Acasă Blog Pagina 2184

FOTO Mașină răsturnată pe DN 14, la ieșirea din Șura Mare

Un șofer a fost rănit, marți dinimeața, pe Drumul Național 14, la ieșirea din localitatea Șura Mare, în urma unui accident rutier.

Din primele cercetări efectuate s-a constatat faptul că, în timp ce conducea un autoturism spre Mediaș, pe un tronson în curbă periculoasă la stânga, un bărbat în vârstă de 49 de ani a pierdut controlul direcției de deplasare și s-a răsturnat în afara șoselei. Șoferul a fost rănit în urma evenimentului.

Un echipaj al Ambulanței Sibiu a intervenit pentru a-i acorda bărbatului asistență medicală. Acesta s-a ales cu un traumatism cranian închis și a fost transportat la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu pentru un examen medical amănunțit.

SURSĂ FOTO: Facebook.com/InfoTraficSibiu & Ambulanța Sibiu

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Poliția din Ucraina a descoperit 25 de lagăre de tortură

Poliţia ucraineană afirmă că a descoperit 25 de lagăre de tortură după eliberarea de sub ocupaţia rusă a zonei din jurul oraşului Harkov, situat în estul Ucrainei, informează dpa.

Trupele ruse au reţinut şi torturat civili în condiţii inumane în aceste lagăre, a scris luni, pe Facebook, şeful poliţiei regionale Volodimir Timoşko. Unii dintre prizonieri au fost supuşi la şocuri electrice, iar altora li s-au rupt degetele, a adăugat el.

Regiunea din jurul oraşului Harkov a fost ocupată luni de zile de trupele ruse, care s-au retras abia la începutul lunii septembrie, după o contraofensivă ucraineană. De atunci au fost descoperite în regiunea eliberată cadavrele a 920 de civili, dintre care 25 ale unor copii, ucişi de soldaţii ruşi, a adăugat Timoşko.

Potrivit investigaţiilor autorităţilor ucrainene, forţele ruse au comis crime de război şi în alte teritorii ocupate.

După retragerea unităţilor ruseşti din suburbia Bucea a capitalei Kiev au fost descoperite peste 400 de cadavre. Mare parte din victime au suferit morţi violente. Ancheta este în derulare. (AGERPRES)

SURSĂ FOTO: Digi 24

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Doi tineri răniți după ce au intrat cu mașina într-un cap de pod

0

Două persoane au fost rănite, luni seara, în urma unui accident rutier produs pe Drumul Național 1, în zona localității Veștem.

Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit că șoferul unui autoturism condus spre Sibiu, într-o curbă la dreapta, a pierdut controlul direcției de deplasare, a lovit parapetul median, apoi a ricoșat într-un cap de pod de pe partea dreaptă.

Șoferul, în vârstă de 22 de ani și o pasageră de 20 de ani, ambii din județul Brașov, au fost răniți în urma impactului.

Echipaje de la Ambulanță și SMURD Sibiu au intervenit pentru acordarea primelor îngrijiri medicale celor două persoane rănite. Șoferul s-a ales cu o fractură la picior și traumatism de coloană cervicală, iar tânăra de 20 de ani cu o fractură la picior.

Ambele victime au fost transportate la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

O nouă taxă turistică în Turcia de la 1 ianuarie 2023

Turcia a impus de la 1 ianuarie 2023 o taxă turistică, vizitatorii urmând să plătească o taxă suplimentară de 2% în hoteluri, moteluri, sate turistice, pensiuni, precum şi pentru circuitele organizate de agenţiile de turism, transmite Novinite.

Angajaţii misiunilor diplomatice şi ai organizaţiilor internaţionale cu statut diplomatic nu vor plăti taxa turistică.

Decizia privind taxa turistică a fost adoptată în 2019, dar implementarea a fost amânată din cauza pandemiei.

Reprezentanţii sectorului turismului din Turcia s-au declarat împotriva introducerii taxei, susţinând că ar afecta poziţia competitivă a ţării care, spre deosebire de alte state, nu a perceput până acum o taxă turistică.

În 2022, autorităţile turce aveau ca obiectiv atragerea a 47 milioane de turişti şi obţinerea de venituri de 37 miliarde de dolari. În 2021, veniturile din turism s-au dublat la aproape 25 miliarde de dolari, dar sub nivelul de 34,5 miliarde de dolari înregistrat în 2019, când 45,1 milioane de turişti străini au venit în Turcia.

