Vine din Ucraina, din Bucha, locul din care și-a smuls pe rând copiii, întâi fiica, apoi fiul, din ghearele morții. Și-a început o nouă viață la Sibiu, iar Angelina, fetița sa, care împlinește 11 ani în aceste zile, recucerește lumea prin dans.
În acel moment, primul lucru la care te gândești este cum să salvezi viețile copiilor, ce să faci pentru a nu fi ucis de proiectile
Olga e mama care a fugit la Sibiu din calea războiului, împreună cu fetița sa, Angelina, venind din Makariv, un oraș de 10.000 de locuitori, care face parte regiunea Bucha. În luna aprilie, primarul din Makariv informa că 132 de civili au fost găsiţi împuşcaţi în orașul aflat la circa 50 de kilometri vest de capitala Kiev, potrivit DPA.
„Numele meu este Olga! Am venit din Ucraina, din regiunea Kiev, Makariv. Am lucrat ca manichiuristă profesionistă într-un salon care, din păcate, a fost bombardat mai târziu.”
Olga ne-a povestit despre clipele groaznice prin care a trecut când a trebuit să se despartă de soțul ei, care este militar, și de fiul său, care a rămas pentru studii. Micuța Angelina, în vârstă de 10 ani, dansează de la 5 ani și urma să plece în turneu pe 26 februarie, însă conflictele militare au împiedicat-o să trăiască emoțiile dansului.
„În acel moment, primul lucru la care te gândești este cum să salvezi viețile copiilor, ce să faci pentru a nu fi ucis de proiectile. Tot ce puteam face în acel moment era să mă rog pentru copiii mei, rude și prieteni.”
Un singur rucsac umplut cu speranță și amintiri
„Din fericire, și noi am reușit să scăpăm. S-a întâmplat să ajungem cu toții în diferite regiuni ale Ucrainei, dar slavă Domnului, suntem în viață. Am luat decizia de a pleca, iar după multe încercări pe drum, am ajuns în acest oraș minunat Sibiu, pe 31 martie, cu un singur rucsac în spate”, ne mărturisește Olga.
În Sibiu, Olga a găsit refugiu la un cămin studențesc din cadrul Universității Lucian Blaga, acolo unde am întâlnit-o și eu. Ea spune că a primit cel mai frumos cadou din partea sibienilor: susținerea. Pe lângă aceasta, ea și Angelina au primit mâncare, haine și sprijin moral.
„A fost o perioadă grea, plângeam cu fiica mea seara înainte de somn, eram foarte îngrijorate de fiul, soțul și rudele rămase în Ucraina.”
Cum ai reușit să o sprijini pe Angelina, când te simțeai fără speranță?
„Pentru a îmbunătăți starea psihologică a fiicei mele, am căutat concursuri de dans, apoi am apelatla un psiholog, multă mulțumire ei. Fiica mea zâmbește din nou și chiar a reușit să facă performanță în dans. Am avut lacrimi în ochi în timpul ceremoniei de premiere.”
Angelina va împlini 11 ani pe 30 iulie, când mama ei a planificat o întâlnire cu tatăl, la granițele României: „Este cel mai important cadou, de a-l vedea pe tatăl său, cu care s-a întâlnit după trei luni de război. Sunt amintiri de neuitat.”
Fetița s-a înscris la cursuri de dans modern şi clasic la şcoala de dans Hugo Dance Academy din Sibiu și a obținut premiu I la Concursul naţional de dans Palladium Dance Competition Sibiu (ediţia I).
Fiul meu a adus pietre naturale din Ucraina, pe care Angelina le-a transformat în brățări, pentru a câștiga bani pentru noi concursuri
„Angelina visează să devină coregrafă și să lucreze cu copiii. La mijlocul lunii mai, fiul meu a venit în Sibiu împreună cu un prieten. Inima mi s-a liniștit, dar grijile pentru soțul meu și rude au rămas. Cei doi băieți joacă fotbal și speră că totul va merge bine pentru ei.”
Cum te-ai descurcat cu banii? Care a fost sursa financiară?
„Mi s-a oferit un loc de muncă în saloane de manichiură, dar încă nu pot merge din cauza programului de lucru. Pentru mine este important ca Angelina să danseze, o ajută foarte mult. De aceea, îmi planific singură programul, ajung acasă la cliente, la psiholog și pot petrece timp și cu fiica mea.”
Deci faci bani din manichiură?
„Da, fac ce pot, dau frumusețe femeilor! Mă duc acasă la cliente și comunicăm prin Google Translate. Totuși, am început să învățăm câteva cuvinte și în română. Bineînțeles, a fost greu la început.”
Am întrebat-o pe Olga dacă se va stabili în Sibiu. Mi-a răspuns că plănuiește să se întoarcă în Ucraina, dar nu știe când va ajunge acea clipă.
