Helga Stein, nepoata lui August R. von Spiess, cel care dă numele Muzeului Cinegetic August von Spiess, de pe strada Şcoala de Înot şi celebru vânător de la începutul secolului trecut, a lansat la Sibiu, în incinta muzeului, volumul ”În farmecul Carpaţilor”, dedicat lui von Spiess.
Carpații! – cine nu se lasă răpit de farmecul înălțimilor, a crestelor stâncoase și de pădurile seculare, de cerbii săi capitali și de urșii sihaștrii? August R. von Spiess, (1864-1953), desigur, nu se putea sustrage acestui farmec. Prin pasiunea sa de vânător a putut să descopere și să trăiascã cele mai frumoase și interesante momente în această țară unică în felul ei, având totodată peisaje atât de variate. La vremea lui, vânătoarea, considerată drept nobilă pasiune, era legată de dragoste pentru natură, implicit față de creațiile ei. August von Spiess trăia toate acestea cu o legitimitate și etică deosebită, care astăzi lipsesc multor vânători bine înstăriți, avizi de recorduri măgulitoare.
Povestea unui mare vânător
“Vizibil îngrijorat A.R. von Spiess constata la una din ultimele sale excursii în munții lui iubiți, ce consecințe are pășunatul excesiv și exploatările necontrolate ale lemnului. Cu multă empatie avertiza noua generație în privința consecințelor unor asemenea excese iraționale față de natură, în multe cazuri, ireversibile. Semnificativ pentru el a fost mai ales darul, de a reda într-un limbaj viu și bogat evenimentele pe care le-a trăit. Chiar și un cititor care nu e vânător este atras de frumusețea descrierilor sale ale munților, pădurilor și a animalelor. August R. von Spiess era de multã vreme cunoscut prin povestirile și relatările sale din îndepărtatele masive ale Carpaților. A fost colaborator-corespondent la aproximativ zece reviste și ziare din Germania și Austro-Ungaria, mai ales la vechile reviste de vânătoare ,,Waidmannsheil” din Klagenfurt cât și la faimoasele și reputatele reviste ca ,,Wild und Hund” și ,,Der deutsche Jäger”din Germania. Din bogatul tezaur al evenimentelor, experiențelor și mai ales din cel a învățămintelor care le-a tras, a ales, la îndemnul mai multor prieteni, subiectele pentru cartea sa ,,În farmecul Carpaților”, susţine Helga Stein.
Cu această carte, s-a continuat seria traducerilor din scrierile lui August R. von Spiess: ”Vânătorile de odinioară” , carte explicativă pentru Muzeul Cinegetic ”A. von Spiess” din Sibiu (2015), în limba română și germană, raportul despre cele două expediții în Africa ”Din Ardeal la Kilimanjaro”(2019) şi monografiile ”Caprele negre in masivul Retezat” (2002) și ”Gurghiu”(2020).
Ținând cont de interesul special al publicului cititor românesc s-a recurs și la analiza imaginilor din albumele cu fotografii ale autorului, care încep cu anul 1896. “S-a oferit multă atenție caracterului documentar al imaginilor diverselor cabane, stâne și bordeie, pe care le-a folosit autorul in excursiile sale. Indiscutabil, o legătură deosebită îl lega și de tovarășii săi de vânătoare. Mult respect manifesta față de țăranii-vânători, adesea foști cunoscuți braconieri, față de cunoștințele lor de teren și de comportament al vânatului. Poate unul sau altul dintre cititori va regăsi un străbunic sau vreo rudă a cărei pomenire se face aici cu mulțumire și cu tot respectul cuvenit. Suntem sigur că stimatul citior va urmării cu inima la gură când câinii ciobanilor pornesc cu lătrat sălbatic câtre ursul pagubitor care vrea să-i ia iama din turma de la stâna sau când autorul se furișează încă pe intuneric dis-de-dimineață prin pădure întunecoasă câtre locul de rotit al cocoșului de munte și cu această ocazie urmărește cum se trezește pădurea de la primul ciripit până la răsăritul primelor raze al soarelui și apariția mândrului cocoș”, afirmă Helga Stein.
Polițiștii din Cisnădie au emis un ordin provizoriu împotriva unei femei din oraș care și-a amenințat fostul concubin.