FOTO: Arhivă

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Peste 3.600 de cazuri noi de SARS-CoV-2 în ultima săptămână

Ministerul Sănătăţii informează că în perioada 26 decembrie 2022 – 1 ianuarie 2023 au fost înregistrate 3.605 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

872 dintre cazurile înregistrate în ultima săptămână au fost la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 233 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până în acest moment, în țara noastră au fost înregistrate 3.312.085 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,25.

În ultima săptămână au fost efectuate 8.989 teste RT-PCR şi 51.893 de teste rapide antigenice, notează Agerpres.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.685.693 teste RT-PCR şi 12.396.321 teste rapide antigenice.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Prețul gazelor în Europa, la cel mai redus nivel din februarie 2022

Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa sunt în scădere în noul an, în condiţiile în care vremea blândă a redus cererea, transmite Bloomberg.

Preţurile de referinţă la hub-ul TTF de la Amsterdam au scăzut luni dimineaţa cu până la 7,9%, cel mai redus nivel din 21 februarie, extinzând declinul din ultimele trei săptămâni.

Meteorologii prognozează temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă a anului în majoritatea regiunilor, ceea ce va ajuta Europa să evite reducerea stocurilor de gaze.

După un an 2022 extrem de volatil – costul energiei atingând un nivel record pe fondul războiului din Ucraina – piaţa a început 2023 mai puţin stresată. În decembrie, preţurile de referinţă la gaze au scăzut cu aproximativ 47%, Europa reuşind să înlocuiască cu gaze naturale lichefiate (GNL) combustibilii din Rusia.

Vremea mai caldă decât de obicei şi încetinirea cererii în industrie la final de an ar putea ajuta Europa să păstreze un nivel ridicat al stocurilor de gaze până la finalul iernii. De asemenea, preţurile mai scăzute la gaze sprijină economia europeană, afectată de inflaţia ridicată.

În jurul orei 10:20 a.m., la bursa de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 2,7% până la 72,48 euro pentru un Megawatt-oră.

Cotaţiile futures mai mici în Europa ajută şi la diminuarea presiunilor cu privire la preţul gazelor lichefiate pe piaţa din Asia. Cu toate acestea, traderii urmăresc cu atenţie orice semnale privind perturbarea livrărilor de gaze lichefiate ale SUA, principalul furnizor al Europei, după ce o furtună arctică a paralizat o mare parte din SUA. (AGERPRES)

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Ministerul Sănătății vrea să crească gradul de siguranță al apei potabile

Ministerul Sănătății propune o serie de măsuri care să crească gradul de siguranță al apei potabile.

Unul din trei români consumă apă din „surse neverificate din punct de vedere al calității”. Printr-un proiect de OUG lansat în dezbatere publică, ministerul propune mai multe măsuri prin care se urmărește creșterea accesului la sistemele de aprovizionare cu apă potabilă dar și a gradului de siguranță al apei de la robinet.

Acest proiect transpune, de fapt, Directiva Europeană din 2020, privind calitatea apei destinate consumului uman, care are ca termen-limită 12 ianuarie 2023, potrivit Ziarul Evenimentul.

„În contextul în care, pe de o parte se folosesc tot mai multe substanțe în industrie și în viața de zi cu zi, care, în final ajung să contamineze într-o măsură mai mare sau mai mică resursele de apă, iar pe de altă parte se studiază din ce în ce mai mult prezența și impactul acestora asupra sănătății umane, în prezent nu mai putem afirma că apa potabilă este corespunzătoare din punct de vedere al calității pentru consumul uman, dacă ne limităm la parametrii de calitate stabiliți în anul 1998”, spun reprezentanții MS în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Legionella pneumophila

Riscul de contaminare a apei potabile cu Legionella pneumophila (bacterie care poate provoca o infecție gravă, cunoscută și ca boala legionarului – infectarea se poate face pe cale respiratorie sau prin inhalarea bacteriei din apă ori prin aerul condiţionat) și cu plumb este considerat important la nivelul întregii Uniuni Europene.

Țevile de plumb

Printre cerințele de siguranță privind sistemul de distribuție interioară, se numără și identificarea și înlocuirea componentelor de plumb din instalații, precum și evaluarea și gestionarea riscurilor generate de plumb, potrivit 360medical.ro.