În încheiere, Olga transmite multă speranță celor aflați în necaz: ”Din păcate, toate ostilitățile au căzut acum în soarta poporului ucrainean, mulți oameni au fost uciși sau mutilați cu brutalitate. Viața este cel mai valoros cadou, iar când îți iei copiii și îți pui toată viața într-un singur rucsac, sarcina ta principală este să supraviețuiești. De aceea, toți trebuie să ne unim, să fim puternici și curajoși. Este necesar să oprim răul făcut oamenilor pașnici. Nimeni nu are dreptul să ia viața cuiva. Fac un apel tuturor țărilor să oprească acest război!”
Iubitorii artelor plastice sunt așteptați, în perioada 1-14 august, să viziteze cea mai nouă expoziție ce va fi deschisă la Biblioteca ASTRA. Este vorba despre „Mistica”, un proiect al artistului băcăuan Cristian Bandi Manolache, ce va fi vernisat în prima zi a lunii august, la ora 16, în Foaierul Corpului B.
Potrivit reprezentanților BJ ASTRA, lucrările de grafică iconică propun publicului o perspectivă ingenuă asupra artei contemporane. Metafora, narativul fantastic și simbolul structurează privirii conținuturi cu valențe ontologice, prin forme plastice concise și expresive, mai arată sursa citată. „O herghelie de cai neîmblânziți și năvalnici sparg dintr-o clipă în alta prea strâmtele rame ale tablourilor de pe simeze. În calea iminentei avalanșe doar serafica pace a unor pustnici sublimează tumultul într-o altă dimensiune. Fantasticul, metafora și simbolul propun privirii conținuturi aparte sub forme inedite”, transmite Cristian Bandi Manolache, artist grafic și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Bacău.
Un accident a avut loc, joi după-amiază, pe Șoseaua Sibiului din Șelimbăr, respectiv în zona comercială Shopping City Șelimbăr. O femeie este în stare gravă, după ce a fost lovită de un autocar, pe trecerea de pietoni.
„Din primele cercetări efectuate de către polițiștii rutieri, se pare că un conducător auto, în vârstă de 46 de ani, din Tălmaciu, în timp ce conducea un autocar ar fi accidentat o femeie în vârstă de 47 de ani, din Sibiu, aflată în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni. În urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală gravă a pietonului”, a explicat Luciana Lazăr, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu. La fața locului a intervenit ISU Sibiu cu un echipaj SMURD cu medic. Femeia a suferit un traumatism cranio-cerebral sever și a fost transportată la UPU Sibiu inconștientă și intubată. Cercetările polițiștilor continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor producerii acestui accident.
Exclusiv Sibiu 100 %! Interviu cu Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu
Miercuri, 27 iulie, a avut loc, la București, o întâlnire de lucru pe tema finanțării Noului Spital Județean, între Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu, Raluca Turcan, deputat de Sibiu în Parlamnetul României și reprezentanții Guvernului:Nicolae Ciucă – Premierul României, Lucian Bode – Ministrul de Interne, și Marcel Boloș – Ministrul Fondurilor Europene. Imediat după terminarea ședinței, Daniela Cîmpean anunța sibienii că aceștia trebuie să știe că există atât voință, cât și soluții pentru finanțarea noului Spital Județean!
Despre această întâlnire, sursele de finanțare, sprijinul politic și obstacolele acestui proiect major pentru Sibiu, în interviul în exclusivitate pentru Sibiu 100% cu Daniela Cîmpean.
Criteriile de eligibilitate a finanțării se discută zilelea acestea în coaliție
Ieri v-ați întors de la București – de la întâlnirea cu Premierul României, Nicolae Ciucă, Ministrul de Interne, Lucian Bode și Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș -, cu vești pentru sibieni. În termeni practici, v-ați întors acasă cu soluții concrete pentru finanțarea Noului Spital Județean?
Aşa cum am arătat în toate declaraţiile pe care le-am făcut cu privire la finanţarea acestui spital, există mai multe variante de sprijin financiar la acest moment pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Pe de o parte, există varianta finanţării doar a unei părţi din valoarea totală a spitalului din fonduri europene, prin cele două linii de finanţare europeană: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi Programul Operațional Sănătate (POS). Ambele linii de finanţare presupun o cofinanţare dintr-un împrunut pe care statul român l-a negociat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Prin urmare, Spitalul Judeţean Sibiu se poate finanţa fie din PNRR (cu cofinanţare BEI), fie POS (aceeași confinanțare BEI).
Unde se află Sibiul în acest moment?