În weekend, polițiștii din Cisnădie au emis două ordine de protecție provizorii, după ce au fost efectuate verificări în urma plângerilor depuse de două persoane.
Un ordin de protecție provizoriu a fost emis împotriva unei femei în vârstă de 50 de ani, din Cisnădie, care și-ar fi amenințat fostul concubin cu acte de violență. Un alt ordin de protecție provizoriu a fost emis împotriva unui bărbat în vârstă de 38 de ani, din municipiul Sibiu, care ar fi agresat fizic copilul concubinei, un minor în vârstă de 9 ani, din Cisnădie. În ambele situații, la nivelul Poliției Orașului Cisnădie, s-au deschis dosare de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie.
Duminică, polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 33 de ani, din județul Hunedoara, cercetat penal pentru nerespectare a unei hotărâri judecătorești. Sâmbătă după amiaza, bărbatul ar fi venit la ușa locuința fostei concubine, încălcând astfel prevederile ordinului de protecție emis împotriva sa de Judecătoria Sibiu.
Bărbatul a fost reținut 24 de ore pe bază de ordonanță, iar duminică procurorul de caz a dispus continuarea cercetărilor cu persoana în cauză în stare de libertate. Cercetările sunt continuate la nivelul Poliției Municipiului Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.
45 de baraje de acumulare din categoriile C şi D din judeţul Sibiu vor fi verificate de inspectorii SGA Sibiu până în data de 19 octombrie. Acestea sunt situate pe râurile sau lacurile din judeţ. În categoria barajelor ce vor fi verificate nu intră barajul de la Gura Râului, care este de categorie B. Conducerea SGA Sibiu susţine că starea tehnică a acestor baraje s-a aflat tot timpul în atenția instituției şi că până acum nu a fost întâmpinate probleme majore în exploatare lor. Mircea Bârs, directorul SGA Sibiu, spune că în acest an 6 baraje din aria de competenţă a instituţiei sibiene au fost verificate, înainte să apară decizia CNSU. În urma controalelor, nu s-au evidenţiat probleme majore. Mai mult, SGA Sibiu oferă cursuri pentru angajaţii care exploatează aceste baraje, în urma solicitărilor venite de la proprietari. Majoritatea barajelor din categoriile C şi D din judeţ au fost construite în perioada comunistă.
Controalele se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o hotărâre prin care sunt dispune măsuri de verificare tehnică a calităţii construcţiei şi siguranţei exploatării barajelor aflate pe teritoriul României. Decizia a fost luată în contextul incidentului petrecut în 1 octombrie 2022 la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din judeţul Alba, care a impus adoptarea urgentă a unor acţiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roşia Montană. Potrivit hotărârii CNSU, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională Apele Române şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, este desemnat să efectueze, în regim de urgenţă, controale/verificări de specialitate privind calitatea construcţiei şi siguranţei în exploatare a barajelor, din aria de competenţă. „Acţiunile de control/verificare se desfăşoară la barajele încadrate în categoriile C şi D, indiferent de deţinător. Controalele/verificările urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanţa privind calitatea în construcţii, evaluarea stării de siguranţă în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existenţa şi funcţionalitatea aparaturii de monitorizare, control şi avertizare, precum şi riscurile la care sunt expuse”, se arată în documentul adoptat. Controalele/verificările se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022.
Peşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea şi completarea Codului muncii şi a Codului administrativ în care sunt prevăzute mai multe drepturi suplimentare pentru salariaţi, printre care acela de a li se acorda un concediu în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie.
Legea mai prevede că funcţionarii publici pot lucra în regim de telemuncă. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 53/2003 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 în scopul transpunerii în legislaţia naţională a mai multor directive europene.
Conform noilor prevederi, salariatul are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin şase luni la acelaşi angajator. Angajatorul are obligaţia să-i răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării.
Legea stipulează că angajatorul are obligaţia acordării pe o perioadă de cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului, a concediului de îngrijitor în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare. Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate. Prin derogare de la lege, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurate, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei, au mai stabilit parlamentarii.
Totodată, perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al ministrului Sănătăţii.
Neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
De asemenea, salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului, mai prevede actul normativ.
Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă.
