27.3 C
Sibiu
vineri, august 12, 2022

Vom avea spital

Cele mai citite
banner
banner
banner
banner

Exclusiv Sibiu 100 %! Interviu cu Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu

Miercuri, 27 iulie, a avut loc, la București, o întâlnire de lucru pe tema finanțării Noului Spital Județean, între Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu, Raluca Turcan, deputat de Sibiu în Parlamnetul României și reprezentanții Guvernului: Nicolae Ciucă – Premierul României, Lucian Bode – Ministrul de Interne, și Marcel Boloș – Ministrul Fondurilor Europene. Imediat după terminarea ședinței, Daniela Cîmpean anunța sibienii că aceștia trebuie să știe că există atât voință, cât și soluții pentru finanțarea noului Spital Județean!

banner

Despre această întâlnire, sursele de finanțare, sprijinul politic și obstacolele acestui proiect major pentru Sibiu, în interviul în exclusivitate pentru Sibiu 100% cu Daniela Cîmpean.

Criteriile de eligibilitate a finanțării se discută zilelea acestea în coaliție

Ieri v-ați întors de la București – de la întâlnirea cu Premierul României, Nicolae Ciucă, Ministrul de Interne, Lucian Bode și Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș -, cu vești pentru sibieni. În termeni practici, v-ați întors acasă cu soluții concrete pentru finanțarea Noului Spital Județean?

Aşa cum am arătat în toate declaraţiile pe care le-am făcut cu privire la finanţarea acestui spital, există mai multe variante de sprijin financiar la acest moment pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Pe de o parte, există varianta finanţării doar a unei părţi din valoarea totală a spitalului din fonduri europene, prin cele două linii de finanţare europeană: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi Programul Operațional Sănătate (POS). Ambele linii de finanţare presupun o cofinanţare dintr-un împrunut pe care statul român l-a negociat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Prin urmare, Spitalul Judeţean Sibiu se poate finanţa fie din PNRR (cu cofinanţare BEI), fie POS (aceeași confinanțare BEI).

Unde se află Sibiul în acest moment?

La acest moment suntem în situaţia în care suntem prinşi pe o listă de spitale care urmează să fie finanţate prin PNRR. O listă de 49 de spitale, care se va reduce la 25. Selecţia celor 25 se face în baza unor criterii pe care Ministerul Sănătăţii le-a pus în dezbatere într-o anumită variantă. Termenul pentru dezbatere s-a finalizat, însă nu s-a ieşit cu o altă variantă. Urmează să se facă acest lucru. Noi, din partea Consiliului Judeţean, am trimis în mod concret care sunt neajunsurile pe care aceste criterii stabilite de cei din Ministerul Sănătăţii, le au. Pentru că aceste criterii vin în contradicţie cu ceea ce România a negociat cu Comisia Europeană. Şi riscăm ca, în situaţia în care aceste criterii se menţin în această formă, să întârziem şi mai mult implementarea PNRR pe sănătate şi să chiar pierdem aceşti bani. Pentru că termenul limită al absorbţiei acestor bani pe sănătate este august 2026. Am arătat punctual fiecare aspect, am trimis mențiunile noastre ministrului sănătăţii, domnului premier, domnului ministru al fondurilor europene, tuturor parlamentarilor de Sibiu, tocmai pentru a avea o coeziune în jurul proiectului şi, fiecare în zona sa de competență și de influență, să susţină criteriile evidențiate de noi și propuse cu fundamentare. Dacă vă uitaţi pe site-ul Consiliului Județean sau dacă accesaţi link-ul de pe pagina mea de fb puteți vedea foarte clar forma actuală a criteriilor, observaţiile şi cum ar trebui să arate criteriul respectiv ca să fie în concordanţă cu ceea ce România a negociat cu Comisia Europeană.

Acesta a fost și scopul în sine al vizitei la București?