Valoarea maximă admisă pentru plumb, așa cum a fost stabilită în proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului, este de 10 μg/l, dar „măsurile întreprinse trebuie să conducă la atingerea valorii de 5 μg/l până la 1 ianuarie 2036”.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Stadionul Municipal, povestea unui vis împlinit (I). În 4 ani s-au întâmplat lucruri cât într-o viaţă

Sibiu 100% vă propune o retrospectivă a celor patru ani care au trecut de la demolarea vechiului stadion Municipal şi până la inaugurarea noului stadion din Parcul Sub Arini. În tot acest timp, suporterii sibieni şi FC Hermannstadt au trecut prin multe încercări şi necazuri, însă în cele din urmă sperăm că am ieşit mai puternici, iar spiritul fotbalului sibian va renaşte. Totuşi, să nu uităm prin ce-am trecut şi să învăţăm…

Cea mai mare investiţie publică a Primăriei Sibiu de după 1990 – noul Stradion Municipal – a fost inaugurat. Acesta a fost redat fotbalului în 10 decembrie, la meciul cu Farul Constanţa, liderul campionatului, după o victorie categorică, 4-0, pentru FC Hermannstadt. Stadionul a fost construit în totalitate din banii sibienilor, în condiţiile în care finanţarea a venit exclusiv de la bugetul primăriei. Mai mult, se poate numi stadionul construit în pandemia de coronavirus, deoarece lucrările s-au suprapus cu cele mai grele vremuri pentru sibieni, de după al doilea război mondial.     

Povestea noului stadion       

2017-2018 rămâne un sezon fabulos pentru fotbalul sibian şi a fost începutul revigorării fotbalului din oraş. În acel sezon, FC Hermannstadt, echipa condusă de Teodor Birţ şi finanţată de câţiva oameni de afaceri locali, între care Claudiu Rotar şi Ştefan Băcilă, juca finala Cupei României şi reuşea promovarea în Liga 1. În acel an, era un entuziasm molipsitor în rândul suporterilor fotbalului sibian, în condiţiile în care Sibiul era pus din nou pe harta fotbalului românesc. O echipă venită de nicăieri, un antrenor, Alex Pelici, considerat unul de-al casei de către suporterii sibieni, după promovarea cu Voinţa în Liga 1, şi ambiţia unor oameni de afaceri dornici să revigoreze fotbalul sibian şi, în acelaşi timp, nostalgici după vremurile de altădată, în speţă după performanţele din trecute ale echipelor FC Inter şi Şoimii, au făcut ca pasiunea suporterilor sibieni să se reaprindă. După un sezon istoric, cu o performanţă fără precent în fotbalul sibian, calificarea în finala Cupei României, FC Hermannstadt urma să dea piept cu Liga 1. Un alt moment, poate emblematic pentru suporterii sibieni, care a făcut ca starea de spirit să renască fără echivoc, a fost acea partidă cu FCSB din sferturile de finală ale Cupei României, de pe Municipal. Atunci, FCH s-a impus cu 3-0, într-o atmosferă uluitoare, ce amintea de vechea atmosferă pe care suporterii sibieni au trăit-o în trecut la meciurile lui FC Inter. O vorbă celebră la acea vreme şi promovată intens de conducerea de atunci a lui FCH spunea: ”Sibiul are fotbal! Din păcate, nu aveam stadion”. Toată lumea era conştientă că starea precară a bătrânului stadion Municipal era dezonorantă pentru Sibiu, chiar dacă la promovarea unei alte echipe în Liga 1, FC Voinţa Sibiu, în 2011, fostul primar de atunci al Sibiului, Klaus Iohannis, a cosmetizat cât de mult s-a putut arena din Parcul Sub Arini, leagănul fotbalului sibian. Într-un fel, ca suporter, te durea sufletul când vedeai Stadionul Municipal în ce stare umilitoare ajunsese, după ce în anii 70, 80 şi 90 era cel mai drag loc de promenadă pentru microbişti. În timp ce în 2018 FC Hermannstadt se pregătea de promovarea şi pusă în faţa faptului împlinit că stadionul Municipal din Sibiu nu va îndeplini omnologarea pentru Liga 1, comunitatea fotbalistică sibiană a adus în discuţie construcţia unui nou stadion în oraşul de pe Cibin. Speranţele erau mari pentru noua echipă a Sibilui, un spirit nou şi puternic, însă oraşul rămăsese repetent la capitolul infrastructură sportivă, fiind depăşită din toate punctele de vedere. Un lucru era cert la acel moment: sibienii nu o vor vedea pe FC Hermannstadt în Liga 1, acasă, pe stadionul Municipal, din cauză că arena nu putea fi omologată pentru meciurile de prima ligă de către FRF. O durere mare pentru suporterii sibienii, care investiseră foarte mult suflet în noua echipă. Era frustrant să nu îți poţi vedea echipa favorită jucând acasă, pe Stadionul Municipal, locul nostru din totdeauna. Erau vehiculate tot felul de variante: ba Mediaş, ba Tg. Mureş, sau Piteşti.

