vaslui cu descărcare pe strada Ighiș, având o lungime de aproximativ 2.500 de metri liniari.
Al patrulea proiect se referă la reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială în cartierul Vitrometan, etapa a doua pe străzile Alba Iulia, Călugăreni, Arieș, Blaului, Libertății, Câmpeni, Rovinari, Lupeni, Lotru, Vidraru și Sadu, având o lungime de aproximativ 2.700 de metri liniari.
Al cincilea proiect, care este pe fonduri europene, se referă la reabilitarea și modernizarea grădiniței din satul aparținător Ighișul Nou.
Vorbim aici de lucrări în valoare de aproximativ 2,5 milioane de lei, iar prin proiect se vizează creșterea eficienței energetice a clădirii sau consolidarea construcției”, a spus primarul Mediașului, Gheorghe Roman.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 martie, România trece la ora de vară.
Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.
CFR Călători a informat că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.
Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară.
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com.
Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
Business Club Cisnădie a avut joi, 23 martie, o nouă întâlnire a membrilor săi. Organizația își propune să reunească oameni de afaceri, dar și voci avizate ale comunității, care să genereze un plus de implicare în dezvoltarea și vizibilitatea zonei. Tema propusă pentru această dezbatere a fost cea a învățământului dual.
Învățământul dual în Cisnădie
Evenimentul Business Club Cisnădie a reunit atât decidenți ai comunității, cât și specialiști din domeniul educației. Aceștia au lansat un reușit schimb de idei și experiențe privind necesitatea și oportunitățile învățământului dual pentru Cisnădie.
Întâlnirea a debutat cu o prezentare a Liceului Tehnologic Cisnădie, de către Prof. Delia Claudia Aledea, responsabil catedră tehnică LTC. Axente Neagu, Președintele BCC, a invocat imperativul învățământului dual în Cisnădie. Mai ales în perspecitva în care orașul, până în maxim 2033, va avea 25 % din forța de muncă, pensionată. Au fost propuse, totodată, și o serie de inițiative concrete, care să vină în întâmpinarea învățământului dual. Între acestea, amintim: vizite ale elevilor în diferite companii, practica de specialitate în cadrul acestora, adoptarea unui laborator de profil, sprijin privat pentru o primă clasă tehnică în sistem dual etc.
Prof. univ. dr. Gabriel Racz, Prorector Administrare și Dezvoltare Organizațională a ULBS, a făcut o succintă prezentare a campusului pentru învățământ dual. Prof. Adrian Poplacean, Inspector învățământ profesional tehnic al ISJ Sibiu, a abordat ”Învățământul dual în județul Sibiu și provocări”. Aria legislativă a unei astfel de preocupări a fost pusă în discuție de către Adrian Rada, Președinte IMMPact. Acesta a vorbit despre ”Proiecte legislative initiate în domeniul învățământului dual”.
Ce este învățământul dual?
Invățământul dual este o formă a învățământului profesional și tehnic organizat la inițiativa operatorilor economici interesati. În calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică, aceștia pot oferi elevilor oportunități sporite de educație și formare profesională. Elevii au astfel avantajul că, după absolvire, pot avea un loc de muncă asigurat în profesia pentru care s-au pregătit. Aceasta, în afara pregătirii practice, a diplomelor de calificare obținute și a stimulentelor financiare. Și, totodată, a burselor primite atât din partea Ministerului Educației, cât și din partea operatorilor economici unde fac practică. La fel, și operatorii economici parteneri în program au avantajul că pot selecta pentru angajare tineri bine pregătiți profesional, care, în plus, cunosc îndeaproape cerințele și nevoile angajatorului, precum și mediul de lucru.
Centrul de cercetare în inteligență conectată (INCON) este una dintre cele 20 de unități de cercetare de tip institut, centru sau grup de cercetare ce activează la nivelul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).
Toate unitățile de cercetare grupează personalități științifice ale comunității academice și tineri cercetători. Ele oferă cadrul de desfășurare a cercetării științifice și de formare a resurselor umane în domenii avansate ale științei.
Sibiu 100% își propune să afle principalele direcții de cercetare din orașul nostru precum și modul în care acestea ajută comunitatea sibiană. Vom discuta, pe rând, fără a avea o ordine prestabilită, cu cadrele universitare implicate în activitatea de cercetare din fiecare centru în parte.
