Muzeul de Artă Contemporană propune o expoziție în care lucrările expuse stârnesc sentimente și emoții puternice.
Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Național Brukenthal propune expoziția Iconoferestre – Marian Furtună, curator dr. Alexandru Constantin Chituță.
Vernisajul va avea loc miercuri, 1 martie 2023, ora 13:00 la Muzeul de Artă Contemporană, str. Tribunei nr. 6.
Invitat special în cadrul vernisajului va fi conf. univ. dr. Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte din cadrul Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași.
”Marian Furtună pare să-și fi ales propriul drum stilistic, deși posibilitățile de exprimare vizuală și conceptuală în această arie artistică tind a fi mai cu seamă restrictive, supuse canoanelor de reprezentare sau normelor dogmatice ale scrierilor sfinte. În spațiul creștin, pictura bisericească este un domeniu cu norme și reguli clare de reprezentare, ce lasă adesea un spațiu foarte restrâns de acțiune celor care se avântă în mod temerar pe această cale. Și totuși, arta bisericească este încă un fenomen viu, plin de energie și efervescență creatoare.
Acesta este tărâmul în care se manifestă plin de talent, și deloc ezitant, artistul Marian Furtună, format ca pictor bisericesc, dar preocupat și de alte direcții conexe artei bisericești propriu-zise, printr-o vastă serie de creații cum sunt și cele înscrise în ciclul Iconoferestre”, spune Adrian Stoleriu.
Episcopul Virgil Bercea, de la Oradea sublinia că:
”Trăim un timp marcat de consumerism, de carpe diem, de postmodernism prelungit în căutări deșarte, de inteligența artificială care își asumă rezolvarea problemelor stârnind întreaga umanitate, într-o lume și o Europă care nu-și mai recunoaște rădăcinile creștine, care a uitat să mai ”aibă vise”. Totul se întâmplă, acum, rapid, turbionar! Să faci pictură, care ”pictează visul”, să cauți chipul Mântuitorului, este un act de curaj, o dovadă de credință și un drum de apostolat. Și mai este ceva: conștiința datoriei înmulțirii talanților”.
În weekend, polițiștii sibieni au constatat 6 infracțiuni la regimul rutier, au reținut 41 de permise de conducere, au retras 35 de certificate de înmatriculare și au aplicat 547 de sancțiuni contravenționale în valoare de 140.000 de lei.
Pe raza localității Șura Mică, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ocna Sibiului au oprit pentru control un autoturism condus de către un medieșean în vârstă de 22 de ani. Polițiștii au constatat în urma verificărilor că tânărul are permisul suspendat, în cauză fiind deschis un dosar penal.
Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Miercurea Sibiului au depistat un arădean în vârstă de 33 de ani în timp ce conducea un autoturism neînmatriculat pe raza localității Apoldu de Sus. Mai mult decât atât, polițiștii au constatat că numărul de înregistrare aplicat pe autoturism este unul fals, acesta fiind atribuit unui alt vehicul.
Pe numele arădeanului s-a deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat, respectiv conducerea unui autovehicul cu număr fals de înregistrare.
În Șelimbăr, în timp ce conducea un autoturism pe strada Doamna Stanca, un brașovean în vârstă de 50 de ani a pătruns pe contrasens acroșând ușor un alt autoturism condus regulamentar din sens opus. Evenimentul s-a soldat cu pagube materiale.
Testarea alcoolscopică a brașoveanului a indicat un rezultat de 0,76 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind condus la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
La nivelul Biroului Rutier Sibiu, s-a deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Polițiștii rutieri au fost nevoiți să urmărească un șofer bine băut care nu a oprit la semnalele lor
Duminică dimineața, pe raza comunei Bârghiș, la intrarea în satul Ighișu Vechi, polițiștii Secției de Poliție Rurală Agnita au efectuat semnalul regulamentar de oprire adresat șoferului unui autoturism condus pe Drumul Județean 106.
În urma verificărilor efectuate polițiștii au constatat că șoferul este un localnic în vârstă de 29 de ani, a cărui testare alcoolscopică a indicat un rezultat de 1,25 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat.
Bărbatul a fost însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge, în continuare fiind deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Un copac a căzut peste o mașină pe Drumul Național 14.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 14, la kilometrul 88+550 de metri, în Sighișoara, un copac a căzut pe un autoturism, provocând rănirea unei persoane.