Primarul Fodor a cedat presiunii şi a luat decizia istorică

Chiar dacă nu se încheiase sezonul 2017-2018, presiunea unui nou stadion era o povară grea pentru conducerea echipei FCH şi Primăria Sibiu. Rezultatele, aproape de nimeni aşteptate; vă amintiţi parcursul fenomenal al lui FCH din Divizia D în Liga 1, după ce echipa fusese înfiinţată abia în 2015. Probabil nimeni nu a anticipat această ascensiune fulminantă a fotbalului sibian, poate nici conducerea şi finanţatorii de atunci ai lui FCH, însă rezultatele au fost extraordinare pentru o comunitatea fotbalistică ce până atunci lâncezea în subteranele fotbalului românesc. Bineînţeles, Primăria Sibiu a susţinut echipa financiar, în limitele legii, însă, cu siguranţă, nu a luat în calcul modernizarea stadionului imediată. Le-a venit pe cap o mare belea exact de unde se aşteptau mai puţin. Pusă în faţa acestor rezultate onorante pentru noi, suporterii, Primăria a dat din coate o perioadă, motivând că se caută soluţii pentru modernizarea stadionului, că se încearcă identificarea unor surse de finanțare de la bugetul local şi atragerea unor fonduri de la Guvern (vedeam cum se construiesc Cluj Arena, Stadionul Ion Oblemenco din Craiova). Toate aceste lucruri sub o presiune care făcea municipalitatea neputinciasă în faţa aspiraţiilor suporterilor sibieni, mult prea dornici de fotbal. Toată lumea vorbea despre un nou posibil stadion la Sibiu, însă nimeni nu își asuma tranşant această decizie, dacă ne referim la Primăria Sibiu. Conducerea FCH, apropiată de primărie, susţinea cu jumătate de gură necesitatea unui nou stadion. Echipa sibiană evolua excelent, astfel că la presiunea suporterilor, primarul Astrid Fodor a făcut anunţul important: Stadionul Municipal va fi reconstruit, exceptând tribuna principală. Tribuna oficială se prezenta într-o stare bună, fiind finalizată spre sfârşitul anior 80, pentru celebrul meci de pe Municipal din primăvara lui 89, România – Italia. 

În acea perioadă, primarul Sibiului, care nu avea nicio legătură cu fotbalul, dar bine sfătuită, probabil, de conducătorii şi finanţatorii lui FCH (unul dintre ei câştiga pe bandă rulantă licitaţiile privind modernizarea străzilor din Sibiu, povestea ce se continuă şi în ziua de astăzi) şi-a asumat o responsabilitate mare în condiţiile în care alegerile locale din 2020 băteau la uşă. Astrid Fodor a simţit perfect pulsul fotbalului sibian şi al suporterilor, intuiind perfect şi un mare capital de imagine. Mai mereu, fostul primar Klaus Iohanins era acuzat că lasă de izbelişte sportul sibian, în special fotbalul, acuze ce s-au perpetuat şi asupra lui Astrid Fodor, după ce Iohannis a ajuns preşedintele României. A considerat atunci că este cel mai bun moment pentru ca Primăria Sibiu să ne astupe gura şi să ia o decizie fundamentală pentru sportul sibian: construcţia noului stadion. În plus, în acea perioadă, 2018-2020, Primăria Sibiu avea cel mai mare excedent bugetar din istoria post decembrie 1989 al municipalităţii şi în dese rânduri era acuzată că nu ştie să cheltuie bani pe mari proiecte cu reale perspective. Cert este că Astrid Fodor şi-a riscat cariera politică în Sibiu şi a început derularea celei mai mari investiţii în municipiu de după 1990. În sfârşit, Primăria investea în sport, mai atenuând din frustrarea unora că banii municipalităţii se duc doar pe festivalul de teatru şi alte evenimnete culturale suprafinanţate din bugetul local.