La acest moment suntem în situaţia în care suntem prinşi pe o listă de spitale care urmează să fie finanţate prin PNRR. O listă de 49 de spitale, care se va reduce la 25. Selecţia celor 25 se face în baza unor criterii pe care Ministerul Sănătăţii le-a pus în dezbatere într-o anumită variantă. Termenul pentru dezbatere s-a finalizat, însă nu s-a ieşit cu o altă variantă. Urmează să se facă acest lucru. Noi, din partea Consiliului Judeţean, am trimis în mod concret care sunt neajunsurile pe care aceste criterii stabilite de cei din Ministerul Sănătăţii, le au. Pentru că aceste criterii vin în contradicţie cu ceea ce România a negociat cu Comisia Europeană. Şi riscăm ca, în situaţia în care aceste criterii se menţin în această formă, să întârziem şi mai mult implementarea PNRR pe sănătate şi să chiar pierdem aceşti bani. Pentru că termenul limită al absorbţiei acestor bani pe sănătate este august 2026. Am arătat punctual fiecare aspect, am trimis mențiunile noastre ministrului sănătăţii, domnului premier, domnului ministru al fondurilor europene, tuturor parlamentarilor de Sibiu, tocmai pentru a avea o coeziune în jurul proiectului şi, fiecare în zona sa de competență și de influență, să susţină criteriile evidențiate de noi și propuse cu fundamentare. Dacă vă uitaţi pe site-ul Consiliului Județean sau dacă accesaţi link-ul de pe pagina mea de fb puteți vedea foarte clar forma actuală a criteriilor, observaţiile şi cum ar trebui să arate criteriul respectiv ca să fie în concordanţă cu ceea ce România a negociat cu Comisia Europeană.
Acesta a fost și scopul în sine al vizitei la București?
Scopul vizitei la Bucureşti a fost să ne susţinem şi verbal ceea ce am comunicat colegilor noştri în scris. Să le explicăm care este pericolul dacă aceste criterii vor fi adoptate în această formă. Respectiv, că România riscă, realmente, să piardă această finanţare. S-a înţeles foarte bine acest lucru de către colegii mei, s-a înţeles şi de către alţii şi aceste criterii urmează a fi discutate în coaliţie şi aprobate doar după ce întreaga coaliţie va fi de acord cu forma lor finală.
Un spital dimensionat strict la nevoile Sibiului
De ce a lipsit ministrul Rafila de la această întâlnire?
Eu am vrut să am o discuţie cu Premierul României, cu colegii mei din Guvern, care aprobă acea hotărâre de guvern. Domnul ministru Rafila doar propune acei indicatori. Însă noi i-am comunicat şi dumnealui motivele pentru care nu e corect să se meargă mai departe aşa. Pe lângă faptul că le-am prezentat aceste propuneri de modificare şi le-am susţinut, am discutat încă o dată despre proiectul de la Sibiu şi despre care sunt sursele de finanţare. Însă da, noi am fost la Bucureşti să le prezentăm criteriile. Pentru că ştiam clar că niciodată Guvernul nu şi-a retras sprijinul pentru acest spital. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în coaliţie, ca PNL să își retragă sprijinul.
Atunci, cum am ajuns în această situație, în care ba avem spitalul, ba nu îl mai avem?
Aceste noi criterii au fost aduse de ministrul Rafila pentru a selecta spitalele de pe lista PNRR. Conform acestor criterii, nu eram eligibili, având în vedere că suma totală a investiţiei per spital ar fi fost de 207 milioane euro, iar noi avem o sumă mai mare ca valoare a proiectului. Prin urmare, noi am propus ca suma care se dă din PNRR pentru o investiţie să se mențină la 207 milioane. Şi atunci aloci nişte sume din PNRR pentru fiecare obiectiv de investiţie şi vii cu cofinanţare din alte surse şi astfel poţi atinge indicatorii PNRR. Pentru că, într-adevăr, prin PNRR este limitată suma alocată Sănătăţii. Iar România are obligaţia să facă 25 de spitale până în 2026. Și atunci nu ai cum să faci 25 de spitale din aceşti bani. Însă PNRR prevede ca aceste finanţări să fie completate cu cofinanţări din alte surse. Însă PNRR nu e singura formă de finanţare pentru spital, indiferent de faptul că se aprobă într-o formă sau alta investiția Noului Spital Județean.
Deci vom avea spital…
Acesta este angajamentul meu şi al colegilor din PNL. Pentru că fiecare dintre ei încă de la început a înţeles foarte bine necesitatea și impactul acestei investiții. De când am început acest proiect şi de câte ori s-a schimbat premierul, m-am dus la premier cu subiectul Spitalului Judeţean. Întotdeauna m-am prezentat şi le-am zis: „Ştiţi, noi avem un proiect al unui spital…” Apoi le-am explicat necesitatea, pentru că la Sibiu, spre deosebire de alte judeţe din ţară, noi suntem obligaţi să facem un spital mare, de talia celui pe care îl facem. Și nou. Noi funcţionăm în nişte clădiri împrăştiate, toate secţiile sunt în aproximativ 20 de locaţii, suntem într-o zonă de patrimoniu istoric şi atunci suntem limitaţi de normativele Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu să facem anumite intervenţii pe clădirile respective. Nu putem adăuga corpuri, nu putem să etajăm, pentru că nu avem voie să facem astfel de lucrări. În plus, clădirile sunt extrem de vechi. Vorbim de clădiri încă din 1856. Și le-am explicat colegilor mei că, în aceste condiţii, noi suntem obligaţi să facem un alt spital, pentru a putea respecta toate normele legale privind suprafaţa alocată unui pat. Noi, acum, nu putem acum aloca suprafaţa care este prevăzută pentru un pacient. Și nici nu putem să spargem zidurile, să facem circuitele medicale care se cer la acest moment. De aceea nici nu se pune în discuţie că era nevoie de un alt spital.