Activitatea INCON este adaptată la tendințele actuale din industrie și din lume
INCON a luat ființă în 2017 dar activitatea ce se desfășoară aici a început cu mult timp în urmă. Potrivit directorului acestui centru, Prof.univ.dr. Ioan Bondrea, INCON ”e o continuare a unui alt centru de tehnologii integrate. Sigur, ne-am transformat și ne-am adaptat la ce înseamnă prezentul în sistemele de fabricație. Mai ales la tendințele prezente de a îmbina partea de industrie cu automatizări, cu calculatoare, astfel încât să ajungem la ceea ce e și denumirea Centrului de Inteligență Conectată. Veți vedea că prin proiecte și prin ceea ce vrem să facem în continuare, ne vom adapta în continuare nevoilor industriei și lumii de azi.”
Facultatea de Inginerie Sibiu
Studenții Facultății de inginerie au la dispoziție laboratoare dotate cu echipamente moderne
Vizita la Facultatea la Inginerie mi-a arătat un sediu atractiv, cu spații destinate studiului dar și relaxării studenților. Laboratoarele sunt dotate cu echipamente moderne, pe hol m-a atras prima mașină de Formula Student construită de studenții de la Facultatea de inginerie din Sibiu. Este vorba despre un monopost de curse. Acesta a fost realizat de trei profesori și 25 de studenți ai ULBS. Prototipul a fost testat pentru prima oară în 2019, la Noaptea Cercetătorilor.
Monopost de curse, realizat de profesori și studenți ULBS
Demersul de a afla mai multe despre cercetarea inteligenței conectate este unul solicitant pentru cineva fără pregătire tehnică. Dar, datorită interlocutorilor, tot procesul a prins contur și sens iar partea științifică a devenit mult mai accesibilă. I-am avut alături pe directorul INCON, Ioan Bondrea și pe trei dintre profesorii ce dezvoltă proiectele de cercetare ale Centrului: Bogdan-Constantin Pîrvu, Constantin-Bălă Zamfirescu și Radu Emanuil Petruse.
Ioan Bondrea, director INCON
Fabrica Inteligentă – una dintre zonele în care au expertiză cei din INCON
Ce ne puteți spune despre proiectele și direcțiile în care se desfășoară cercetareaîn cadrul INCON?
Ioan Bondrea: În primul rând expertiza noastră este în zona de Fabrică Inteligentă (eng. Smart Factory) vizând dezvoltarea proceselor de fabricație inteligente, optimizarea și automatizarea proceselor, utilizând diferite tehnologii precum inteligenţa artificială, realitatea augmentată etc. Pentru că centrul INCON este unul interdisciplinar, acesta reunește colegi atât din zona mecanică dar şi din zona de calculatoare. Fiind interdisciplinar, avem şi proiecte conexe în zona de sănătate, colaborăm cu colegii de la Facultatea de Medicină.
Proiectul DiFiCIL urmărește dezvoltarea unor sisteme utile în fabrica viitorului
Bogdan Pîrvu: Legat de proiectele de cercetare, aș menționa proiectul Dezvoltarea sistemelor socio-fizico-cibernetice pe baza Internetului Lucrurilor în fabrica viitorului. Pe scurt, DiFiCIL, un proiect care a urmărit timp de 4 ani dezvoltarea unei echipe de cercetare cât și dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru aceasta. Activitatea echipei s-a axat pe cercetarea sistemelor de producție centrate pe om, sisteme ce presupun o colaborare strânsă între om și mașină (roboți, utilaje, instrumente etc.), sau ceea ce denumește Comisia Europeană Industry 5.0.
Bogdan Pîrvu. Foto Centrul de cercetare în inteligență conectată
În cadrul infrastructurii noastre avem două prototipuri principale. Acestea au o complexitate apropiată de cea din fabricile moderne doar că la o scară mai mică. Primul este un sistem adaptiv de producție. În mare parte, acesta ar trebui să realizeze automat asamblarea unui produs folosind roboți colaborativi și vehicule ghidate autonom.
Antrenarea operatorilor fără instructor uman va fi un lucru obișnuit în viitor
Al doilea, este o stație de training pentru operații manuale, care urmărește antrenarea automatizată a operatorilor neinițiați. Aceasta se face fără instructor uman, ținând cont de starea utilizatorului și operațiile efectuate pentru adaptarea instrucțiunilor audio și video.
Stație training realizată la INCON
Pe de o parte sunt teme de simulare și automatizare, iar la stația de training se vede mai clar interacțiunea om-mașină, care va fi tot mai pregnantă chiar și în viața noastră de zi cu zi. Probabil în 2050, vom realiza că aceste ”scenarii științifico-fantastice” din laborator, precum adaptarea instructajului în funcție de starea sau emoțiile celui neinițiat, sunt noul standard.
