Patru persoane au fost rănite, luni dimineața, în urma unui accident produs pe Drumul Național 14, în Brateiu.
Din primele cercetări efectuate, polițiștii rutieri au stabilit că un conducator auto, în vârstă de 41 de ani, în timp ce conducea autoturismul pe Drumul Național 14, pe direcția de mers spre Dumbrăveni, nu ar fi adaptat viteza într-o curbă, a părăsit partea carosabilă și a intrat într-un șanț lovind un cap de pod și apoi răsturnându-se.
În urma accidentului 4 persoane au fost rănite, un bărbat in vârsta de 19 ani, doua femei de 22 și 39 de ani, precum și un băiat de 2 ani jumate, toți conștienți.
Polițiștii rutieri continuă cercetările în vederea stabilirii cu exactitate a condițiilor în care s-a produs accidentul.
UPDATE 10.40 – Carosabilul a fost degajat, traficul se desfășoară normal, în ambele direcții
Traficul rutier în zona localității Ruși se desfășoară alternativ la această oră.
Un TIR care circula pe direcția Sibiu-Mediaș a rămas blocat pe carosabil. Polițiștii rutieri sunt prezenți în zona producerii incidentului pentru dirijarea traficului.
„Se circulă alternativ pe DN14, în zona localității Ruși, după ce un TIR care se deplasa pe sensul Sibiu – Mediaș a derapat și a rămas blocat pe carosabil.
Șoferii sunt sfătuiți sa circule cu atenție și sa respecte indicațiile polițiștilor rutieri prezenți la fața locului”, a precizat Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Cartea lui Joshua Becker, Bucuria de a trăi cu mai puțin, promite să ne învețe cum să fim mai fericiți, înconjurați de mai puține bunuri materiale.
Nu este o apariție recentă, varianta originală a apărut în 2016 (The More of Less) iar în 2018 Editura For You publica traducerea în limba română, Bucuria de a trăi cu mai puțin. Cu toate acestea, este de actualitate, indiferent de momentul la care decideți să o citiți.
Joshua Becker s-a născut în 1974, are studii teologice și este pastor de meserie. Trecerea la minimalism s-a petrecut în urma unei revelații avute în timp ce încerca să facă curățenie în garajul familiei. Atunci a realizat că petrece mai mult timp punând ordine în lucrurile pe care le posedă, decât cu familia lui.
Joshua Becker – autorul cărții ”Bucuria de a trăi cu mai puțin”
”Nu e nevoie să avem toate aceste lucruri”
Cuvintele pe care i le-a spus o vecină în acel moment, i-au schimbat cursul vieții. Aceasta i-a spus că fiica ei este minimalistă și că ”nu e nevoie să avem toate aceste lucruri”.
Din acest punct și până astăzi, Becker și familia sa au donat, reciclat sau aruncat 75% din ceea ce dețineau. Joshua Becker a devenit scriitor și pionier al mișcării minimaliste, a scris cinci cărți (două dintre ele traduse și în limba română) și un curs în care detaliază experiențele sale.
Cărțile sale sunt bestselleruri la nivel mondial iar blogul lui este citit de peste 1 milion de oameni în fiecare lună. Bucuria de a trăi cu mai puțin te învață și metodele prin care poți să renunți la lucruri, să te eliberezi din capcana modernă a consumerismului și să te bucuri mai mult de viață.
O locuință medie din Statele Unite conține aproximativ 300.000 de obiecte
Statisticile publicate de autor în carte arătau că americanii consumă de două ori mai multe bunuri materiale decât cu 50 de ani în urmă. Casele din America și-au triplat volumul iar o locuință medie conține în prezent aproximativ 300.000 de lucruri.
Potrivit autorului beneficiile practice ale deținerii mai puținor lucruri sunt multiple. Mai mult timp și energie, mai mulți bani, mai multă generozitate și libertate, mai puțin stres, mai puține motive de distragere a atenției, un impact mai mic asupra mediului sau un exemplu mai bun pentru copii sunt doar câteva dintre ele.
Jocul sau provocarea minimalistă
Alături de Joshua Becker, tot mai multe voci promovează avantajele minimalismului. Personal, am făcut de 2 ori provocarea minimalistă a altor doi reprezentanți ai acestui curent, Joshua Fields Millburn și Ryan Nicodemus.
Jocul propus de ei durează 30 de zile și constă în a arunca, dona sau recicla lucruri din casă progresiv, de la un obiect în prima zi, la 30 în ultima. Un calcul simplu arată că am eliminat astfel 465 de lucruri, de fiecare dată. Nu le-am simțit niciodată lipsa, dimpotrivă, a fost o mare ușurare să reduc din posesiunile inutile.
