Lucrările de construcție a noului pod au avansat astfel că este posibilă deschiderea circulației și pe această parte a podului, nou construită.
Până în primăvara anului viitor, când se vor relua lucrările, șoferii vor avea la dispoziție 4 benzi pentru a traversa Cibinul pe șoseaua Alba Iulia.
În cadrul acestei manifestări, municipalitatea a dorit să le adreseze mulțumiri și să premieze voluntarii care s-au implicat în mod activ în activitățile și proiectele cu caracter civic desfășurate pe parcursul întregului an în municipiul nostru.
Aceștia fac parte din organizațiile non guvernamentale, instituțiile de învățământ, asociațiile culturale sau sportive de pe raza municipiului nostru.
La evenimentul desfășurat în prezența edilului șef al Mediașului Gheorghe Roman au fost recompensați 80 de voluntari medieșeni care au primit diplome și cadouri oferite în semn de recunoștință pentru implicarea deosebită pe care au avut-o de-a lungul anului 2022.
Campania Direcției Județene pentru Cultură Sibiu prin care solicită cititorii să semnaleze intervențiile negative asupra patrimoniului construit din județul Sibiu, continuă. Sibienii sunt invitați să răspundă la întrebarea: ”Care sunt, în opinia dvoastră, trei din cele mai degradate monumente istorice din județul Sibiu?”
Cititorii pot trimite răspunsurile fie poștal, Redacției Sibiu 100% (str. Ion Rațiu, nr. 2 A), Direcției Județene pentru Cultură Sibiu (str. Tribunei, nr. 6), fie pe email: redacț[email protected].
Pentru această săptămână, Direcția pentru Cultură Sibiu semnalează două dintre aceste monumente istorice asupra cărora au fost efectuate intervenții neatorizate (acoperiș din tablă). E vorba de două imobile situate în Zona Construită Protejată ,,Măierimea Porții Turnului” (str. Înfrățirii, nr. 6 și str. Kiev, nr. 9), conform Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu, aprobat de către Consiliul Local în anul 2011 și prelungit în anul 2021!
Întrebaţi dacă sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia „România a îndeplinit toate criteriile şi va fi până la urmă primită în Schengen”, 72,4% dintre cei intervievaţi s-au declarat de acord, 22,1% dintre aceştia şi-au exprimat dezacordul, iar 5,6% au precizat că nu ştiu sau nu au răspuns.
Faptul că România nu este în Schengen reprezintă o dovadă că ţara noastră este tratată ca un membru de rangul al doilea în cadrul UE, a reprezentat o altă afirmaţie cu privire la care respondenţii au fost chestionaţi. Peste trei sferturi (77,6%) dintre români s-au declarat de acord cu această afirmaţie, 19,3% dintre ei şi-au manifestat dezacordul, iar 3% au explicat că nu ştiu sau nu au oferit un răspuns.
În privinţa încrederii acordate de români instituţiilor statului, la nivelul lunii noiembrie, Armata ocupă primul loc cu un grad de încredere de 62,9%, urmată de Biserică cu 58,7%.
Totodată, 49,6% dintre români au încredere în NATO, iar 49,2% şi-au exprimat încrederea faţă de Academia Română. Pe următoarele locuri sunt plasate Poliţia Română cu 44,7% şi Uniunea Europeană cu 44,1%.
Pe ultimele trei locuri în topul încrederii, se regăsesc Preşedinţia cu 17,3%, Guvernul cu 14,1% şi Parlamentul cu 7,4%.
Datele sondajului de opinie realizat de INSCOP Research au fost culese în perioada 13 – 22 noiembrie. Metoda de cercetare folosită a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleatoriu, fiind de 1.174 persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,86%, la un grad de încredere de 95%. (AGERPRES)
Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.
Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.
Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.
Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.
”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.
Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?
Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.
Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.
Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.
Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.
Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.
Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.
Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.
Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.
Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.
***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.
Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?
Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”.
Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.
Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.
Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.
Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.
”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.
Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?
Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.
Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.
Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.
Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.
Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.
Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.
Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.
Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.
Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.