Revenind, mai erau câteva etape de jucat din sezonul de Liga 2, în timp ce FCH se pregătea de finala Cupei României, când municipalitatea a anunţat că stadionul municipal va fi reconstruit. Un moment plin de speranţă pentru suporterii sibieni, în condiţiile în care FCH juca pe Stadionul Municipal în meciurile de liga 2, iar buldo-escavatoarele erau cocoţate pe peluza dinspre Hotel Parc şi lucrau intens la demolarea peluzei. Cealaltă peluză era închisă, iar la tribuna a doua nu se mai înghesuia nimeni. Dacă nu mă înşel, această imagine a fost proiectată în mintea suporterilor locali la meciul de acasă cu Metaloglobus. Conducerea FCH încerca să mute meciurile rămase pe final de campionat la Cisnădie, însă fără succes.

Momente frumoase, dar a început coşmarul suporterilor

Într-adevăr, fotbalul sibian trăia momente sublime, cele mai frumoase de după 2000. Mai mult, FCH savura promovarea în Liga 1, după meciul de la Târgovişte, şi apoi sărbătorea de acasă. Totodată, să nu uităm de semifinala Cupei în care FCH a eliminat Gaz Metan Mediaş în dublă manşă, încă un moment unic în istoria fotbalului sibian. În jur de 8.000 de sibieni luau, apoi, calea Arenei Naţionale din Bucureşti, pentru disputarea finalei Cupei României, împotriva Universităţii Craiova. După zeci de ani, FCH putea istorie istorie pentru fotbalul românesc şi anume: o echipă de Liga 2 să câştige Cupa României. În plus, suporterii trăiau momente frumoase şi cu gândul la cum va arăta noul Stadion Municipal. Acum Sibiul va intra pe lista puţinelor oraşe din ţară care vor avea stadioane noi de fotbal. Dar suporterii trăiau şi momente de nostalgie după vechiul Municipal, fiecare dintre noi povestindu-şi între prieteni cele mai frumoase momente petrecute pe vechiul stadion. Cu un ochi râdeam, cu un altul plâgeam, deoarece stadionul pe care am crescut începea să dispară încetul cu încetul.

Am pierdut finala Cupei României, însă speranţele erau mari pentru sezonul următor 2018-2019.    Echipa îşi vedea de drumul ei, municipalitatea semna contractul pentru demolarea şi modernizarea stadionului. În acest sens, primul obiectiv major al proiectului era modernizarea tribunei oficiale a vechiului Municipal, care putea numără în jur de 5.000 de locuri. FCH lua drumul pribegiei la revenirea în prima ligă a fotbalului românesc, jucând meciurile considerate acasă la Tg. Mureş. Era cea mai bună variantă pentru echipă, însă numărul suporterilor s-a redus de la un meci la altul. Încet-încet, atmosfera de Municipal din sezonul trecut era înlocuită cu frustrarea cheltuielilor pe care suporterii trebuiau să le facă la fiecare meci, iar fotbaliştii şi conducerea clubului se vedeau fără surse reale de finanţare. Pierderi pe toate planurile. Toată lumea trăia cu speranţa că lucrările la noul stadion, în speţă modernizarea tribunei principale, nu vor dura foarte mult. Chiar dacă rezultatele nu erau foarte bune, echipa se menţinea onorabil şi se lupta cu ardoare pentru evitarea retrogradării. Din păcate, societatea de construcţii care se ocupa de stadion tărăgăna inexplicabil situaţia lucrărilor, mai mult bătând pasul pe loc şi cu întârzieri foarte mari. După replici dure între municipalitate şi societatea de construcţii, SC Construcţii SA Sibiu, lucrurile păreau că se mişcă mai bine, însă la intrarea în play-off era nevoită să joace tot la Tg. Mureş. Mai mult, suporterii, supăraţi pe situaţie, au organizat chiar un miting la stadion împotriva constructorului, pentru ca echipa să revină acasă. O situaţie jenantă pentru toată lumea, în timp ce Sibiul era criticat din toate părţile în lumea fotbalului, iar suporterii sibieni treceau de la agonie, resemnare cu situaţia, până la frustrare, ruşine şi vorbe grele la adresa administraţiei sibiene şi a constructorului cu care Primăria a semnat contractul pentru refacerea tribunei oficiale a stadionului. Faima Sibiului cu cel mai rapid ritm de creştere economică din Ardeal şi din ţară, dezvoltarea evenimentelor turistice şi culturale fără precedent sub adminsitraţia Iohannis – Fodor, păleau acum în ochii sibienilor amatori de fotbal din cauza neputinţei în ceea ce priveşte sprijinirea sportului local. În tot acest interval, echipa părea a fi a nimănui, fără suporteri, părăsită, fără sprijin financiar, dar rezista datorită unor finanţatori care creditau clubul în speranţa că revenirea la Sibiu îi va face să uite de toate aceste probleme, pentru că Sibiul are fotbal, iar suporterii abia aşteptau să vadă din nou fotbal pe stadionul din Parcul Sub Arini.  