Când am pornit proiectul, erau voci că spitalul e prea mic, că am tăiat din paturi. Acum sunt voci că e prea mare. Nu ştii când este mai bine. Practic, noi am dimensionat spitalul doar după ce am avut un studiu medical desfăşurat pe parcursul unui timp îndelungat, care a urmărit gradul de ocupare al secţiilor, evoluţia patologiilor, ce cazuri cresc (cele de cardio, cele oncologice, de pildă), ca să putem să dimensionăm această clădire şi să o structurăm adaptată la nevoile reale ale sibienilor. În felul acesta am ajuns să dăm numărul de paturi, componenţa secţiilor, şi nu pentru că ne dorim noi un spital mai mic sau mai mare. Am făcut un proiect pentru un spital dimensionat strict la nevoile Sibiului.
Am fost la fiecare Ministru al Sănătăţii care m-a primit…
În ce stadiu se află, la acest moment, partea tehnică de dialog cu Minsiterul Sănătății? Vă întreb aceasta și pentru că vi s-a reproșat în această perioadă că au existat sincope în procesul de comunicare insituțională.
Vă spuneam că am fost la fiecare premier de până acum pentru a discuta proiectul și necesitatea acestui spital. Am fost şi la fiecare ministru al sănătăţii care m-a primit…. Am avut o colaborare excelentă cu ministrul Bodog, care era ministru PSD la momentul fazei incipiente a proiectului. Apoi cu ministrul Voiculescu cu care, efectiv, am început acest spital. Cu ministrul Tătaru, care, de asemenea, a susţinut foarte mult proiectul nostru. Sincope au fost doar în relaţia cu doamna Pintea, fost ministru al sănătăţii, care de altfel a şi venit la Sibiu şi a invocat diverse motive de natura amplasamentului, care nu este cel care trebuie, preluând ceea ce susţineau colegii de la organizaţia locală PSD din Sibiu.
Pe domnul ministru Rafila am încercat să îl contactez, aşa cum am făcut cu toţi ceilalţi miniştri.
Daniela Cîmpean, despre comunicarea cu Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Uitaţi, noi avem acolo telefonul scurt. Prin centrală, sunăm direct la cabinetele domnilor miniştri. La fel cum am făcut cu fiecare ministru în parte, am procedat și cu domnul Rafila. Am încercat să îl contactez pe telefonul scurt. A răspuns cabinetul, am lăsat vorbă că l-am sunat. Nu am fost sunată, de aceea am făcut rost de numărul privat al domnului ministru şi l-am sunat pe telefonul personal. Nu mi-a răspuns şi, prin urmare, i-am dat mesaj. M-am prezentat cine sunt, pentru că m-am gândit că e normal să nu aibă numărul meu. Uitați aici mesajul, din 23 mai, ora 19.58. De asemenea, pot spune că este pentru prima dată când un ministru nu îmi răspunde la un mesaj sau la solicitări repetate, într-o problemă majoră pentru comunitate. Am încercat să îl contactez pe căile oficiale pe care le-am avut, însă fără succes. Însă chiar dacă nu am reuşit să îl contactez şi să mă înscriu într-o audienţă la dânsul, ce este important este faptul că avem o corespondenţă serioasă cu Ministerul Sănătăţii. Și aceasta nu doar de acum, ci dintotdeauna. De când s-a făcut corespondenţa pe PNRR se vede pe site că avem patru comunicări referitoare la acest spital. La una dintre comunicări, pentru că la un moment dat se susţinea că nu se ştie la Ministerul Sănătăţii de protocolul încheiat, dacă vă uitaţi, la una dintre adresele pe care le-am făcut, am şi anexat protocolul, cu răspunsul de la Consiliul Judeţean către Cabinetul Domnului Ministru, în atenţia Domnului Ministru. Deci acel protocol nu doar că există de când a fost încheiat (pentru că este un protocol încheiat cu Ministerul Sănătăţii), însă chiar dacă este semnat de ministrul de atunci, acel act rămâne în instituţie. Ei bine, acel act i l-am recomunicat acum, cu corespondenţa pe care am făcut-o pe marginea acestui PNRR.
Eu sunt obişnuită să comunic instituţional, am toate documentele înregistrate, nu se poate spune că nu se ştia de acest spital la nivel de Minister al Sănătății. Deci nu numai că am vorbit cu fiecare ministru în parte, dar am fost şi la ministere şi am vorbit cu directori şi angajaţi ai ministerelor, pentru a învăţa şi a discuta cu ei care sunt căile cele mai simple și eficiente să nu greşim când adoptăm anumite decizii. Pe noi ne cunoaşte toată lumea, şi în Ministerul Sănătăţii, şi în Ministerul Dezvoltării, prin prisma acestui proiect.
Protocolul la care se face referire, încheiat între CJS și Ministerul Sănătății
Mai funcţionează alianţa politică PNL-PSD la Sibiu?