Centrul de cercetare în inteligență conectată este recunoscut ca Centru de Inovare Digitală în catalogul Comisiei Europene.
Legat de proiectele de inovare, din 2018 am câștigat proiecte precum HUBCAP și DIGITBrain,finanțate de Comisia Europeană, ce au presupus colaborarea cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM) din Europa. Astfel, am fost recunoscuți ca Centru de Inovare Digitală (eng. Digital Innovation Hub) în catalogul Comisiei Europene. Prin cel mai recent proiect câștigat, FIT EDIH, suntem recunoscuți ca unul dintre cele 151 de centre Europene de inovare.
Constantin Zamfirescu. Foto Centrul de cercetare în inteligență conectată
Constantin Zamfirescu: Prin FIT EDIH urmărim sprijinirea transformării digitale din regiunea Centru a IMM-urilor din zona de producție, din zona de sănătate, cât și a autorităților publice locale. Echipa INCON conduce activitățile proiectului din domeniul producției.
Radu Petruse. Foto Centrul de cercetare în inteligență conectată
Inteligența conectată are aplicații și în zona de bio-inginerie
Radu Petruse: În domeniul sănătății, chiar anul trecut am depus un proiect, pe partea de bio-inginerie, în colaborare cu ETH Zürich și cu profesori de la Facultatea de Medicină. Sperăm ca proiectul nostru să primească finanțare.
Ioan Bondrea: Nu în ultimul rând, pe lângă proiectele cu finanțare națională și europeană, foarte importante pentru noi sunt și proiectele realizate împreună cu companii, în special din Sibiu. De exemplu, Radu Petruse a finalizat recent un proiect cu cei de la Continental, el fiind la al treilea proiect de colaborare cu cei de la această companie.
Din 2017 până astăzi, cercetătorii din Centrul de cercetare în inteligență conectată au atras prin proiectele lor aproximativ 3 milioane de euro
Cum asigurați finanțarea cercetării?
Ioan Bondrea: Principalele surse de finanţare sunt granturile, fie că sunt din surse europene, fie naţionale. La acestea se adaugă parteneriatele cu diferite companii cu care lucrăm. Am mai avut finanţare şi din donaţia Institutului Hasso Plattner care a sprijinit dezvoltarea Centrului.
Sistem adaptiv de producție. INCON
Bogdan Pîrvu: Din 2017, pentru a asigura finanțarea cercetării, am investit un efort considerabil în realizarea unor propuneri de proiect câștigătoare. Cu toate acestea, din 2017 până acum, am atras aproximativ 3 milioane de euro, prin diferite proiecte de cercetare sau inovare. Spre exemplu, doar proiectul DiFiCIL,cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, a avut o contribuție de 2 milioane de euro. Aproximativ 300.000 euro din acest proiect au fost investiți în dezvoltarea infrastructurii Centrului.
Sunt suficiente fondurile?
Ioan Bondrea: În general, niciodată nu sunt suficiente fondurile dar sigur, încercăm să compensăm, prin atragerea de parteneri din zona industrială. Am căutat parteneri valoroși care să ne sprijine atât în cadrul unor proiecte, cât și în asociația non-profit Smart Factory România. Acest demers a fost inițiat de ULBS, sprijinit de membrii fondatori, IFM, Marquard, NTT Data și Ropardo.
Constantin Zamfirescu: În domeniul nostru, mare parte din fonduri sunt destinate resursei umane. Ne este greu să păstrăm tinerii în Centrul de cercetare, aceștia preferând în majoritatea cazurilor pachetele salariale mai atractive oferite de companii.
Centrul acordă și consultanță firmelor mici și mari din regiunea Centru
Care ar fi beneficiile activităţii dumneavoastră pentru comunitatea locală şi regională? Ce plusvaloare aduce Centrul în zona noastră?
Ioan Bondrea: Mai ales prin acest Centru de Inovare Digitală dar şi prin asociaţia Smart Factory România încercăm să oferim consultanţă în zone de vârf. Există, în general, necesitatea IMM-urilor de a se dezvolta în zona digitală. De aceea dezvoltăm şi reţeaua aceasta de colaborări cu companii din zona regiunii Centru. Încercăm, desigur, şi prin ceea ce pregătim noi, doctoranzi, masteranzi şi cei care lucrează pe proiecte în Centru, să aducem plusvaloare resursei umane din companiile de vârf din regiune.