Dacă v-am trezit interesul, Bucuria de a trăi cu mai puțin este disponibilă pe multe site-uri din România. Mai puteți găsi și Casa minimalistă, cea de-a doua carte a lui Joshua Becker tradusă la noi.
O sibiancă a fost rănită, duminică seara, în urma unui accident rutier produs la intersecția străzilor Malului și Ion Neculce din municipiul Sibiu.
Accidentul rutier s-ar fi produs pe fondul neacordării de prioritate auto, în accident fiind implicate două autoturisme. Șoferul unui autoturism, un sibian de 33 de ani, se deplasa pe strada Ion Neculce, iar la intersecția cu strada Malului nu ar fi acordat prioritate unui autoturism condus de către un bărbat in vârsta de 39 de ani, din Cisnadie.
În urma accidentului, o femeie în vârstă de 29 de ani, sibiancă, a fost ușor accidentată. Polițiștii rutieri continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment.
Polițiștii rutieri sibieni au intervenit la un accident rutier produs duminică pe Drumul Județean 105F, pe Valea Avrigului, în care au fost implicate două autoturisme.
Evenimentul s-ar fi produs pe fondul unei pătrunderi pe contrasens, mașinile fiind conduse din sensuri opuse, de către un bărbat în vârsta de 26 de ani, din Alba, respectiv un localnic, în vârsta de 45 de ani. În urma accidentului, o femeie în vârstă de 44 de ani, din Avrig, a fost ușor accidentată.
Polițiștii rutieri continuă cercetările pentru a stabili toate condițiile în care s-a produs evenimentul.
După acțiunile drumarilor s-a reușit redeschiderea circulației pentru toate categoriile de autovehicule pe A1 între Sibiu și Boița (km 238+000 – km 224+000).
„Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate”, a transmis Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov.
Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu informează că traficul rutier pe Drumul Județean 106A Sibiu- Păltiniș se va relua.
Astfel, începând cu ora 12:00, traficul va fi reluat pe sensul de mers Păltiniș – Sibiu, iar începând cu ora 13:30 pe sensul de mers Sibiu – Păltiniș.
„Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate”, a declarat Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Traficul rutier pe A1 între Cunța și Cisnădie a fost redeschis duminică dimineața.
În cursul nopții de sâmbătă spre duminică, traficul rutier a fost închis pe segmentul de autostradă de pe raza județului nostru. Duminică dimineața, CNAIR a anunțat redeschiderea circulației pentru toate categoriile de autovehicule.
„După acțiunile drumarilor s-a reușit redeschiderea circulației pentru toate categoriile de autovehicule pe A1 între Cunța și Cisnădie (km 229+000 – km 238+000).
Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate”, a transmis CNAIR.
IPJ Sibiu transmite că se circulă în condiții de iarnă pentru toate drumurile naționale și județene din Sibiu.
Polițiștii sibieni fac apel la șoferi să adapteze permanent viteza la condițiile de trafic și să plece la drum doar dacă au autoturismele echipate corespunzător.
„Reamintim că începând cu ora 00:00 a zilei 5 februarie, Drumul Județean 106A Sibiu- Păltiniș este blocat pe ambele sensuri. Precizăm ca utilajele de deszăpezire acționează pentru redeschiderea circulației în condiții de siguranță imediat ce condițiile meteorologice o vor permite.
Facem apel la conducătorii auto să respecte restricția de trafic.
Se circulă în condiții de iarnă pe toate sectoarele de drum național și județean, context in care le reamintim șoferilor să circule prudent să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate”, a transmis Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Drumul spre Păltiniș a fost închis în noaptea de sâmbătă spre duminică.
S-a luat decizia închiderii drumului din cauza ninsorilor abundente căzute în ultimele ore. Drumuri și Poduri Sibiu a acționat cu mai multe utilaje pe parcursul nopții pentru deszăpezirea drumului.
„Drumuri și Poduri Sibiu vă informează că DJ 106A Rășinari-Păltiniș este închis circulației. Ninge abundent. Se acționează cu trei utilaje cu lamă și material antiderapant (până la această oră s-au folosit 35 de tone material antiderapant).
Numărul de telefon la care se poate apela pentru sesizări și informații legate de starea drumurilor este 0269.210.884 (apelabil 24 ore din 24)”, a precizat Monica Iliescu, purtătorul de cuvânt al Drumuri și Poduri Sibiu.
Dacă citim parabola vameșului și a fariseului, putem constata că fariseul, în toate faptele amintite de el, nu greșea cu nimic. Adică, nu era răpitor, nici nedrept, nici desfrânat, ci mulțumea, postea și dădea zeciuială din tot câștigul. Ce este rău în astea?