O altă prevedere nou introdusă se referă la obligaţia angajatorului de a acorda concediu paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului. Încălcarea acestei obligaţii se va sancţiona cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Potrivit legii, este interzisă concedierea salariaţilor pentru exercitarea mai multor drepturi, printre care dreptul de a fi informaţi în legătură cu locul de muncă, cu posibilitatea muncii în diverse locuri, funcţia, fişa postului, atribuţiile, durata concediului de odihnă, salariul de bază, durata muncii, condiţiile de muncă, durata de probă, precum şi dreptul la salarizare pentru munca depusă, la repaus, la egalitate de şanse, demnitate în muncă, securitate în muncă, acces la formarea profesională, protecţie în caz de concediere colectivă, de a adera sau constitui un sindicat.
De asemenea, concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă nici pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa lor imediată.
Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.
Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat, pe suport de hârtie sau în format electronic, prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.
Pentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi, informaţiile suplimentare privind condiţiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului.
Între articolele noi la Codul administrativ se numără unul care prevede că raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se pot exercita şi în regim de telemuncă, precum şi în regim de muncă la domiciliu. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru.
Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi cinci zile pe lună şi se poate aproba pentru funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude, au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea sau desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.
Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, persoana cu competenţe legale, trebuie să informeze funcţionarul public cu privire la dreptul la formare şi perfecţionare profesională, durata concediului de odihnă, condiţiile de acordare a preavizului, data plăţii salariului, modalitatea de efectuare a orelor suplimentare, remuneraţia acestora sau, după caz, compensarea prin ore libere plătite, acordurile colective încheiate cu sindicatul, contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională suportate de autoritatea sau instituţia publică. Informaţiile se comunică sub forma unui document în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data la care începe să exercite funcţia publică. (AGERPRES)
În perioada 13-16 octombrie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu a fost gazda exercițiului internațional EU MODEX, organizat prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, primul astfel de exercițiu organizat în județul nostru.
În cadrul exercițiului au participat atât module de pompare de mare capacitate, cât și module de căutare-salvare a victimelor, din 5 țări (România, Austria, Bulgaria, Germania, Republica Moldova), iar pentru buna desfășurare a exercițiului, logistica necesară a fost asigurată de către ISU Sibiu. De asemenea în sprijinul ISU Sibiu au venit colegi din cadrul ISU Cluj, ISU Hunedoara, ISU Vâlcea, ISU Neamț, ISU Mureș, ISU Brașov și ISU Argeș, dar și Filiala Sibiu a Crucii Roșii Române.
Antrenarea forțelor specializate de intervenție la inundații, precum și modul de cooperare și coordonare al acestora pentru ducerea la îndeplinire a misiunii, a fost principalul scop al acestui exercițiu. Pe parcursul celor 3 zile de exercițiu, desfășurat în cele 10 locații stabilite ca zone de lucru, s-a urmărit îmbunătățirea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în ansamblu, prin proiectarea, planificarea, desfășurarea exercițiului și asigurarea calității la toate nivelurile: tactic, operațional și strategic.
Modulele de intervenție au avut zeci de misiuni de diferită amploare, care s-au dovedit a fi duse la bun sfârșit cu succes, în același timp consolidând o relație de coordonare și cooperare între toate țările participante.
Principalele misiuni derulate în cadrul acestor site-uri au dus la următoarele rezultate: au fost găsite și salvate un număr de peste 150 de persoane, au fost identificate mai mult de 10 persoane grav rănite, iar 5 persoane au fost găsite decedate. De asemenea, au fost salvate diferite animale, a fost alimentat unul dintre cele mai mari baraje din județul Sibiu, au fost ridicate în siguranță două bombe, a fost împiedicată contaminarea unei cantități mari de apă și au fost gestionate numeroase situații conflictuale create special pentru a îngreuna misiunea.