Acest hub de digitalizare are ca principal scop acordarea de consultanţă pe zonele noastre de expertiză câtor mai multe companii, firme mici şi mari, din regiunea Centru. În acelaşi timp, putem oferi şi, să zicem, la cerere, proiecte cu terţi, direct, pentru a realiza consultanţă.
”Companiile vin în primul rând acolo unde există resursă umană bine calificată.” – Ioan Bondrea
Constantin Zamfirescu: Majoritatea companiilor străine care au venit în regiune au exploatat inițial forţa de muncă ieftină. În prezent, multe firme precum Continental, Marquard, ş.a. și-au intensificat activitățile de cercetare-dezvoltare. Cu siguranţă am contribuit şi noi la acest fenomen prin pregătirea unei resurse umane competitive, mai bine remunerate. De aici bunăstarea relativă din zona noastră, fie prin creșterea puterii de cumpărare, fie prin impozite şi taxe mai mari care ajung în comunitatea locală.
Ioan Bondrea: Sigur, vorbesc şi din experienţa mea de rector şi de decan al Facultăţii de Inginerie în privința colaborării acesteia cu comunitatea şi cu companiile. Companiile au venit sigur pentru facilităţile cu terenurile acordate de Primărie dar ele vin în primul rând acolo unde există resursă umană bine calificată. Ori, existând aici Universitate şi fiind un motor de dezvoltare a comunităţii, sigur că au venit aceste companii şi avem o colaborare foarte bună.
Multe universităţi din ţară ne invidiază pentru ceea ce avem în jur ca şi companii, ca şi centre de cercetare-dezvoltare-inovare aduse. Pentru că aceste companii, sigur au venit pentru a face profit, a face producţie, dar pe parcurs, au văzut că plusvaloarea vine și din cercetare. Deja sunt trei centre de cercetare în Continental.
Dar sunt şi alte companii unde există centre de cercetare-dezvoltare şi se lucrează acum prin proiecte comune. De aceea şi studenţii noştri, foarte multe proiecte de lucrări de diplomă sau dizertaţii le iau din companiile respective. Ceea ce, desigur, este o plusvaloare pentru ei, dar şi pentru companie, pentru că vin oameni care deja pot să le rezolve anumite situaţii.
Inteligență conectată la Noaptea Cercetătorilor . Foto INCON
Copiii veniți la Noaptea Cercetătorilor i-au surprins cel mai mult pe cei de la Centrul de cercetare în inteligență conectată
Bogdan Pîrvu: Legat de interacțiunea cu comunitatea locală, pe lângă asociația non-profit Smart Factory România, am încercat ca publicul larg să ia contact cu ultimele dispozitive sau echipamente.
Spre exemplu, am fost cu prototipurile noastre la Noaptea Cercetătorilor din cadrul ULBS. Copiii s-au jucat în anii trecuți cu roboți colaborativi, au utilizat stația de training și au încercat să facă acel antrenament de asamblare. Ei ne-au surprins cel mai mult. Adică, noi nu ne gândeam că produsul folosit în training (o tabletă modulară) poate fi asamblat și manipulat în modul în care au reușit ei. Ne-au dat cumva lumea peste cap copiii, și am inclus în dezvoltările noastre, noile scenarii de interacțiune observate la acest eveniment.
Aproximativ 200 de angajați din producție au testat stația de training realizată la INCON
De asemenea, nu cred că s-a întâmplat în multe locuri din Europa, ca aproximativ 200 de angajați din industrie să participe la un experiment. Practic, am dus stația de training la compania IFM din Sibiu și toți oamenii din producție au trecut prin unul din cele două scenarii propuse.
Unul dintre acestea a fost asamblarea liberă, ce a urmărit colectarea de date pentru îmbunătățirea algoritmilor de inteligență artificială din prototipul nostru. Al doilea scenariu, a urmărit să ne dăm seama cum pre-configurăm cel mai bine un scenariu de training, în funcție de vârstă, gen, educație etc.
După analiza datelor am rămas surprinși, legat de asamblarea liberă a produsului nostru, fiindcă deși produsul are mii de variante de asamblare, lucrătorii din industrie au ales un număr redus de combinații sau drumuri de asamblare. Pe de altă parte, copiii de la evenimentele cu publicul larg, au făcut lucruri care nu ne gândeam că pot fi făcute cu prototipul, respectiv produsul vizat de training-ul nostru.
Demo Day. Foto INCON
Visul lui Ioan Bondrea, director INCON: ”să văd în cercetare la noi, studenți, doctoranzi, cadre didactice, muncind la același proiect.”
Cât sunt de implicați studenții în activitatea Centrului, în cercetarea pe care o faceți aici?