Cu adevărat, nu este nimic rău. Atunci, unde-i greșeala? Greșeala stă în cuvintele: ”Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni!” Aici este eroarea: se mândrea.
Pe drept cuvânt, mândria este cel mai mare păcat. Mai mare decât cele mai oribile păcate din lume, decât apostazia, avortul sau crima. Mândria a distrus și mai distruge încă. Îl distruge pe om, și relațiile lui cu Dumnezeu și cu semenii.
Oricât bine am face, cât de mult am zidi, am inventa, am cuceri, dacă ne mândrim, piere iubirea adevărată și, dacă dragoste nu e, nimic nu e. Mândria strivește absolut totul.
Românul spune, despre cei ce strică totul la final, că „dau cu bâta-n baltă”. Mândria este bâta cu care omul dă în baltă, în toate strădaniile lui bune, în toate realizările vieții lui.
Așa a făcut fariseul și a pierdut totul.
Vameșul, în schimb, nici nu îndrăznea să-și ridice ochii de la pământ, așa de vinovat se simțea. Semn că săvârșise destule fapte rele. Pentru aceasta, avea toate motivele să se căiască și să strige: Dumnezeule, iartă-mă!
Vameșul întruchipează aici smerenia. El venise la templu nu să se laude, ci să se vindece. De aceea, Hristos spune concluzia: ”Vameșul s-a întors mai îndreptat, la casa sa, decât fariseu”.
Am spune noi, altfel, că fariseul, prin mândrie, a dat cu bâta-n baltă, iar vameșul, prin smerenie și căință, s-a înălțat.
Poate că Iisus, în predica de pe Munte, a vrut să spună și aceasta: ”Nu căutați paiul din ochiul altora, ci vedeți bâta din ochiul vostru, cu care tot dați prin bălți!”
Sibiul a ocupat un loc important în viaţa lui Iuliu Maniu, cel care a jucat un rol astral în unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 și apoi în integrarea Transilvaniei în România Mare. Sibiul a fost fieful său politic şi nu numai în lupta contra Imperiului Austro-ungar pentru drepturile românilor ardeleni.
Venit la Sibiu prin prisma activităţii sale ca unul dintre liderii Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi ca preşedinte al Consiliul Dirigent al Transilvaniei (fosta agenţie CFR), în fapt, Guvernul Transilvaniei de la Sibiu, Iuliu Maniu a infleunţat decisiv soarta României de după primul război mondial. Tot la Sibiu, a condus şedinţa Marelui Sfat Naţional din iulie-august 1919. Şi-a mutat cariera politică la Bucureşti în perioada interbelică, pentru ca după al doilea război mondial să revină la Sibiu, într-o ultimă încercare de a scăpa ţara de comuniştii şi sovietici, un lucru mai puţin ştiut şi mediatizat. 2023 este un moment important, deoarece duminică, 5 februarie, se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu în temnița de la Sighet, după ce în 8 ianuarie s-au împlinit 150 de ani de la naşterea sa.
Documentele demonstrează că Sibiul reprezintă un reper important, dacă nu decisiv, în cariera omului politic Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Român din Transilvania și apoi a Partidului Național Țărănesc, după Marea Unire. Acesta a condus de la Sibiu Partidul Național Român din Transilvania, Consiuliul Dirigent – guvernul Transilvaniei -, ședința Marelui Sfat Național din iulie-august 1919, din actualul sediu al Prefecturii sibiene, în care s-au adoptat reformele agrare și electorale, iar după al Doilea Război Mondial, tot de la Sibiu, a depus eforturi pentru a împiedica venirea comuniștilor. În timpul șederii sale aici, Maniu a făcut tot ceea ce i-a stat în putere să obțină sprijinul britanicilor și americanilor, pentru ca România să nu cadă sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Prin prisma promovării intereselor românilor, orașul nostru a fost locul în care s-au luat decizii capitale pentru viitorul țăriii.
La Sibiu, Iuliu Maniu și-a jucat ultima carte
La finele anului 1946, înaintea Crăciunului, Iuliu Maniu părăsea Bucureștiul, unde se simțea tot mai stânjenit de agenții guvernamentali (acțiune începută după 1944), stabilindu-se la Sibiu, la sanatoriul doctorului Marius Sturdza, de unde putea comunica mai ușor cu Bădăcinul, locul de care se simțea atât de legat.