Din primele investigații, persoana a suferit leziuni ușoare. Circulația rutieră a fost întreruptă pentru câteva zeci de minute pe ambele sensuri de mers.
“Un copac a căzut peste o mașină din trafic. O victimă a suferit răni minore și a fost transportată la spital. Traficul s-a reluat, victima este la spital și efectele negative au fost îndepărtate de echipa de intervenție.
Nu am avut alte solicitări”, a declarat Georgiana Oltean, purtătorul de cuvânt al ISU Mureș, pentru Digi24.
Vânzările de poliţe facultative pentru asigurarea locuinţelor au înregistrat o creştere semnificativă după impactul produs de cutremurele recente din Turcia şi din judeţul Gorj, însă asigurătorii se întreabă dacă ritmul se va păstra sau a fost doar o reacţie de moment a pieţei.
„Vânzările zilnice de poliţe facultative pentru locuinţe emise de Generali România s-au majorat de până la cinci ori în perioada imediat următoare evenimentelor din Turcia şi ulterior a celor din România, din judeţul Gorj„, a declarat pentru Agerpres Valentin Ciobanu, director Departament Asigurări Generale Retail şi IMM Generali România.
El a explicat că, în urma analizei solicitărilor primite în ultima perioadă, se constată faptul că trendul de creştere pentru asigurările facultative de locuinţe a fost determinat de seismul din Turcia şi Siria, care a generat distrugeri masive şi un număr foarte ridicat de victime. Seismele din Gorj au majorat amplitudinea acestei creşteri pentru că s-au produs într-o zonă a ţării noastre fără un istoric seismic îngrijorător, dar unde, deşi aceste ultime cutremure au fost de magnitudine relativ redusă, au generat totuşi pagube materiale.
De asemenea, Ramona Juncu, director general adjunct al NN Asigurări, a subliniat că intensificarea activităţii seismice din regiune în ultima perioadă a crescut gradul de conştientizare privind importanţa unor măsuri de protecţie într-o astfel de situaţie neprevăzută care poate pune în pericol vieţile oamenilor şi casele lor.
Ea a declarat că se observă tot mai mult interes pentru soluţii care să ajute oamenii să protejeze tot ce contează mai mult pentru ei, printre care şi locuinţa, care poate fi afectată de un cutremur sau de alte situaţii pe care nu le pot preveni.
La rândul său, Adina Ionuţiu, underwriting and reinsurance manager, Signal Iduna Asigurări, a transmis că vânzările de asigurări pentru locuinţe au crescut cu peste 40% în urma evenimentelor recente care au avut loc în Turcia şi în Gorj.
„Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca acest procent să se menţină tot anul, însă prognozăm o creştere de peste 20% în 2023 comparativ cu anul 2022”, a declarat Adina Ionuţiu.
Ea a afirmat că ambele evenimente au avut impact puternic asupra românilor, cu atât mai mult cu cât seismele s-au produs unul după altul, la perioade apropiate de timp. (AGERPRES)
Departamentul american al Energiei consideră că un accident într-un laborator din China se află, probabil, la originea pandemiei de COVID-19, potrivit noilor concluzii dezvăluite duminică de mass-media, care subliniază totuşi divergenţele persistente între agenţiile de securitate din SUA, informează AFP.
Noi informaţii au înclinat analiza departamentului de partea ipotezei scurgerii, potrivit unor surse anonime citate de The Wall Street Journal, The New York Times şi CNN. Ziarele insistă însă că această nouă analiză este publicată „cu un nivel scăzut de încredere” de către departament, care supraveghează laboratoarele de biologie.
Departamentul Energiei se alătură FBI, potrivit cotidianului economic, în estimarea potrivit căreia pandemia apărută la începutul anului 2020, care a ucis aproape şapte milioane de persoane şi a perturbat activităţile la nivel mondial, este rezultatul unei manevre greşite într-un laborator din China.
În opinia altor patru agenţii de informaţii americane, COVID-19 a avut loc prin transmitere naturală, în timp ce alte două sunt nehotărâte, conform Wall Street Journal.
„Pentru moment, nu a apărut niciun răspuns definitiv din partea comunităţii de informaţii în această privinţă”, a declarat duminică pentru CNN consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.
La jumătatea lunii februarie, şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) s-a angajat să facă totul pentru a obţine „un răspuns” cu privire la originea COVID-19, negând ferm informaţiile conform cărora organizaţia ar fi renunţat la investigaţia sa.