Ioan Bondrea: Pentru mine, tot timpul visul meu acesta a fost: să văd în cercetare la noi, studenți, doctoranzi, cadre didactice, muncind la același proiect. Ori, prin proiectul DiFiCIL am văzut, mi-am îndeplinit visul. Și în spațiul de laborator și dincolo, unde efectiv lucrează pe standuri, zi și seară vedeam studenți doctoranzi lucrând cot la cot cu colegii mai tineri la proiecte.
Încercăm să atragem studenți, încercăm să atragem doctoranzi, sigur, cu regretul că atunci când se termină un anumit proiect, ei pleacă. Dar, sunt unii, cum este Bogdan Pîrvu care a făcut facultatea și doctoratul, iar după o perioadă în care a lucrat în cercetare în Germania a revenit aici în facultate. Radu Petruse, la fel, și mai sunt și alții, care după ce s-au format la noi, au rămas în facultate.
Cu ani buni în urmă noi am avut o colaborare, pe vremea când eram rector, cu Universitatea Tehnică din Kaiserslautern, care avea și mai are un Smart Factory recunoscut la nivel european. De acolo au pornit primele proiecte și teme de doctorat, de acolo, dezvoltând relația, s-a dezvoltat și această zonă a Smart Factory România.
Colaborarea cu ei continuă, prin proiecte cu studenții. De exemplu acum, o echipă de studenți din Germania și o echipă din Sibiu lucrează la un proiect comun, numit International Practice Seminar, coordonat de Radu Emanuil Petruse. Sunt 5 studenți de la noi din Universitate, 5 studenți din Kaiserslautern. Colaborează pentru a realiza un modul de fabricație dintr-o linie de producție inteligentă.
Prin proiectele Centrului de cercetare în inteligență conectată, o parte dintre studenți au putut participa la evenimente de profil din Europa
Bogdan Pîrvu: Prin proiectele Centrului, au fost trimiși studenți la diferite evenimente de profil din Europa, cum ar fi Big Data, o școală de vară la Universitatea din Cambridge, sau în Barcelona, pentru a învăța Robot Operating System. Am fost în 2018 la Hannover Messe, unul dintre cele mai mari târguri comerciale din lume, dedicat temei dezvoltării industriei. Acolo am prezentat la standul Comisiei Europene rezultatele proiectelor noastre. O parte din experiența și cunoștințele acumulate au ajuns în comunitatea locală.
Mesaj pe ușa sălii de curs. Facultatea de Inginerie
Ioan Bondrea: Pe de o parte ne pare rău că pleacă și nu rămân la noi în Facultate, mai ales în zona didactică și de cercetare. Dar altfel, ne bucurăm pentru că, iată, pleacă de la noi oameni de valoare în companii. Sigur, la un moment dat, prin ei și prin alți absolvenți de-ai noștri și participanți în proiecte, se vor întoarce companiile la care au fost angajați către noi pentru proiecte și colaborări viitoare.
Bogdan Pîrvu: Am încercat și la nivel de lucrări de licență și master să schimbăm cumva paradigma. I-am încurajat și sprijinit să își facă și niște lucrări de licență sau master calitative, mare parte dintre studenții angrenați în proiectele noastre au avut o publicație științifică atunci când au terminat studiile de licență sau master. În plus, lucrarea lor s-a transformat într-o primă carte, am încercat să îi stimulăm să facă lucrări tot mai bune și să disemineze rezultatele muncii lor.
Un bărbat a sunat la 112 și a alertat echipajele de prim ajutor, bănuind că soția sa plănuiește să se sinucidă.
Vineri după amiaza, prin apel 112, un bărbat din Avrig a alertat IPJ Sibiu despre faptul că, după ce s-a întors acasă, în jurul orei 15.10, nu a găsit-o pe soția sa acasă, bănuind că femeia, în vârstă de 61 de ani, ar fi intenționat să se sinucidă prin înecare în râul Olt.
„De urgență au fost mobilizate echipaje de polițiști, jandarmi, polițiști locali și echipaje de pompieri din cadrul I.S.U. Sibiu, care au declanșat verificări atât terestru, cât și pe albia râului Olt, în zona Avrig – Porumbacu de Jos.
În jurul orei 16,15, jandarmii sibieni au găsit-o pe femeie plimbându-se pe malul râului Olt, în zona barajului Avrig, din primele cercetări stabilindu-se că nu a fost victima niciunei infracțiuni. Femeia s-a întors la domiciliu”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
Primăria Sibiu are în vedere crearea unui nou drum de legătură între str. Intrarea Arieșului și Calea Dumbrăvii.