Din păcate, pe acest subiect, nu a funcţionat. Şi se vede cu ochiul liber aceasta. Nu pot spune eu altceva. Toată lumea a primit aceste criterii, inclusiv colegii de la PSD. Dacă aş fi fost în locul lor și eram parlamentar de Sibiu sau consilier judeţean, luam acele criterii în mână, mă duceam la domnul ministru şi îi spuneam: „Uitaţi, aceste criterii nu numai că ne prejudiciază pe noi, pe un proiect foarte important şi necesar pentru Sibiu, dar aceste criterii nu sunt în acord cu cele negociate cu Comisia Europeană… Nu este legal ceea ce faceți, încercaţi să operați schimbările necesare”. Aceasta era atitudinea corectă a colegilor din PSD, dacă într-adevăr erau interesaţi ca spitalul să se facă. „Domnule ministru, nu e corect, pentru o Românie întreagă, că s-ar putea să pierdem PNRR. Şi mai mult decât atât, nu e corect pentru Sibiu, pentru că îl eliminați din start de la prima şansă pe care o are ca posibilitate de a accesa aceste fonduri”.
La nivel de comunitate, simţiţi sprijinul, faptul că mesajul dvoastră despre noul spital a fost înţeles?
Da, să ştiţi că da, chiar am simţit şi m-am bucurat să văd că oamenii au înţeles, mai mult decât cei care au putere de decizie şi ar putea influenţa lucrurile. Încă o dată am văzut că sibienii sunt altfel. Şi faptul că persoane care nu au nicio legătură cu politica sau chiar sunt în partide aflate în opoziţie vizavi de PNL şi-au exprimat sprijinul, pentru mine personal și pentru comunitatea sibiană în ansamblu înseamnă foarte mult.
Ce pot face sibienii mai departe pentru a avea, într-adevăr, acest spital?
Să rămânem atenţi şi, dacă vor mai fi derapaje, să ne unim, să ţinem aproape, pentru ca acest proiect să fie dus la final. Pentru că este chiar un proiect al sibienilor! Nu e un proiect al unei persoane, al unui partid, ci este un proiect al sibienilor și pentru sibieni! De-a lungul acestui proiect am beneficiat de ajutorul unor persoane care erau din diferite partide politice, de ajutorul unor sibieni cu funcţii de decizie în anumite ministere. Şi vreau să vă zic că peste tot pe unde am mers în ministere am găsit pe câte cineva care să fie prieten al acestui spital. Și foarte mulţi dintre ei, sibieni. Aşa am reuşit să îl ducem mai departe. Aşa am avut această forţă în jurul nostru. Și așa vom reuși să facem acest spital!
Primăria Municipiului Sibiu a comandat studiul intitulat „Harta strategică de zgomot a municipiului Sibiu” care analizează nivelurile de poluare fonică în diferite zone și străzi ale orașului, constatând numeroase depășiri periculoase ale limitelor normale, lucru sesizat în repetate rânduri de sibieni și de diverși specialiști.
Harta strategică de zgomot a Sibiului urmărește două surse importante de zgomot pentru locuitorii orașului, surse care sunt prezente în orice oraș dezvoltat din lume, dar care pot reprezenta un factor important de îmbolnăvire și reducere a confortului pentru locuitori. Este vorba desre zgomotul produs de traficul rutier și de cel produs de zonele industriale. Dacă în cazul celui din urmă situația nu este una îngrijorătoare pentru Sibiu, dat fiind faptul că principalele zone industriale se află la distanță mare de zonele rezidențiale, traficul rutier începe să devină tot mai mult un factor de stres pentru sibieni, pe măsură ce numărul vehiculelor care circulă pe străzi crește considerabil.
Conform precizărilor făcute în studiul elaborat de Enviro Consult, datele utilizate pentru emisi a dezgomot sunt aferente anului 2021, pe parcursul anului 2022 fiind primite date noi de intrare din partea Primăriei Sibiu. Măsurătorile s-au făcut în 76 de locații din Sibiu, fiind vorba despre măsurători de treceri și măsurători de zgomot. Raportul conține două rezultate distincte, pentru zgomotele pe timp de zi și cele pe timp de noapte.
Conform datelor prezentate în studiu, locuitorii aflați de-a lungul mai multor străzi din Sibiu sunt expuși la niveluri de zgomot de peste 70 dB, nivel considerat pragul acceptat (pe timp de zi): A1, Ștefan Cel Mare, Henri Coanda, Semaforului, General Vasile Milea, Moldoveanu, Nicolae Iorga, Rahovei, Mihai Viteazul, Oștirii, Constantin Noica, Corneliu Coposu, Fânarilor, Calea Gusteritei, Strungului, Nicolaus Olahus, Calea Dumbrăvii, Calea Cisnădiei, Argeșului, Gheorghe Dima, Siretului, Avrig, Poplacăi, Cristian, Maramureșului, Alba Iulia, Transilvaniei, Banatului, Malului, Lunga, Rusciorului, Țiglarilor, Calea Surii Mari, Viitorului.