Comunitatea ştiinţifică consideră crucială cunoaşterea originii acestei pandemii pentru a se putea lupta mai bine sau chiar pentru a o evita pe următoarea. (AGERPRES)
Un copil de 16 ani a fost rănit, duminică seara, într-un accident rutier produs în localitatea Târnava, pe DN 14.
Din primele cercetări efectuate la locul evenimentului, polițiștii rutieri au constatat că în accident au fost implicate două autoturisme, coliziunea fiind față – spate.
Mașinile erau condus de către doi bărbați, ambii din Copșa Mică, în vârstă de 41 și 42 de ani. În urma impactului, minorul a fost rănit.
Acesta a primit asistență medicală din partea unui echipaj SMURD. Copilul s-a ales cu un traumatism la mână și un traumatism lombar, fiind transportat la spital pentru investigații suplimentare.
Mărțișorul ne este familiar tuturor, micul obiect legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu este oferit în dar începând cu ziua de 1 martie.
Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, mai ales flori de ghiocel. Mărțișorul este purtat două săptămâni sau întreaga lună martie. După această perioadă, tradiția spune că ar trebui prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.
Ce spune istoria despre această tradiție
Există o explicație pentru faptul că 1 martie este ziua mărțișorului. Pe vremea geto-dacilor, când anul era împărțit în doar două anotimpuri, vara și iarna, martie era prima lună din an. 1 martie era prima zi din an și prima dintre Zilele Babelor, care țin până pe 9 martie. Abia în secolul al XVIII-lea, începutul noului an a fost stabilit la 1 ianuarie.
Conform tradiției geto-dacice, la începutul noului an se ofereau șnururi din lână albă și roșie. Acestea erau dăruite membrilor familiei și apropiaților.
Istoria mărțișorului pare să fie chiar mai veche de atât. Cercetările arheologice de la Schela Cladovei (în Clisura Dunării) indică existența unor amulete vechi de peste 8000 de ani Acestea erau sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și roșu. Se crede că erau destinate, cel mai probabil, prinderii pe o ață pentru a fi purtate la gât. Au fost considerate premergătoare ale talismanulului cu fir roșu și alb al geto-dacilor și un fel de simbol mărțișor al perioadelor străvechi.
Există multe obiceiuri legate de mărțișor, atât la noi, cât și la alte popoare din Balcani
Sărbătoarea mărțișorului este specifică țării noastre dar se poate întâlni și în zona Balcanilor, la aromâni și megleno-români, precum și la bulgari. Vecinii noștri din sud o numesc Martenița. Cuvântul mărțișor provine din forma arhaică, marț, a lunii martie. La aceasta a fost adăugată terminația pentru diminutiv, ișor. În folclor mai apar și numele de marț sau mărțiguș.
Mărțișoare ale unor artizani sibieni
În localitățile din Transilvania există și obiceiul de a atârna mărțișoarele de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice. Credințele spun că astfel se pot speria duhurile rele. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor. Apoi sunt aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.
În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud, pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete. În mod tradițional, mărțișoarele sunt făcute de ele însele. Băieții oferă la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).
Se credea că mărțișorul protejează și aduce noroc copiiilor
Folcloristul Simion-Florea Marian reda în „Sărbătorile la români” (1994), o altă practică populară a „vechilor români” din ziua mărțișorului și ulterior acesteia. În secolele trecute, Mărțișorul era o sărbătoare populară în Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, cu ocazia căreia părinții legau la gâtul sau mâna copiilor câte o monedă de argint sau de aur. Pentru aceasta utilizau o „cordea roșie” sau un „găitan compus din două fire răsucite de mătasă roșie și albă sau un fir de arnici roși și unul de bumbac alb”, ce simbolizează mărțișorul. Se credea despre mărțișor că dacă va fi purtat timp de 12 zile, de regulă, le va aduce noroc copiilor, îi va menține sănătoși și curați precum argintul sau aurul.
Lupta între viață și moarte
Firele răsucite semnificau lupta constantă între viață și moarte, sănătate și boală, vară și iarnă sau zi și noapte. De aceea, mărțișorul era în general purtat de persoanele sensibile cum sunt femeile și copiii. Se considera că micul obiect le va ajuta în această luptă. Roșul însemna viața, fiind atribuit astfel femeii, iar albul, întelepciune, considerată specifică bărbatului. Șnurul de mărțișor este construit astfel din 2 ciucurași, unul alb și unul roșu, femeia și bărbatul, iar șnurul răsucit este împletirea lor inseparabilă.