În ședința Consiliului Local Sibiu din această lună, Primăria Sibiu supune aprobării indicatorii tehnico-economici pentru crearea unui nou drum de legătură între str. Intrarea Arieșului și Calea Dumbrăvii, după finalizarea studiului de fezabilitate pentru această investiție
“Drumul va fi o alternativă de deplasare între Calea Cisnădiei și Calea Dumbrăvii pentru cei care tranzitează zona și o va decongestiona.
Acesta va fi important și în contextul obiectivelor publice care vor fi create pe terenul fostei autobaze de transport public, unul dintre acestea fiind Campusul dedicat învățământului dual. Următorul pas în proiect este achiziția serviciilor de realizare a proiectului tehnic și execuția lucrărilor”, spune Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Investiția estimată la o valoare de 3,5 milioane de lei presupune:
Amenajarea unui drum cu două benzi în lungime de 330 m și a trotuarelor
Crearea de piste pentru biciclete
Amenajarea iluminatului public, cu corpuri de iluminat cu LED, conectate la sistemul de telegestiune
Amenajarea rețelei de apă potabilă, a canalizării menajere și crearea canalizației pentru telecomunicații.
Din 1 aprilie, sibienii pot inchiria din nou bicicletele ”Sibiu Bike City”.
Cât timp au fost la hibernare, bicicletele au fost verificate și reparate, la fel și GPS-urile cu care sunt dotate.
Stațiile de andocare au fost și acestea verificate, iar echipamentele GSM cu care sunt dotate au fost optimizate pentru ca semnalul să fie la parametrii maximi și astfel să transmită date către aplicația mobilă în timp real.
Peste 400 de biciclete vor putea fi închiriate la aceleași tarife ca anul trecut, din 44 de locații răspândite în tot orașul.
Biciclete și triciclete pentru toată lumea
Pe lângă biciclete, seniorii vor avea la dispoziție 8 triciclete speciale pentru ei.
Persoanele cu dizabilități motorii pot închiria 4 triciclete adaptate nevoilor speciale disponibile în stațiile din Piața Mică, parcarea de pe Cazarma 90, Grădina Zoologică și Aleea Mihai Eminescu, de lângă Stadionul Municipal.
FITS pe două roți
La sugestia lui Constantin Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru, primarul Astrid Fodor propune Consiliului Local Sibiu în ședința din această lună, crearea unui abonament special pentru participanții la cel mai mare eveniment cultural al Sibiului, arată comunicatul de presă.
“Prin crearea centrelor de închirieri Sibiu Bike City și proiecte finalizate sau în curs de amenajare de piste pentru biciclete, creăm infrastructura necesară unei deplasări prietenoase cu mediul în Sibiu. Prin inițiative precum acest abonament special, încercăm să încurajăm sibienii să utilizeze mai mult bicicleta, inclusiv în perioada Festivalului, când centrul orașului se umple și de spectatori, dar și de mașini”, declară Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Abonamentul FITS pe 2 roți va fi valabil 10 zile, în perioada de desfășurare a Festivalului, adică 23 iunie – 2 iulie și va avea un preț de 80 de lei, mai mic cu 20% decât un abonament obișnuit. Cei interesați pot achiziționa un astfel de abonament din aplicația PBSC în perioada 1 iunie – 2 iulie 2023. Posesorii vor putea utiliza nelimitat bicicletele în perioada celor 10 zile, în intervalul orar 06.00 – 24.00.
Acest abonament nu este singura modalitate de a folosi bicicletele Sibiu Bike City. Dacă doriți să vă deplasați pe perioade mai scurte, va rămâne în continuare valabilă închirierea cu ora, precum și celelalte tipuri de abonamente.
În ultima săptămână pompierii sibieni au intervenit pentru stingerea unui număr de 11 de incendii de vegetație uscată, care au afectat o suprafață de peste 50 de hectare.
Cele mai mari incendii s-au produs în Buia, unde au ars 30 de hectare de vegetație uscată, Dârlos-8 hectare, Veștem-5 hectare, Dupuș-4 hectare și în Vale, unde au fost mistuite de flăcări 3,5 hectare de vegetație.
Pe fondul creșterii semnificative, în ultima perioadă, a numărului incendiilor de vegetație uscată produse ca urmare a utilizării focului deschis pentru igienizarea terenurilor de vegetația uscată, fără respectarea măsurilor obligatorii de apărare împotriva incendiilor, care pot afecta construcţiile, fondul forestier sau principalele căi de transport (rutiere și feroviare) aflate în vecinătate, pompierii sibieni reamintesc că nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderii miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoanele juridice.