***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europei Direct Regiunea Centru.
Municipiul Mediaș va beneficia de aproximativ 11 kilometri de traseu cicloturistic, parte din proiectul de implementare a 3000 de kilometri de trasee cicloturistice, la nivel național. În mod concret, se dorește identificarea, în parteneriat cu Consiliile Județene Brașov, Sibiu și Covasna, a unui posibil traseu cicloturistic, în lungime totală de 700 de kilometri, care străbate aceste trei județe, incluzând și municipiul Mediaș.
Astfel, la propunerea edilului șef al Mediașului a fost votată în cadrul unei ședințe extraordinare hotărârea privind participarea municipiului Mediaș la implementarea proiectului din Investiția I.4 „Implementarea a 3.000 de kilometri de trasee cicloturistice la nivel național”, finanțat din PNRR, Componenta 11-Turism și cultură.
Conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%.
Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.
„Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, precizează Ministerul Muncii.
„Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenţei unor relaţii diplomatice îndelungate, cu o tradiţie de peste 100 de ani, între ţările noastre, precum şi al cooperării bilaterale substanţiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi al doilea investitor străin pe piaţa românească.
În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional şi european, precum şi coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internaţional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei”, a anunţat MAE, într-un comunicat de presă.
De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm faţă de acuzaţiile exprimate de autorităţile austriece cu privire la aşa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmaţii care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.
„În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii româneşti implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spaţiul Schengen, ca parte esenţială a consolidării securităţii interne a Uniunii Europene în ansamblul său.
MAE reaminteşte faptul că în toată această perioadă partea română a acţionat ferm, prin demersuri concrete şi complexe, reuşind cu succes înlăturarea obiecţiilor Regatului Ţărilor de Jos şi Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, aşa cum a fost clar menţionat de partea olandeză în cadrul reuniunii”, se adaugă în comunicat.
Totodată, MAE îşi exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum şi a partenerilor de cooperare din ţara noastră care au sprijinit demersul României.
Comunitatea IT din Sibiu va fi pusă pe hartă, datorită asociației ce vizează creșterea sustenabilă a competitivității și promovarea sectorului IT regional la nivel național și internațional.
În data de 8 decembrie, a avut loc lansarea Asociației IT Sibiu, care are ca obiectiv central poziționarea județului pe harta hub-urilor digitale inovatoare din Romania.
Sibiu IT este pentru:
-tinerii interesați de industria IT
-antreprenori din ITinstituții publice / administrația localăsocietatea civilă / mediul extins de businessuniversități și centre de cercetare
-companii și organizații din afara industriei de IT care vor să devină parteneri / sponsori.
Din cine este format Consiliul Director
Consiliul Director este alcătuit din: Cătălin Mihacea (Președinte), Remus Brad ( Vicepreședinte- Secretar General), Marius Pătroi (Vicepreședinte), Daniel Hunyadi (membru), George Bontaș (membru), Alexandru Călinoiu (membru) și Raul Apostoiu (membru).
De asemenea, asociația se bucură de sprijinul oferit de membri precum agile freaks, ANT, GAMA IT și multe altele, dar și de sprijinul acordat de către autoritățile locale.
Potrivit Institutul Național de Statistică, în anul 2022, peste 8 din 10 dintre gospodăriile din România (82,1%) au acces la reţeaua de internet de acasă.
Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 9 din 10 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Centru (85,2%) şi Nord-Vest (85,0%).
Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est (76,6%), Sud-Muntenia (77,5%) ṣi Sud-Est (78,4%).
Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 89,7%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul anterior (89,7% faţă de 88,6%), din care 95,4% în ultimele 3 luni, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2021 (95,4% faţă de 94,3%).
Dintre utilizatorii curenţi, 69,2% folosesc internetul de mai multe ori pe zi, iar 21,1% o dată pe zi sau aproape în fiecare zi.
Consilierii judeţeni au votat, astăzi, în şedinţă extraordinară, proiectul de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Sibiu la implementarea proiectului din Investiția I.4: ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”, finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și cultură, alături de consiliile judeţene vecine.