„Această activitate a reprezentat o oportunitate inestimabilă pentru județul nostru. Beneficiile găzduirii unui astfel de exercițiu sunt multiple, dar mă voi rezuma la câteva dintre ele: personalul ISU Sibiu, atât cel operativ, cât și cel din structurile suport a avut o ocazie unică de învățare într-un mediu internațional, au fost testate în condiții reale multe dintre mecanismele de cooperare interinstituțională și fost pusă la dispoziția participanților o platformă de testare a capacității de mobilizare în contextul activării Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Profit de această ocazie să adresez mulțumiri tuturor partenerilor instituționali care au contribuit la succesul exercițiului, eșaloanelor superioare și forurilor decizionale europene, care au ales ca Sibiul să găzduiască exercițiul. În mod special, le mulțumesc colegilor mei de la ISU Sibiu care prin munca depusă, atât în perioada de planificare, cât și pe timpul desfășurării exercițiului au demonstrat încă o dată că suntem o echipă unită și mereu gata să îndeplinească cu succes orice misiune, a precizat inspectorul șef al ISU Sibiu, lt. col. Lucian Trefaș.
S-au finalizat lucrările de modernizare în zona de blocuri Hipodrom cuprinsă între străzile N. Iorga – Luptei – bulevardul V. Milea – Rahovei – b-dul M. Viteazu. Investiția a fost în valoare de aproximativ 29 de milioane de lei.
“Am încheiat lucrările și în această ultimă zonă din cartierul Hipodrom. Investiția în valoare de aproximativ 29 de milioane de lei a însemnat modernizarea infrastructurii și a sistemului de iluminat public, dar și revigorarea zonelor verzi și ordonarea acestora, precum și crearea de locuri de joacă și a unei zone de odihnă. Și în cartierul Ștrand ne apropiem de finalizare, iar în cartierul Terezian avansăm, termenul fiind primăvara anului 2023”, a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
În ce au constat lucrările
– Străzile și aleile din zonă au fost reabilitate. S-au modernizat aleile carosabile Călărașilor, Roșiorilor, Artileriștilor, Geniștilor și Infanteriștilor, precum și aleile pietonale. De asemenea, în cadrul proiectului s-a intervenit cu reparații pe străzile Luptei, Porumbacului și Cernei.
Trotuarele din întreaga zonă au fost optimizate pentru persoanele cu nevoi speciale, la intersecții fiind amenajate rampe.
– Au fost amenajate spații verzi în suprafață de aproximativ 26.000 de mp, prin însămânțarea cu iarbă și plantarea a peste 500 de arbori ornamentali
-3 locuri de joacă noi
– S-au amenajat 2 zone de fitness
– S-a creat o zonă de odihnă în spațiul dintre str. Rahovei și Aleea Artileriștilor, amenajată cu bănci, în care urmează să se planteze încă 10 arbori și arbuști și să se pună gazon.
– Prin reconfigurare și ordonare au rezultat 1.100 de locuri de parcare, marea majoritate amenajate cu grile înierbate
– Iluminatul public a fost modernizat prin instalarea a 250 de stâlpi de iluminat cu corpuri de iluminat eco eficiente, cu LED, care urmează să fie conectate la sistemul de telegestiune.
De asemenea, primăria mai menționează că rețeaua de alimentare cu energie a iluminatului a fost refăcută, punctele de aprindere fiind separate de posturile de transformare aparținând SC Electrica, ceea ce permite Primăriei Sibiu să administreze mai eficient sistemul de iluminat public.
– Canalizarea pluvială a fost modernizată pentru o mai bună evacuare a apei de ploaie
– A fost amenajată tubulatura subterană pentru coborârea cablurilor de telecomunicații suspendate pe stâlpi de către firmele deținătoare a acestor rețele.
– Au fost complet reamenajate platformele de colectare a deșeurilor menajere.
Spațiile dintre blocuri au fost reglementate ca zonă rezidențială, viteza limitându-se la 20 km/oră pentru creșterea siguranței pietonilor.
Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 9,62% în primele opt luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 46.304 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 7.457 (plus 9,28% faţă de ianuarie-august 2021) şi în judeţele Cluj – 2.133 (plus 15,97%), Constanţa – 2.068 (plus 13,25%) şi Timiş – 2.066 (plus 1,62%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Călăraşi – 378 (în creştere cu 2,44% faţă de primele opt luni ale anului trecut), Covasna – 387 (plus 8,10%) şi Ialomiţa – 392 (plus 18,43%).
Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Tulcea (plus 30,38%), Gorj (plus 24,89%) şi Sălaj (plus 23,32%). În perioada analizată au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate în judeţele Caraş-Severin (minus 13,60%), Brăila (minus 9,49%) şi Alba (minus 8,70%).