Astfel, Sibiul devenea un loc de pelerinaj pentru amicii lui politici (din toate partidele democratice), tot mai îngrijorați de restricțiile dictate de guvernul Groza împotriva forțelor care se opuneau politicii acestuia. În condițiile în care autoritățile filo-comuniste, ajunse la putere în urma măsluirii rezultatelor alegerilor din 19 noiembrie 1946, confundau tot mai mult opoziția cu subversiunea, garda tânără a Partidului Național Țărănesc dorea să se pregătească pentru acțiunea ilegală, propunând înlăturarea rezervelor față de legionari, deoarece aceștia erau considerați specialiști în activitatea subversivă.
La Sibiu, Maniu calma așa-numitul grup al „Obiectivilor“, care îl criticau pentru că punea prea mult accent pe legăturile cu anglo-americanii, știrbind, chipurile, „mândria și independența PNȚ“. Dezmințea, totodată, zvonurile despre retragerea lui din funcție. Nici postura de a conduce din umbră, cum i se sugerase, nu o accepta, dar nicio fuziune în jurul PSD independent (condus de Constantin Titel Petrescu) propusă de anglo-americani, pentru constituirea unei alternative la FND – Fondul Național Democrat, printr-o alunecare spre marxism, nu era convingătoare. Hotărât să mențină identitatea național-socialismului, potrivit lui Adrian Holman, reprezentantul britanicilor la București, Iuliu Maniu studia la Sibiu problemele economice și sociale cărora ar trebui să le facă față în eventualitatea unei schimbări de Guvern în favoarea sa. Spera, potrivit aceleași relatări, să facă „un program socialist, concordant cu structura agrară în care exista numeroasă țărănime de tradiție conservatoare“, adică stăpână pe o mică proprietate. Situat în continuare pe poziții moderate, el avea de înfruntat rezistența unor membri „reacționari“, refractari, deci, la asemenea inovații doctrinare.
În primele zile ale anului 1947, la Washington, Mihail Ralea, unul dintre doctrinarii PNȚ și diplomat de stânga, membru al Academiei Române, cerea cu disperare grâne pentru o țară devastată de foamete și dezorganizare. „Nu ne lăsați în spatele Cortinei de Fier!“, s-ar fi plâns el. Acest apel fusese deja asociat cu un demers, la București, al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care ar fi propus lui Burton Berry „concesii economice“ în schimbul unui ajutor SUA. Aceste tatonări sunt pentru opoziție indicii de renunțare la o atitudine rigidă în politica externă. Și pentru că Maniu se afla la Sibiu, cel care se grăbea să-i semnaleze faptele menționate era Constantin Argetoianu. “Contactându-i pe Mihai Popovici, liderul regional al țărăniștilor, și Nicolae Penescu, secretarul PNȚ, aceștia fuseseră trimiși la Dobrești și la Sibiu să-i informeze pe Ion Mihalache și Iuliu Maniu. Argetoianu alcătuise o chemare pentru Opoziție în vederea unei eventuale cooperări cu guvernul Groza.
Pentru Maniu, însă, marile dificultăți ale autorităților procomuniste îi întăreau speranța că vor fi noi alegeri. Tot de la Sibiu, la 18-19 ianuarie 1947, prin ziarul „Dreptatea“ (oficiosul PNȚ), lansa națiunii un apel. România, avertiza el, era bântuită de „cea mai neagră urgie“ care se abătuse vreodată asupra ei. Țara era sfâșiată de teroare, minciună și fals, încât demnitatea și mândria națională îi fuseseră îngenuncheate. Asemenea stare se instalase la 6 martie 1945 de către „o mână de oameni pe care țara nu i-a văzut niciodată la muncă“. Guvernul Groza, potrivit lui Maniu, folosise toate mijloacele pentru a îngenunchea voința națională. Și în ciuda tuturor nelegiuirilor, deși pierduse alegerile, prin minciuni și fraudă, Groza își clama victoria. Înclinându-se în fața vântului spre libertate, a virtuților cetățenești și a spiritului de sacrificiu, în numele PNȚ, Maniu a apelat la națiune să-și continue lupta până la victoria deplină. În contradicție cu speranțele împărtășite de Maniu, la Paris, Anglia, SUA și URSS semnau tratatul de pace din 10 februarie 1947 cu Guvernul Groza. Drept urmare, după ce fusese vizitat la Sibiu de Ion Mihalache, cum reiese din ziarul „Dreptatea“ din 27 februarie 1947, Iuliu Maniu se întoarce la București, la sfârșitul lunii, și în primele zile ale lunii martie declanșează, împreună cu Dinu Brătianu, președintele PNL și fratele lui Ionel Brătianu, o inițiativă de revizuire a tratatului cu Guvernul Groza. În cercurile politice din România, aceasta se putea constitui într-o mare lovitură împotriva Executivului, că el nu apărase interesele României la conferința de pace de la Paris. Acesta a fost ultimul popas la Sibiu, înainte de episodul de pe pista aerodromului de la Tămădău (14 iulie 1947), când fruntașii PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vor fi arestați în urma înscenării de către comuniști a unei tentative de a părăsi țara. În condițiile în care orice acțiune politică internă era anihilată, Maniu se convinsese de necesitatea de a avea în străinătate o reprezentare formată din cei mai apropiați colaboratori. Discutase cu Mihalache despre SUA, încă din toamna lui 1946, cerându-i să plece în State, însoțit de câțiva „prieteni“. Maniu era hotărât să părăsească țara dacă Mihalache ar fi refuzat. Cei doi lideri s-au înțeles în mai 1947, la Dobrești, la reședința lui Ion Mihalache, pentru o redistribuire de roluri: Mihalache în străinătate și Maniu în țară. Însă urmează arestarea lui Maniu…”, consideră istoricul Dan Nanu.