Harta conflictelor rutiere (zgomot)
Cele mai multe dintre aceste artere înregistrează depășiri și în cazul înregistrărilor pe timp de noapte, când limita admisă de zgomot este de 60 dB:
A1, Stefan Cel Mare, Henri Coanda, General Vasile Milea, Moldoveanu, Nicolae Iorga, Rahovei, Mihai Viteazul, Corneliu Coposu, Calea Gusteritei, Nicolaus Olahus, Calea Dumbrăvii, Calea Cisnădiei, Argeșului, Poplacăi, Cristian, Maramureșului, Alba Iulia, Transilvaniei, Banatului, Malului, Lunga, Rusciorului, Tiglarilor, Calea Surii Mari, Viitorului.
După cum se precizează în studiu, există un număr de 3534 persoane expuse la un nivel de zgomot peste 70 dB pentru indicatorul Lzsn (zgomot pe timp de zi), respectiv 5.205 persoane expuse la nivel de peste 60 dB pentru indicatorul Lnoapte.
Harta de zgomot pe timp de zi – SibiuLegendă
În ceea ce privește numărul de clădiri cu caracter special expuse la niveluri peste limitele legale raportul precizează că există 6 clădiri expuse la niveluri de peste 70 dB pentru Lzsn:
1. Colegiul Tehnic Textil
2. Grădinița nr.45
3. Scoala cu clasele I-VIII nr.15
4. Scoala gimnaziala nr.13 Sibiu
5. Spital județean
6. Universitatea Romano-Germana
De asemenea sunt 6 clădiri expuse la niveluri de peste 60 dB pentru Lnoapte.
1. Colegiul Tehnic Textil
2. Grădinița nr.45
3. Scoala cu clasele I-VIII nr.15
4. Scoala gimnaziala nr.13 Sibiu
5. Spital județean
6. Universitatea Romano-Germană
Din fericire, indicatorii care urmăresc expunerea la zgomotele generate de zonele industriale arată că în Sibiu nu există persoane afectate, care să fie expuse la niveluri mari de zgomot, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
Autoritățile locale din România au obligația legală de a întocmi hărți de zgomot ale aglomerărilor urbane. Potrivit Legii nr 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze cartarea zgomotului şi să elaboreze hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune pentru traficul rutier de pe drumurile din interiorul aglomerărilor, și pe amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale.
Cinci hectare de vegetație uscată au ars în doar 24 de ore, pe raza județului Sibiu. Pompierii sibieni au intervenit pentru lichidarea a cinci astfel de incendii.
„În urma patrulărilor efectuate de pompierii sibieni, dar și în urma apelurilor primite pe umărul unic de urgență 112, în ultimele 24 de ore s-a intervenit pentru lichidarea a cinci incendii de vegetație care au afectat o suprafață totală de aproximativ 50.000 mp”, a explicat Andreea Ștefan, purtător de cuvânt al ISU Sibiu. În ultimele 24 de ore, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu au răspuns unui număr de 83 de solicitări venite pe numărul de urgență 112. De asemenea, în această perioadă peste 60 de persoane au primit asistență medicală de urgență din partea echipajelor de prim-ajutor medical calificat SMURD, iar pompierii militari au intervenit pentru localizarea și lichidarea unui număr de șase incendii (cinci incendii de vegetație și unul la un autocamion).
Având în vedere că arderile necontrolate pot provoca adevărate dezastre, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Căpitan Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire: este interzisă arderea vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale pe timp de vânt; pentru ca arderea să poată fi controlată, vegetaţia uscată şi resturile vegetale se colectează în grămezi, în jurul cărora se curăţă vegetaţia pe o suprafaţă de aprox. 5mp; arderea vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale se face numai pe timp de zi, activitatea fiind permanent supravegheată până la finalizarea operațiunii; arderea se efectuează numai în zone care să nu permită propagarea focului la gospodăriile populaţiei, plantaţiile agricole, fondul forestier, reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale etc; la terminarea activităţii se va urmări stingerea totală a focului înainte de a părăsi locul arderii, fiind interzisă acoperirea cu pământ a focarelor. „În scopul prevenirii și reducerii riscurilor, pompierii ISU Sibiu desfășoară zilnic patrulări pe raza județului în scopul identificării eventualelor focare de incendiu vegetație uscată. Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu sunt mobilizați permanent, pentru gestionarea operativă a tuturor situațiilor de urgență și acordarea primului-ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate”, a mai spus Ștefan.
Vineri, 29 iulie, începând cu ora 10.00, structurile militare din garnizoana Sibiu, în colaborare cu administraţia publică locală şi Mitropolia Ardealului, vor organiza la „Monumentul ostaşului din toate timpurile”, amplasat în faţa Cercului Militar, Ceremonia militară cu prilejul aniversării Zilei Imnului Naţional.
De asemenea, toţi cei interesaţi să participe la eveniment sunt aşteptaţi în faţa Cercului Militar.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu a desfășurat astăzi două exerciții cu forțe și mijloace în teren, în vederea antrenării forțelor și perfecționării modului de intervenție.