„Cetățenii sunt obligaţi să respecte normele privind protecția mediului care interzic arderea vegetației uscate. Nerespectarea acestora, prin acţiunile de ardere a vegetaţiei uscate pe terenurile agricole, poate conduce la reducerea cuantumului subvenţiilor de către APIA.
Pentru diminuarea numărului de arderi şi implicit a pagubelor rezultate, precum şi aplicarea măsurilor coercitive în situaţia constatării neîndeplinirii obligaţiilor de către persoanele fizice şi juridice, vor fi intensificate acţiunile în teren desfăşurate de personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu”, a precizat purtătorul de cuvânt al instituției, sergentul major Andreea Ștefan.
Nu de puține ori, cei care pleacă în drumeții pe munte, ajung în situații mai puțin fericite. Pentru a evita acest lucru, ne-am gândit că ar ajuta sfaturile unor oameni cu experiență, din Serviciul Public Județean Salvamont Sibiu.
Județul Sibiu se bucură de forme de relief variate, cu pârtii de schi, zonă montană de mare altitudine sau pante mai domoale. Pandemia a făcut oamenii să aleagă mai des traseele montane. Activitățile și proiectele pentru promovarea drumețiillor și a activităților în aer liber, desfășurate în județul nostru, au sporit și ele numărul turiștilor. Înainte de a pleca pentru o zi sau mai multe pe munte, ar trebui să țineți cont de câteva sfaturi de la Salvamont Sibiu.
Foto Salvamont Sibiu
Verificarea echipamentului este foarte importantă
Augustin Cristinean este salvator montan profesionist din 2006. Este din Cisnădie și de mic copil cutreiera dealurile, apoi munții din zona noastră. Îi admira pe cei din Salvamont și, în timp, cu multă muncă și parcurgând toate etapele, a ajuns să fie unul dintre ei. De la el am primit câteva sfaturi pentru o drumeție reușită.
Augustin Cristinean
”Este recomandat să mergi pe munte în grup de minim două persoane. Dacă grupul este mai mare și îl cunoaștem, este o situație. Dar, se întâmplă și cum se poartă acum, cu grupuri formate online, pe rețele sociale. În cazul acestora, se ia decizia să meargă împreună, fără să se cunoască anterior. Atunci, cine se erijează drept conducător, cine se ocupă de organizare, trebuie să verifice echipamentul.
Foto Salvamont Sibiu
”Pasul trebuie să fie întotdeauna după cel al celui mai puțin pregătit” – Augustin Cristinean
Dacă este vorba despre o drumeție de o zi, ar trebui să aibă echipamentul ca atare. În plus, sunt necesare haine de schimb în rucsac, apă sau ceai, hrană, în general batoane energizante, pentru că sunt și mai ușoare.
Dacă avem un grup eterogen, cel care îl conduce trebuie să îl evalueze după primii metri, să vadă cum se mișcă. Un ochi format își dă seama imediat de nivelul de cunoștințe și, mai ales, de nivelul de pregătire fizică. Pasul trebuie să fie întotdeauna după cel al celui mai puțin pregătit, pentru a avea o drumeție plăcută și fără evenimente.”
Foto Salvamont Sibiu
Sunați la Salvamont și la Centrul Meteo înainte de a pleca pe munte
Înainte de orice drumeție, iarna sau vara, este recomandat să sunați la Salvamont. Oricare dintre salvatorii montani vă poate sfătui în privința echipamentului necesar, ce trebuie să conțină rucsacul și cum trebuie dispusă greutatea în acesta. Tot de aici puteți primi informații în privința categoriei în care se încadrează traseul pe care doriți să îl faceți.
Este important să știți care este diferența de nivel pe care o veți întâlni și dacă există situații sau porțiuni de traseu tehnic. Poate va fi vorba de o cățărare, unde vă trebuie ajutorul unui piolet sau al unei cordeline.
Foto Salvamont Sibiu
Al doilea lucru pe care trebuie să îl faceți este să dați un telefon la Centrul Meteo. De aici, cereți informații despre starea vremii, timp de 24 – 48 de ore. Pentru a vedea cum vă adaptați sau dacă este cazul să renunțați.
Augustin Cristinean spune că ”un caracter tare renunță, nu se duce, alege o dată ulterioară, când vremea este bună și ne permite să ne bucurăm de natură.” Rugămintea lui și a colegilor salvatori montani, este să nu ezitați să îi sunați oricând. Informațiile sunt gratuite și vă ajută să aveți o zi sau mai multe de drumeție plăcută.