Scrisoarea lui Iuliu Maniu (Blaj, 25.12.1911). Colecția personală Alexandru Bârsan
Cine este Iuliu Maniu
Iuliu Maniu, jurist şi om politic, născut în 1873 în Şimleul Silvaniei, este membru onorific al Academiei Române din 7 iunie 1919. Fiu de magistrat şi nepot, după mama, al lui Simion Bărnuţiu. Studiile primare la Blaj, cele liceale la Zalău, dreptul la Universităţile din Cluj, Viena şi Budapesta. Din 1896, doctor în drept, din 1898 cu cenzură de avocat la Pesta. Se stabileşte în Blaj ca avocat al Mitropoliei Unite, unde funcţionează până în anul 1915, când este înrolat în armată. Face Şcoala de ofiţeri de rezervă şi este trimis pe frontul rusesc şi apoi pe cel italian. Încă student, participă activ la viaţa politică. În 1892 participă la Congresul studenţesc de la Roman, ca reprezentant al studenţimii române din Ardeal, iar între 1893-1895, la manifestările pentru Republică şi Memorand. Ca student, înfiinţează Societatea studenţilor români, sârbi şi slovaci în Budapesta şi, în calitate de preşedinte, în 1896, rosteşte un discurs politic cerând autonomie naţională pentru românii din Ardeal şi o nouă direcţie politică activistă. În acelaşi an este ales membru în Comitetul Naţional al Partidului Naţional Român.
Între 1906-1910, este ales deputat al Cercului Vinţul de Jos, având intervenţii deosebite în Parlamentul de la Budapesta. Întors de pe front, după consfătuirea Partidului Naţional din 24 septembrie 1918, se stabileşte la Viena, unde, în luna octombrie, în timpul revoluţiei, sublocotenent fiind, cu câteva mii de ostaşi români, ocupă o parte din Ministerul de Război şi, cu sprijinul ofiţerilor români, începe organizarea ostaşilor.
Între 15-16 noiembrie 1918, ia parte la tratativele cu partea maghiară, pronunţându-se pentru desfacerea totală de Ungaria. La Adunarea de la Alba Iulia, într-un discurs sobru, arată drepturile istorice indiscutabile ale românilor asupra Ardealului şi asupra celorlalte ţinuturi româneşti. Contribuie hotărâtor la formularea rezoluţiilor votate de Adunare. Marele Sfat Naţional de la Alba Iulia îl alege ca preşedinte al Consiliului Dirigent şi şef al Resortului de Interne. Timp de mai bine de un an, conduce treburile Ardealului, consolidând noua administraţie românească. După moartea lui G. Pop de Băseşti, este ales preşedinte al Partidului Naţional din Ardeal, care, în februarie 1923, a fuzionat cu Partidul Democrat al lui Take Ionescu, în ianuarie 1925, cu Partidul Naţionalist al lui Iorga, iar în toamna lui 1928 cu Partidul Ţărănesc condus de Ion Mihalache, formând Partidul Naţional-Ţărănesc. E prim-ministru între 16 noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-10 octombrie 1930 şi 20 octombrie 1932-14 ianuarie1933.
Din cele mai importante lucrări scrise ale sale, amintim: Discursuri parlamentare, Blaj, 1906; Ardealul în timpul războiului, Cluj, 1921; Chestia Banatului, Bucureşti, 1924; Problema minorităţilor, 1924; 1929; Lege pentru organizarea ministerelor, Au comte de Saint Aulaire, 1930; România şi revizuirea tratatelor, 1934, cu C.I.C. Brătianu.