Legenda babei Dochia
O legendă populară la noi spune că baba Dochia își trimitea în fiecare an de 1 Martie nora la râu cu lână albă și neagră pentru a le spăla până când cea albă devenea neagră iar cea neagră, albă. Fata a încercat fără rezultat să le spele până când mâinile ei au început să sângereze și ochii să lăcrimeze. Se spune că Dumnezeu a fost impresionat de durerea dar și de curajul fetei. Dumnezeu i-a dăruit o floare roșie pe care să o pună în apa cu care spăla lâna pentru a schimba culorile după cerința babei Dochia.
Fata a luat lâna, și-a pus floarea roșie în păr și s-a întors acasă. Baba Dochia, văzându-i floarea din păr, a crezut că a venit deja primăvara. Ea a plecat pe munte cu oile, îmbrăcând cele 9 cojoace. Pe drumul ei spre munte, baba Dochia a refuzat să asculte de sfaturile celorlați privind timpul schimbător al lunii martie. Ea a renunțat pe rând la fiecare cojoc și într-un final, a ajuns să înghețe de frig. De atunci, oamenii își aleg în fiecare zi pe 1 martie o zi din primele 9 ale lunii pentru a vedea cum le va fi anul. Firul alb-roșu de mărțișor este o aducere aminte a firului de lână albă, pe care s-a scurs sângele de pe mâinile norei babei Dochia.
Pentru bulgari, firul alb-roșu aducea protecție și curaj în lupta cu inamicul
În Bulgaria există o legendă a mărțișorului care vorbește de doi frați, luați prizonieri. O fată și un băiat, ce au primit de 1 martie de la han, un mesaj privind ajutorul de a evada. Acesta a fost transmis printr-un șoim ce purta legat un fir de ață albă. Fratele a fost ucis în timpul încercării de a evada. Sora lui îl anunță pe han despre aceasta, eliberând șoimul cu ața albă ce era de data aceasta înroșită de sângele tânărului. De atunci, hanul a poruncit purtarea unui fir de ață albă împletită cu ață roșie în fiecare an, de 1 martie. Se crede că acest fir împletit aducea purtătorului protecție și curaj în lupta cu inamicul.
Puteți cumpăra mărțișoare online, din supermarket sau de la tarabele de pe pietonala Bălcescu
În zilele noastre, alături de șnurul specific, alb-roșu, au început să fie oferite în dar tot felul de obiecte, mai mici sau mai mari. Din piatră, metal, lemn, flori uscate, din plastic sau din lână dar și din aur, argint, cu pietre semiprețioase, pentru toate gusturile și buzunarele. De multe ori, nici nu se mai oferă șnurul tradițional ci o brățară din elastic roșu cu un mic talisman la mijloc. Sunt populare și mărțișoarele cu urări de sănătate, dragoste sau noroc.
Mărțișoarele au început să fie vândute online și în marile magazine, cu zile bune înainte de 1 martie. Pe pietonala Nicolae Bălcescu, vânzarea de mărțișoare, bijuterii specifice și alte obiecte a început în ziua de Dragobete, 24 februarie. Am văzut și multe femei între cumpărători dar vânzătorii ne-au asigurat că mărțișoarele sunt cumpărate mai ales de către bărbați. Iar doamnele care cumpără, o fac de obicei pentru soți sau fii.
Unele dintre lucrurile pe care le puteți găsi aici sunt creații originale, lucrate de mână de artizani locali și din alte județe. Pe lângă acestea, există și producții de serie, de import.
Puteți găsi mărțișoare cu 3 lei dar și cu 35. Indiferent ce cumpărați, este recomandat să fiți atenți când alegeți, pentru că pe piață există și produse contrafăcute, mai ales în cazul bijuteriilor din aur și argint.
Victor Babiuc a încetat din viață sâmbătă, 25 februarie, la vârsta de 84 de ani.
Victor Babiuc a deținut, după 1989, funcții importante în statul român: deputat în mai multe legislaturi (1990-2004), ministru al Apărării Naționale, ministru al Afacerilor Interne, ministru al Justiției, președinte al Camerei de Comerț a României.
Anunțul morții sale a fost făcut pe Facebook de către scriitorul Radu F. Alexandru.