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Peste 13.500 de firme și-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022 a fost de 13.528, în creştere cu 16,58% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 1.444 (număr în creştere cu 24,59% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2021), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 657 de firme suspendate (în creştere cu 11,73%), Iaşi – 598 firme (+29,72%), Braşov – 576 (+34,89%), Constanţa – 563 (plus 12,6%) şi Neamţ – 552 (+30,19%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 74 (în creştere cu 2,78% faţă de primele 11 luni din 2021), Covasna – 115 (minus 12,71%), Caraş-Severin – 115 (plus 3,6%) şi Giurgiu – 115 (plus 19,79%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 3.806 (+20,47%), alte activităţi de servicii – 1.257 suspendări (-3,68%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 1.195 suspendări (+31,61%).

În noiembrie 2022, au fost suspendate 1.341 de firme, cele mai multe în Bucureşti (150), Cluj (74) şi Braşov (61). (AGERPRES)

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Două campanii de curățenie în 2023, la Mediaș

0

Așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, la nivelul municipiului Mediaș vor fi organizate şi în 2023 de către operatorul de salubritate EcoSal două mari campanii de curăţenie generală.

Prima dintre ele este Curăţenia de Primăvară, programată în intervalul 13 martie-14 aprilie. Cum municipiul de pe Târnava Mare trebuie curăţat şi înaintea iernii, locuitorii oraşului au ocazia să participe şi la Curăţenia de Toamnă, care este programată în perioada 2 octombrie-10 noeimbrie.

În cadrul celor două campanii de curățenie, medieșenii au ocazia ca săptămânal în ziua de colectare însemnată în calendarul EcoSal, să se debaraseze de obiectele voluminoase care nu le mai sunt utile, sau de deșeurile vegetale care provin din curățarea curților și grădinilor.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone în noaptea de Revelion

Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an, informează dpa.

Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 – supranumite ‘drone-kamikaze’ – au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei.

Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme.

„Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!”, se mai spune în mesajul de duminică.

Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană.

Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie.

FOTO: Arhivă

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Peste 500.000 de români își aniversează onomastica pe 1 ianuarie, iar 94.000 de persoane își sărbătoresc ziua de naștere

Un număr de 513.186 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie, cu ocazia sărbătorii Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

Este vorba despre 435.346 bărbaţi şi 77.840 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Vasile – 413.983 de persoane. Alte nume derivate, mai des întâlnite la bărbaţi, sunt Sică – 367, Sile – 438, Silică – 219, Vasi – 131, Vasilică – 20.208.

Poartă prenumele Vasilica 74.967 de femei. Printre femei se întâlnesc mai des şi următoarele prenume: Suca – 827, Silica – 506, Vasi – 23, Vasilica – 317, Vasilca – 1.200.

De asemenea, peste 94.200 de români îşi sărbătoresc ziua de naştere duminică, 1 ianuarie. Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 44.815 de femei şi de 49.402 de bărbaţi.

Pe categorii de vârstă, sărbătoriţii sunt astfel: 8.061 de persoane între 0 şi 17 ani, 3.833 – între 18 şi 24 de ani, 56.485 – între 25 şi 65 de ani şi 25.838 persoane peste 65 de ani.

FOTO: basilica.ro

Urmărește Sibiu 100% în Google News