Conform ISU, primul exercițiu s-a desfășurat în municipiul Sibiu, pe platforma industrială de pe strada Ștefan cel Mare, la un operator economic ce are ca principal obiect de activitate producția de ambalaje din mase plastice. Scenariul exercițiului a fost stingerea unui incendiu izbucnit în depozitul operatorului economic, în incinta căruia au fost surprinse două victime, pentru care s-a intervenit cu trei autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj SMURD. Cel de-al doilea exercițiu s-a desfășurat în Agnita, în apropierea Ocolului Silvic Agnita – Pădurea Steinburg. „Scenariul acestui exercițiu a fost stingerea unui incendiu de fond forestier, izbucnit în urma nerespectări regulilor de utilizare a focului deschis în spații deschise. Pentru acest exercițiu au fost mobilizate două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD, din cadrul Stației Agnita. În eventualitate creării unui disconfort în spațiul public, asigurăm cetățenii că aceste exerciții sunt necesare și benefice pentru întreaga comunitate”, a explicat Andreea Ștefan, purtător de cuvânt al ISU Sibiu.
Recensământul Populației și Locuințelor s-a prelungit până în data de 31 iulie, prin decizia autorităților centrale. Astfel, cetățenii mai au la dispoziție doar 4 zile pentru a se recenza și pentru a evita amenda prevăzută de legislația națională, în cuantum de la 1.000 lei la 3.000 de lei.
Sibienii se pot recenza în unul dintre cele 17 centre amenajate de Primăria Sibiu în mai multe zone din oraș. Acestea sunt deschise de luni până duminică, între orele 09.00 – 19.00. Un recenzor va completa pe tableta digitală răspunsurile și astfel întreg procesul este mai simplu pentru cetățean.
Prețul chiriilor din Sibiu se regăsește printre cele care au crescut cel mai mult la nivel național, potrivit unei analize pentru trimestrul al doilea din acest an. Datele arată că cererea de apartamente pentru închiriat este în creștere, în timp ce oferta scade.
Sibiul a înregistrat a treia cea mai mare creștere a chiriilor pentru spațiile rezidențiale, din România, cu 11,5%, comparativ cu anul anterior, după cum arată raportul privind piața imobiliară din România, realizat de imonbiliare.ro. Cea mai mare creștere a fost notată în Cluj Napoca, unde valoarea pe metru pătrat a chiriilor a crescut cu 17 procente, iar pe locul al doilea s-a situat Constanța, cu 12,7%. O creștere ceva mai mică decât Sibiul a avut piața din Brașov, cu 10,9%.
Analiza subliniază faptul că cererea pentru apartamente și case de închiriat a crescut simțitor în cele șase mari orașe analizate, fiind înregistrate 68.400 de cereri de închirere de imobile, cu o creștere medie de 11% față de anul anterior.
Una dintre cauzele creșterii prețului mediu este scăderea ofertei de locuințe, ca urmare a ocupării stocului existent și încetinirii construcțiilor de locuințe noi. Numărul de proprietăți aflate la închirere a scăzut cu 37% față de anul trecut, după cum relevă raportul, din care proprietățile noi apărute pe piață a scăzut cu 31,8%.
Sibiul rămâne printre orașele mari care au un preț mediu de închirere mic, respectiv o valoare de 5,8 euro pe metru pătrat util, comparativ cu Cluj Napoca, orașul unde se înregistrează cele mai mari prețuri medii, 8,3 euro/mp, București, 7,9 euro/mp, sau 7,1 euro în Brașov și Iași. Doar Oradea are un preț mai mic decât Sibiu, 5,2 euro, dintre orașele importante.
În acest context, prețul mediu pentru diferite unități de locuit începe de la 200 de euro, pentru o garsonieră și ajunge la 200 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere. Apartamentele cu trei camere (două dormitoare) au un preț mediu calculat la 390 de euro/mp. După cum se poate remarca, cererea pentru apartamente mari este mai scăzută în Sibiu față de orașe cu prețuri apropiate, fiind în schimb crescută cererea pentru garsoniere. În Constanța, de exemplu, dacă prețul mediu de închiriere pentru o garsonieră este tot de 200 de euro, la apartamentele de două camere acesta este de 400 de euro, iar la cele de trei camere ajunge la 500 de euro, aproape de cele din Cluj Napoca.
57 de candidați din județul Sibiu au depus contestații, după afișarea primelor note la examenul de Definitivat din acest an. Potrivit IȘJ Sibiu, 68,7% reprezintă procentul rezultatelor contestate de către candidații care nu au obținut definitivatul în învățământ ca urmare a concursului din 20 iulie.