”În toate înaltele demnități care i-au fost încredințate, Victor Babiuc a probat un profesionalism și o rigoare ireproșabile. A fost întotdeauna un om al dialogului, a respectat pe toată lumea și a avut întotdeauna ușa deschisă pentru cei care au apelat la el.Executarea unui ordin primit pe cale ierarhică, în timpul mandatului de ministru al Apărării, i-a adus peste ani o nedreaptă condamnare penală, pe care Dumnezeu nu i-a mai lăsat timpul să o îndrepte în justiție.
Toți cei care l-au cunoscut îi vor păstra, cu siguranță, amintirea unui om exemplar, cu calități intelectuale, morale și sufletești de necontestat. Ne-a legat o strânsă prietenie de peste 30 de ani și pierderea lui o resimt cu o imensă durere”, a anunțat scriitorul Radu F. Alexandru pe Facebook.
În ultimul timp tot mai multe companii din lume le oferă angajaților posibilitatea de a lucra patru zile pe săptămână. Noul sistem de lucru presupune trecerea de la 5 zile de lucru cu 8 ore/zi la 4 zile, cu 10 ore/zi.
Despre săptămâna cu patru zile lucrătoare s-a discutat în perioada pandemiei de Covid-19 când mai multe companii au trecut la munca remote pentru a reduce riscul de transmitere a infecției între angajați.
Companiile care își reduc săptămâna de lucru ar funcționa, prin urmare, cu mai puține întâlniri și mai multă muncă independentă.
Unde este aplicată aecastă metodă de lucru
În luna februarie a anului trecut, angajații belgieni au obținut dreptul de a efectua o săptămână întreagă de lucru în patru zile în loc de cinci, în mod obișnuit, fără modificări la salariu, potrivit Euronews.
Companiile din Marea Britanie care au testat timp de șase luni săptămâna de lucru de patru zile plănuiesc acum să permanentizeze săptămâna de lucru mai scurtă, după ce au salutat experimentul ca fiind „extrem de reușit”.
Scoția și Spania au lansat, de asemenea, un proiect pilot în decembrie.
Există și țări care au adoptat acest mod de lucru în urmă cu câțiva ani. În Suedia, săptămâna de lucru de patru zile cu plata integrală a fost testată în 2015, cu rezultate mixte.
Germania are una dintre cele mai scurte săptămâni medii de lucru din Europa. Potrivit Forumului Economic Mondial (WEF), săptămâna medie de lucru este de 34,2 ore.
Este posibil și în România?
Săptămâna de lucru de patru zile a fost implementată într-o companie din România începând cu luna ianuarie 2023. Angajații de la ING Hubs România pot să opteze pentru un program de 9 sau 10 ore/zi, conform legii, potrivit Adevărul.
Ce spune Codul Muncii
„Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”, prevede Codul Muncii.
„Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă”, menționează legislația intrată în vigoare.
Sâmbătă seara, în jurul orei 22, pompierii militari sibieni au intervenit pentru stingerea unui incendiu la acoperișul unei anexe din localitatea Cârțișoara.
Pompierii au intervenit cu două autospeciale de stingere, două autospeciale de primă intervenție, o autoscară, o cisternă cu apă și un echipaj SMURD.
Pompierii sosiți pentru stingerea focului au constat că incendiul se manifesta la acoperișul anexei folosită pentru depozitarea lemnelor și la o altă cameră folosită pentru centrala termică. Incendiul se manifesta cu degajări mari de fum.
„Pompierii au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului care a fost cauzat de un scurtcircuit electric produs la un cablu defect în camera centralei termice.
În urma incendiului au fost afectată anexa, acoperișul fiind decopertat pe o suprafață de aproximativ 60 mp pentru identificarea posibilelor alte focare de incendiu. Din cauza degajărilor mari de fum, a fost afectat și parterul imobilului și precum și o cameră, care au fost ulterior aerisite.
Din fericire nu au fost înregistrate victime”, a declarat sergentul major Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Drumarii din județul Sibiu au avut o noapte plină de intervenții din cauza ninsorii.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, angajații Direcției de Regionale de Drumuri și Poduri Brașov au împrăștiat materiale antiderapante pe drumurile județene și autostrăzile din județul nostru și din țară.
În județul Sibiu, Secția de Drumuri Naționale Sibiu a acționat cu 11 utilaje și a împrăștiat 15 tone de sare pe DN 1, DN 7, DN 7C, DN 7H, DN 14, DN 14A și DN 14B.
De asemenea, Secția Autostrăzi Sibiu a acționat cu 23 de utilaje și s-au răspândit 125 de tone de sare pe A1 și A3.