Scopul vizitei la Bucureşti a fost să ne susţinem şi verbal ceea ce am comunicat colegilor noştri în scris. Să le explicăm care este pericolul dacă aceste criterii vor fi adoptate în această formă. Respectiv, că România riscă, realmente, să piardă această finanţare. S-a înţeles foarte bine acest lucru de către colegii mei, s-a înţeles şi de către alţii şi aceste criterii urmează a fi discutate în coaliţie şi aprobate doar după ce întreaga coaliţie va fi de acord cu forma lor finală.

Un spital dimensionat strict la nevoile Sibiului

De ce a lipsit ministrul Rafila de la această întâlnire?

Eu am vrut să am o discuţie cu Premierul României, cu colegii mei din Guvern, care aprobă acea hotărâre de guvern. Domnul ministru Rafila doar propune acei indicatori. Însă noi i-am comunicat şi dumnealui motivele pentru care nu e corect să se meargă mai departe aşa. Pe lângă faptul că le-am prezentat aceste propuneri de modificare şi le-am susţinut, am discutat încă o dată despre proiectul de la Sibiu şi despre care sunt sursele de finanţare. Însă da, noi am fost la Bucureşti să le prezentăm criteriile. Pentru că ştiam clar că niciodată Guvernul nu şi-a retras sprijinul pentru acest spital. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în coaliţie, ca PNL să își retragă sprijinul.

Atunci, cum am ajuns în această situație, în care ba avem spitalul, ba nu îl mai avem?

Aceste noi criterii au fost aduse de ministrul Rafila pentru a selecta spitalele de pe lista PNRR. Conform acestor criterii, nu eram eligibili, având în vedere că suma totală a investiţiei per spital ar fi fost de 207 milioane euro, iar noi avem o sumă mai mare ca valoare a proiectului. Prin urmare, noi am propus ca suma care se dă din PNRR pentru o investiţie să se mențină la 207 milioane. Şi atunci aloci nişte sume din PNRR pentru fiecare obiectiv de investiţie şi vii cu cofinanţare din alte surse şi astfel poţi atinge indicatorii PNRR. Pentru că, într-adevăr, prin PNRR este limitată suma alocată Sănătăţii. Iar România are obligaţia să facă 25 de spitale până în 2026. Și atunci nu ai cum să faci 25 de spitale din aceşti bani. Însă PNRR prevede ca aceste finanţări să fie completate cu cofinanţări din alte surse. Însă PNRR nu e singura formă de finanţare pentru spital, indiferent de faptul că se aprobă într-o formă sau alta investiția Noului Spital Județean.

Deci vom avea spital…

Acesta este angajamentul meu şi al colegilor din PNL. Pentru că fiecare dintre ei încă de la început a înţeles foarte bine necesitatea și impactul acestei investiții. De când am început acest proiect şi de câte ori s-a schimbat premierul, m-am dus la premier cu subiectul Spitalului Judeţean. Întotdeauna m-am prezentat şi le-am zis: „Ştiţi, noi avem un proiect al unui spital…” Apoi le-am explicat necesitatea, pentru că la Sibiu, spre deosebire de alte judeţe din ţară, noi suntem obligaţi să facem un spital mare, de talia celui pe care îl facem. Și nou. Noi funcţionăm în nişte clădiri împrăştiate, toate secţiile sunt în aproximativ 20 de locaţii, suntem într-o zonă de patrimoniu istoric şi atunci suntem limitaţi de normativele Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu să facem anumite intervenţii pe clădirile respective. Nu putem adăuga corpuri, nu putem să etajăm, pentru că nu avem voie să facem astfel de lucrări. În plus, clădirile sunt extrem de vechi. Vorbim de clădiri încă din 1856. Și le-am explicat colegilor mei că, în aceste condiţii, noi suntem obligaţi să facem un alt spital, pentru a putea respecta toate normele legale privind suprafaţa alocată unui pat. Noi, acum, nu putem acum aloca suprafaţa care este prevăzută pentru un pacient. Și nici nu putem să spargem zidurile, să facem circuitele medicale care se cer la acest moment. De aceea nici nu se pune în discuţie că era nevoie de un alt spital.