Pentru a apela Serviciul Salvamont există numărul național 0725/826668, cel local, 0269/216477 sau se apelează 112 și operatorul de acolo vă va face legătura. La orice oră, puteți primi informații de orice natură legate de trasee, pregătire și echipamente necesare.
Cu ocazia meciului de fotbal din 28 martie de pe Stadionul Municipal Sibiu, Tursib suplimentează capacitatea de transport prin introducerea unor dubluri și curse suplimentare pe traseele existente.
Pe Traseul 1:
· din stația “Hornbach” la orele: 18:26, 18:35 și 20:32, 20:39;
· din stația “Calea Dumbrăvii” la orele: 18:36, 18:44 și 20:43, 20:50.
Pe Traseul 5:
· din stația “Valea Aurie” la orele: 18:25, 18:40 și 20:40, 20:55;
· din stația “Gară” la orele: 18:25, 18:40 și 20:45, 20:55.
Pe Traseul 13:
· din stația “Gară” la orele: 18:23, 18:38 și 20:38, 20:50;
· din stația “Dumbrava” la orele: 18:20, 18:39 și 20:39, 20:50.
Pe Traseul 15:
· din stația “Gară” la orele: 18:00, 18:35 și 20:10, 20:30.
Informații și pe site-ul Tursib: https://tursib.ro/news
Problemele seniorilor sibieni s-au discutat în ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice. Ședință a avut loc azi, la sediul Prefecturii.
Reprezentanţii Agenției Județene pentru plăți și Inspecție Socială Sibiu au pregătit o prezentare despre serviciile sociale oferite persoanelor vârstnice. Conform AJPIS, evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică.
Ponderea vârstnicilor a crescut astfel:
8,95% în anul 1990;
12,5% în anul 2010;
15% în anul 2017.
Potrivit specialiştilor AJPIS Sibiu, prognoza pentru 2050 este de 28,9%. Totodată, conform statisticilor Casei Județene de Pensii Sibiu, la 01.08.2022, în județul Sibiu se înregistrau 80.473 pensionari de limită de vârstă. Numărul acestora a scăzut la data de 15.03.2023 la 80.208 persoane.
Avem 44 de servicii sociale pentru vârstnici
În ceea ce privește oferta de servicii sociale rezidențiale pentru persoanele vârstnice, până la data de 15 martie 2023 Registrul electronic unic al serviciilor sociale consemnează la nivelul județului Sibiu un număr de 17 furnizori de servicii sociale acreditați. Aceștia administrează 19 centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, capacitatea cumulată fiind de 990 de locuri. De asemenea, la nivelul județului Sibiu, până la data de 15 martie 2023, numărul tuturor serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice este 44.
Acestea sunt:
5 centre rezidențiale de îngrijire și asistență medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală;
19 centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice;
3 centre de zi , de socializare și petrecere a timpului liber, pentru persoane vârstnice;
17 servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice.
Menționăm că toate cele 44 de servicii sociale dețin licență de funcționare și sunt monitorizate periodic de Serviciul Inspecția Socială.
Noi licențe de funcționare pentru servicii sociale
În partea a doua a ședinței, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu a prezentat rezultatele controalelor efectuate în anul 2022. Astfel, în anul 2022 au fost evaluate în teren 9 servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, dintre care 1 public și 8 private. Evaluările efectuate în teren de către Serviciul Asistența Socială s-au finalizat cu propunerea de acordare a licenței de funcționare pentru 6 servicii sociale, 1 public și 5 private. Pentru 2 servicii sociale private s-a menținut licența de funcționare cu dispunere de măsuri. Unul din ele urmează să fie reevaluat în anul 2023, la expirarea termenului de implementare a măsurilor. De asemenea, pentru obținerea de noi licențe de funcționare, în cadrul procesului de reacreditare au fost evaluate în teren 12 servicii sociale destinate vârstnicilor. Dintre acestea 6 sunt publice și 6 private. Evaluările efectuate în teren, la cele 12 servicii sociale, s-au finalizat cu propunerea de acordare a unei noi licențe de funcționare pentru 11 servicii sociale, 6 publice și 5 private. În ceea ce privește 1 serviciu social privat, finalitatea a constat în menținerea licenței de funcționare. Totodată, pentru acesta s-au dispus măsuri, urmând să fie reevaluat în anul 2023, la expirarea termenului de implementare a măsurilor.
