Noua lege a integrității schimbă radical regulile pentru persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese.

Agenția Națională de Integritate anunță că a identificat 55 de persoane care ocupă în continuare funcții publice, deși se află în situații vizate de noile prevederi. Printre acestea sunt 10 primari, 17 consilieri și 13 funcționari publici.

Noua legislație privind integritatea în funcțiile publice a intrat în vigoare luni, 31 august 2026, iar efectele ei ar putea fi importante pentru administrația locală din România.

Agenția Națională de Integritate, ANI, anunță că a identificat 55 de persoane care ocupă în prezent funcții sau demnități publice și care intră sub incidența noilor reguli.

Printre acestea se numără 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune.

Lista este completată de 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali de unități administrativ-teritoriale, 13 funcționari publici, precum și alte persoane care ocupă funcții publice.

ANI nu a făcut publice, deocamdată, numele celor 55 de persoane.

Funcția poate înceta de drept

Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 180/2026 se referă la persoanele pentru care există deja o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.

Dacă, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, o persoană a fost declarată definitiv incompatibilă sau în conflict de interese și perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat, funcția sau mandatul acesteia încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Cum noua legislație a intrat în vigoare pe 31 august, termenul ajunge la sfârșitul lunii septembrie.

Pentru cazurile care devin definitive după intrarea în vigoare a legii, regula este și mai strictă: funcția sau mandatul încetează chiar din momentul în care constatarea ANI sau hotărârea instanței devine definitivă.

Nu mai este suficientă o amendă

ANI susține că noul sistem schimbă accentul de la sancțiunea financiară la respectarea efectivă a interdicției de a ocupa o funcție publică.

În trecut, în unele cazuri de conflict de interese, sancțiunile financiare au fost relativ reduse, cu valori cuprinse, potrivit ANI, între aproximativ 400 și 8.000 de lei.

Noua legislație introduce sancțiuni mai dure.

O persoană care continuă să exercite o funcție publică în perioada în care se află sub interdicție poate primi o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

Și cei care au obligația să constate încetarea funcției, dar nu iau măsurile necesare, pot fi amendați. În cazul lor, sancțiunea este cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Actele semnate în perioada interdicției pot fi lovite de nulitate

Noua lege vine și cu o consecință importantă pentru activitatea administrației.

Actele juridice sau administrative încheiate direct de o persoană care exercită o funcție în timp ce se află sub interdicție sau prin intermediul unor persoane interpuse sunt afectate de nulitate absolută, potrivit noilor prevederi.

Cu alte cuvinte, problema nu se limitează la pierderea funcției sau la amendă. Continuarea exercitării unei funcții publice cu încălcarea interdicției poate pune sub semnul nulității și actele încheiate în această perioadă.

ANI spune că va verifica și pe teren

Agenția Națională de Integritate transmite un mesaj clar instituțiilor: nu va fi suficientă o simplă adresă prin care o primărie sau o altă instituție anunță că a luat măsurile necesare.

Inspectorii vor verifica dacă persoana respectivă a părăsit efectiv funcția și dacă interdicția este respectată.

În acest scop, ANI anunță că va compara informațiile primite cu datele existente în bazele sale și va putea face verificări direct la fața locului atunci când există neconcordanțe.

Prin urmare, o instituție care transmite oficial că un mandat a încetat, dar situația din teren arată altceva, poate ajunge din nou în atenția inspectorilor.

De unde vine problema

La începutul lunii august, ANI anunța că monitorizează 122 de cazuri în care persoane se aflau sub interdicția de trei ani.

Aproximativ trei sferturi dintre situații vizau persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.

La acel moment, ANI preciza că 47 dintre cele 122 de persoane continuau să ocupe funcții pentru care aveau obligația de a depune declarații de avere și interese.

Dintre acestea, 22 ocupau în continuare funcții elective.

Cele 55 de persoane anunțate acum nu reprezintă însă totalul interdicțiilor aflate în monitorizarea ANI. Este vorba despre persoanele identificate ca intrând în categoria pentru care noile prevederi privind încetarea efectivă a funcției trebuie aplicate.

Ce se întâmplă în următoarea perioadă

Pentru persoanele care se încadrează în prevederile tranzitorii ale legii, termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare este esențial.

Asta înseamnă că, până la sfârșitul lunii septembrie, funcțiile sau mandatele vizate ar trebui să înceteze.

ANI avertizează că va urmări nu doar existența documentelor administrative, ci și realitatea din teren.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007