Astăzi s-a încheiat etapa de depunere a contestațiilor la rezultatele obținute de candidații care au susținut examenul de Definitivat. Rezultatele finale se vor afișa la centrul de examen (Colegiul Național ”Octavian Goga” Sibiu) și pe site-ul www.definitivat.edu.ro, în data de 4 august. Persoanele care nu au promovat examenul se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior susținerii examenului, a stagiului de practică de un an școlar. La nivelul județului Sibiu, din cei 83 de candidați care au obținut sub media 8 (media minimă de obținere a certificatului de definitivat), 57 de candidați au depus contestații. Conform unui raport al IȘJ Sibiu, cele mai multe contestații au fost înregistrate la proba de Limba română și literatura pentru copii și metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, respectiv 14. „În conformitate cu ordinul nr. 5434/2020 din 31 august 2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, art. 40, alin. 2 – 4, în cazul în care diferenţa – în plus sau în minus – dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mică de 1,5 puncte sau egală cu 1,5 puncte, rămâne definitivă nota acordată la soluţionarea contestaţiei”, a explicat prof. Monica Munteanu, inspector școlar general adjunct al IȘJ Sibiu și președinte al Comisiei Județene de Definitivat. Potrivit sursei citate, în cazul în care diferenţa – în plus sau în minus – dintre nota acordată la soluţionarea contestaţiei şi nota acordată la evaluarea lucrării este mai mare de 1,5 puncte, lucrarea este reevaluată de alţi doi evaluatori, nominalizaţi prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu prevederile procedurii specifice privind evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor. Rezultatul acestei ultime evaluări este definitiv, reprezintă nota finală acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei şi poate fi atacat numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Media minimă de promovare a examenului de definitivat este 8,00 și se calculează astfel: (7 x N.S.) + N.I.1 + N.I.2 + N.P. / 10, în care N.S. – nota obținută la examenul scris;, N.I.1 – nota obținută la prima inspecție de specialitate, N.I.2 – nota obținută la a doua inspecție de specialitate, N.P. – nota obșinută la evaluarea portofoliului didactic.
Ediția cu numărul 15 a festivalului ARTmania a reunit la Sibiu, în cele 3 zile de festival, 15.000 de pasionați de muzică și de arte care s-au bucurat de concertele oferite de 14 trupe internaționale și din România, de activități conexe, activări creative și de concursuri cu premii, peste 500 kg de materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic și metal) fiind colectate selectiv împreună cu FEPRA. Alături de echipa festivalului și de parteneri, peste 100 de voluntari au făcut posibilă desfășurarea ediției aniversare din acest an.
La nivel muzical, ARTmania Festival 2022 a scris o serie de premiere pentru piața din România:
Mercyful Fate (DK)– reunită după un lung hiatus care a durat până în 2020, la începerea pandemiei, legendara trupă, creație a iconicului King Diamond, a ales festivalul ARTmania pentru primul lor show din România, opțiune care s-a materializat în cadrul ediției din acest an a festivalului.
Transatlantic – super-grupul prog din care fac parte Mike Portnoy (ex-Dream Theater, tobe), Neal Morse (ex-Spock’s Beard, voce, chitară, clape), Pete Trewavas (Marillion, chitară bas) și Roine Stolt (The Flower Kings, chitară) a concertat pentru prima dată în România
The Pineapple Thief (UK)– proiectul personal al cunoscutului muzician britanic Bruce Soord a concertat pentru prima dată în țara noastră
Line-up-ul celei de-a 15-a ediții a fost îmbogățit de o serie de nume faimoase la nivel internațional: Meshuggah (SE),Testament (SUA), Cult of Luna (SE), Leprous (NO), The Pineapple Thief (UK), Stoned Jesus (UA), The Vintage Caravan (ISL), alături de Alternosfera (MD), Bucovina, Dordeduh, Taine și de tânăra trupă sibiană Revolver.
Show-urile de pe Scena Mare și zona Rockwatch au fost completate de o varietate de evenimente culturale la care participanții la ARTmania Festival au avut intrare gratuită în baza brățării de festival:
Activități creative și sesiuni pentru lectură pentru copii și adulți – oferite în Piața Mare în colaborare cu Biblioteca Județeană ASTRASibiu;
Proiecții de filme – pasionații de cinema au putut viziona filme cunoscute oferite în baza colaborării cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu;
Activări creative, zonă de lectură și de vilinuri oferite de librăriile Cărturești, alături de care festivalul ARTmania a lansat raftul online“CărturEȘTI de nesupus” (https://carturesti.ro/raft/raftul-artmania-2022-1191931 ), o colecție de cărți pentru mințile libere, care sunt gata să zboare pe aripile imaginației.
Iubitorii de literatură au reducere de 20%, în perioada 15 iulie-15 august 2022, la achiziționarea online a titlurilor din raftul „CărturEȘTI de nesupus” dacă folosesc codul ARTMANIA2022.
Expoziții de artă cu acces gratuit pentru studenți – puse la dispoziție de Muzeul Naţional Brukenthal;
Vizite la muzee. Pentru ca expriența culturală să fie completă, între concerte, persoanele cu brățară de festival au avut acces gratuit în spațiile expoziționale ale Complexului Național Muzeal ASTRA și
la seminariile, activitățile și evenimentele desfășurate de muzeu în perioada festivalului, evenimente precum Olimpiada „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”.
Seminar de fotografie pentru pasionații de imagini – susținut de cunoscutul fotograf de evenimente Miluță Flueraș.
Cea de-a 16-a ediție a ARTmania Festival va avea loc în perioada 28 – 30 iulie 2023, abonamente pentru ediția 2023 a Festivalului ARTmaniafiind deja disponibile, în stoc limitat, pentru vânzare, la preț special, pe artmaniafestival.ro.