Când am pornit proiectul, erau voci că spitalul e prea mic, că am tăiat din paturi. Acum sunt voci că e prea mare. Nu ştii când este mai bine. Practic, noi am dimensionat spitalul doar după ce am avut un studiu medical desfăşurat pe parcursul unui timp îndelungat, care a urmărit gradul de ocupare al secţiilor, evoluţia patologiilor, ce cazuri cresc (cele de cardio, cele oncologice, de pildă), ca să putem să dimensionăm această clădire şi să o structurăm adaptată la nevoile reale ale sibienilor. În felul acesta am ajuns să dăm numărul de paturi, componenţa secţiilor, şi nu pentru că ne dorim noi un spital mai mic sau mai mare. Am făcut un proiect pentru un spital dimensionat strict la nevoile Sibiului.

Am fost la fiecare Ministru al Sănătăţii care m-a primit…

În ce stadiu se află, la acest moment, partea tehnică de dialog cu Minsiterul Sănătății? Vă întreb aceasta și pentru că vi s-a reproșat în această perioadă că au existat sincope în procesul de comunicare insituțională.

Vă spuneam că am fost la fiecare premier de până acum pentru a discuta proiectul și necesitatea acestui spital. Am fost şi la fiecare ministru al sănătăţii care m-a primit…. Am avut o colaborare excelentă cu ministrul Bodog, care era ministru PSD la momentul fazei incipiente a proiectului. Apoi cu ministrul Voiculescu cu care, efectiv, am început acest spital. Cu ministrul Tătaru, care, de asemenea, a susţinut foarte mult proiectul nostru. Sincope au fost doar în relaţia cu doamna Pintea, fost ministru al sănătăţii, care de altfel a şi venit la Sibiu şi a invocat diverse motive de natura amplasamentului, care nu este cel care trebuie, preluând ceea ce susţineau colegii de la organizaţia locală PSD din Sibiu.

Pe domnul ministru Rafila am încercat să îl contactez, aşa cum am făcut cu toţi ceilalţi miniştri.

Daniela Cîmpean, despre comunicarea cu Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Uitaţi, noi avem acolo telefonul scurt. Prin centrală, sunăm direct la cabinetele domnilor miniştri. La fel cum am făcut cu fiecare ministru în parte, am procedat și cu domnul Rafila. Am încercat să îl contactez pe telefonul scurt. A răspuns cabinetul, am lăsat vorbă că l-am sunat. Nu am fost sunată, de aceea am făcut rost de numărul privat al domnului ministru şi l-am sunat pe telefonul personal. Nu mi-a răspuns şi, prin urmare, i-am dat mesaj. M-am prezentat cine sunt, pentru că m-am gândit că e normal să nu aibă numărul meu. Uitați aici mesajul, din 23 mai, ora 19.58. De asemenea, pot spune că este pentru prima dată când un ministru nu îmi răspunde la un mesaj sau la solicitări repetate, într-o problemă majoră pentru comunitate. Am încercat să îl contactez pe căile oficiale pe care le-am avut, însă fără succes. Însă chiar dacă nu am reuşit să îl contactez şi să mă înscriu într-o audienţă la dânsul, ce este important este faptul că avem o corespondenţă serioasă cu Ministerul Sănătăţii. Și aceasta nu doar de acum, ci dintotdeauna. De când s-a făcut corespondenţa pe PNRR se vede pe site că avem patru comunicări referitoare la acest spital. La una dintre comunicări, pentru că la un moment dat se susţinea că nu se ştie la Ministerul Sănătăţii de protocolul încheiat, dacă vă uitaţi, la una dintre adresele pe care le-am făcut, am şi anexat protocolul, cu răspunsul de la Consiliul Judeţean către Cabinetul Domnului Ministru, în atenţia Domnului Ministru. Deci acel protocol nu doar că există de când a fost încheiat (pentru că este un protocol încheiat cu Ministerul Sănătăţii), însă chiar dacă este semnat de ministrul de atunci, acel act rămâne în instituţie. Ei bine, acel act i l-am recomunicat acum, cu corespondenţa pe care am făcut-o pe marginea acestui PNRR.