În 29 noiembrie 2022, a fost publicat Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare si reziliența în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C11, Componenta 11 – Turism și cultură, Investiția I.4 – „Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”. În cadrul acestui apel, Consiliul Judeţean Sibiu, alături de alte Unități administrativ Teritoriale partenere, între care Braşov şi Covasna, intenționează să depună spre finanțare proiectul din Investiția I.4 – ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”. Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Obiectivul specific al PNRR este de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGeneration EU, în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții. În cadrul Componentei 11 – Turism și cultură, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) coordonează, prin Centrul Național de Coordonare Velo (CNCV), Investiția I.4 – Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice. Obiectivul investiției este sprijinirea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii de trasee cicloturistice la nivel național. Stabilirea și amplasarea traseelor cicloturistice se va face în raport cu celelalte investiții din Componenta 11 – Turism și cultură, prin care este vizată creșterea accesibilității zonelor turistice și dezvoltarea infrastructurii aferente.
Traseele selectate se vor conforma direcțiilor strategice stabilite în cadrul Studiului privind stabilirea, identificarea și distribuția teritorială a traseelor cicloturistice la nivel național, elaborat de Centrul Național de Coordonare Velo. Având în vedere faptul că proiectul se adresează și este aplicabil doar în colaborare cu toate unitățile administrativ teritoriale a căror rază teritorială vor fi traversate de trasee cicloturistice, potrivit prevederilor Ghidului de Finanțare, este necesară încheierea unui acord de parteneriat cu toate UAT-urile parte la acest proiect. Conform prevederilor Ghidului beneficiarului, data de închidere a platformei în vederea depunerii dosarului de finanțare este 11 decembrie 2022, iar una dintre cerințele obligatorii ale prezentului ghid se referă la hotărârea privind exprimarea acordului Consiliului Județean Sibiu pentru participarea la implementarea proiectului din Investiția I.4 ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național” finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și cultură.
Familia Dorobanțu, doi pensionari care muncesc de zor în grădina lor de la Veștem, ne mărturisesc că un producător bun nu are pauză niciodată. Dacă în sezonul cald găseam la ei numeroase legume (ardei, morcovi, varză, castraveți, ceapă, cartofi, țelină, pătrunjel, salată etc), în vremuri înghețate ne pun la dispoziție zarzavaturi, siropuri și mai multe sortimente de zacuscă.
Cei doi soți cultivă legume de 10 ani și de mai bine de 5 ani de când îi găsim neosteniți în Piața Transilvania.
”-Răsadurile le facem primăvara, totul este absolut bio, noi producem tot ce se vede. Înainte am fost crescător de animale și am avut un exemplu de persoană care se ocupa de grădinărit și căruia îi mergea treaba. La început cumpăram răsadurile, dar de cele mai multe ori am fost păcăliți, așa că ne-am gândit să ne facem propria răsadniță”, ne spune Gheorghe Dorobanțu.
”Da, bineînțeles. Semințele sunt foarte scumpe, cheltuim aproape 10 mii de lei pe an cu ele. Iar scumpirile din ultima vreme nu ne ajută”, ne spun cei doi soți.
Cât de grea este această muncă?
”Producătorii locali pornesc de jos. E riscul foarte mare la răsaduri, pentru că necesită condiții mult mai speciale. Dacă nu le faci tratamente, nu le menții la temperatura corespunzătoare ori nu le uzi cum trebuie, le poți pierde de pe o zi pe alta”, afirmă Gheorghe.
Un alt exemplu este Schneider Moldovan Liviu din Cârța, care a lăsat munca de șofer profesionist și a ales să cultive legume. Se află în Piața Volantă Transilvania încă de la înființarea ei, unde își aduce legumele crecute în cele patru solarii din Cârța.
La el găsim ingredientele pentru o supă plină de vitamine: morcov, pătrunjel, țelină, sfeclă roșie, ceapă, varză, spanac, ridichii, roșii, etc.
”Da, chiar merg vânzările. Aceiași clienți cumpără de la mine de ani de zile, alții vin după ce au auzit recomandări. Sunt mulțumit”, spune Liviu.
V-au afectat scumpirile din ultima perioadă?
”Fără îndoială. S-au scumpit semințele dar prețurile pe care le am sunt la fel ca la început. Ridichile, ceapa verde au același preț de când sunt aici în piață, legătura de ceapă era 2 lei și acum 10 ani, dar și în prezent”, afirmă producătorul.
© Sibiu 100