Eu sunt obişnuită să comunic instituţional, am toate documentele înregistrate, nu se poate spune că nu se ştia de acest spital la nivel de Minister al Sănătății. Deci nu numai că am vorbit cu fiecare ministru în parte, dar am fost şi la ministere şi am vorbit cu directori şi angajaţi ai ministerelor, pentru a învăţa şi a discuta cu ei care sunt căile cele mai simple și eficiente să nu greşim când adoptăm anumite decizii. Pe noi ne cunoaşte toată lumea, şi în Ministerul Sănătăţii, şi în Ministerul Dezvoltării, prin prisma acestui proiect.

Mai funcţionează alianţa politică PNL-PSD la Sibiu?

Din păcate, pe acest subiect, nu a funcţionat. Şi se vede cu ochiul liber aceasta. Nu pot spune eu altceva. Toată lumea a primit aceste criterii, inclusiv colegii de la PSD. Dacă aş fi fost în locul lor și eram parlamentar de Sibiu sau consilier judeţean, luam acele criterii în mână, mă duceam la domnul ministru şi îi spuneam: „Uitaţi, aceste criterii nu numai că ne prejudiciază pe noi, pe un proiect foarte important şi necesar pentru Sibiu, dar aceste criterii nu sunt în acord cu cele negociate cu Comisia Europeană… Nu este legal ceea ce faceți, încercaţi să operați schimbările necesare”. Aceasta era atitudinea corectă a colegilor din PSD, dacă într-adevăr erau interesaţi ca spitalul să se facă. „Domnule ministru, nu e corect, pentru o Românie întreagă, că s-ar putea să pierdem PNRR. Şi mai mult decât atât, nu e corect pentru Sibiu, pentru că îl eliminați din start de la prima şansă pe care o are ca posibilitate de a accesa aceste fonduri”.

La nivel de comunitate, simţiţi sprijinul, faptul că mesajul dvoastră despre noul spital a fost înţeles?

Da, să ştiţi că da, chiar am simţit şi m-am bucurat să văd că oamenii au înţeles, mai mult decât cei care au putere de decizie şi ar putea influenţa lucrurile. Încă o dată am văzut că sibienii sunt altfel. Şi faptul că persoane care nu au nicio legătură cu politica sau chiar sunt în partide aflate în opoziţie vizavi de PNL şi-au exprimat sprijinul, pentru mine personal și pentru comunitatea sibiană în ansamblu înseamnă foarte mult.

Ce pot face sibienii mai departe pentru a avea, într-adevăr, acest spital?

Să rămânem atenţi şi, dacă vor mai fi derapaje, să ne unim, să ţinem aproape, pentru ca acest proiect să fie dus la final. Pentru că este chiar un proiect al sibienilor! Nu e un proiect al unei persoane, al unui partid, ci este un proiect al sibienilor și pentru sibieni! De-a lungul acestui proiect am beneficiat de ajutorul unor persoane care erau din diferite partide politice, de ajutorul unor sibieni cu funcţii de decizie în anumite ministere. Şi vreau să vă zic că peste tot pe unde am mers în ministere am găsit pe câte cineva care să fie prieten al acestui spital. Și foarte mulţi dintre ei, sibieni. Aşa am reuşit să îl ducem mai departe. Aşa am avut această forţă în jurul nostru. Și așa vom reuși să facem acest spital!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
- Produs în Sibiu- campaniespot_img
spot_img
spot_img
Ultimele știri

Piața imobiliară a crescut, iar prețul mediu de vânzare a locuințelor a trecut de pragul de 100.000 de euro

Locuințele din România au continuat să se scumpească în 2022, ajungând la niveluri ale prețurilor fără precedent, ca urmare...
spot_img

Știri pe același subiect