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 12.531 (plus 8,24% raportat la ianuarie-august 2021), construcţii – 4.202 (plus 7,03%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 3.857 (plus 8,65%) şi industria prelucrătoare 3.752 (plus 10,81%).
În august 2022, au fost consemnate 5.297 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (921) şi în judeţele Cluj (251), Constanţa (243), Ilfov (210) şi Timiş (205).
E considerat cel mai mare baterist român al tuturor timpurilor, care a sedus și uimit de fiecare dată cu talentul său inconfundabil. A cântat pe marile scene ale lumii, alături de nume sonore din industria de gen. Un om luminos, cu o energie fantastică, pe care știe nu doar să o conserve rostuitor, ci mai ales cu care reușește să îi ”contamineze” și pe cei care intră în confluență cu el.
Pe Ovidiul Lipan Țăndărică l-am reîntâlnit nu cu multă vreme în urmă la Apoldu de Sus (Sibiu). Venise pentru un eveniment acolo și, cu câteva ceasuri înainte de spectacol, și-a găsit răgaz de o poveste. Ovidiu Lipan Țăndărică, în exclusivitate pentru Sibiu 100%.
Încărcătura ”spațiului liber”
Aș vrea să îl surprind puțin pe Ovidiu Lipan Țăndărică în ipostaza de proaspăt bunic. Așa-i că-i fain?
E o întrebare care încă mă surprinde, da… Încerc să fiu aproape în ceea ce privește senzația aceasta de bunic, dar încă nu am procesat toate aceste elemente.
Sunteți mereu pe drumuri, cu o mulțime de spectacole, evenimente, dintr-o parte într-alta a țării șoi dincolo de hotarele ei. De unde această debordantă energie?
Eu am mereu o energie și o formă de continuitate care mă trimite în continuu în viitor. Multe din evenimentele care s-au întâmplat în viața mea au însemnat pentru mine o bază. Dar tot timpul sunt cu un pas înainte. Nu știu ce mă împinge să mă încarc cu energia ”spațiului liber”, să mă echilibrez energetic de fiecare dată cu sinele meu și să am posibilitatea să privesc lumea dintr-un punct de vedere personal. Suntem mereu bulversați de toate știrile, de acea fericirea care ni se propune în tot ce înseamnă promovare de frumusețe, de modă, de noua formă de muzică. Fericirea aceasta însă îți induce o formă superficială; e o bulă în care trăim în momentul acesta cu toții, nerealizând că nu are fundament. Este indusă și este pentru a face comerț. Adică mamona a câștigat.
E o lume suferindă, cea pe care o identificați ca habitat al nostru comun?
Suntem într-o perioadă a omenirii în care, într-adevăr, s-au creat diferite elemente pentru a ne simți bine, pentru a ne ajutora în lucrul, dar în esență noi suntem suferinzi. Suferim de lipsă de iubire, suferim de lipsă de umanitate, de lipsa căldurii dintre oameni, de socializare, de forma aceea de respect care te readuce în esența a ceea ce înseamnă a fi om, a fi cu ochii deschiși prin lume și de a te bucura cu sufletul și spiritul. Trăim într-o formă în care suntem adăpați cumva cu tot ceea ce înseamnă informație și cu bucuria aceasta indusă, care este de o falsitate totală. De aceea și căderea este cu atât mai grea. Oamenii nu se mai regăsesc, nu se mai cunosc pe sine, nu mai au un moment de meditație, de a se întâlni cu Divinitatea, de a gândi câteva minute măcar pe zi la Dumnezeu. Totul este o alergătură, goană după a realiza ceva, rămânând într-un final fără valoare și fără esență.
Cum reușiți să vă feriți de aceste maladii?
Încărcătura ”spațiului liber”. Trăiesc foarte mult afară, conectat la natură, încerc să îmi golesc mintea de fiecare dată. Pentru că toate aceste intruziuni ți se induc subliminal și ele răbufnesc la un moment dat în niște stări inexplicabile. De aceea foarte multă lume e cu depresie. Am spus de fiecare dată și o repet: eu Îl las pe Dumnezeu să lucreze. Soluția e să îți lași timp, să ai răbdare. Numai cu răbdare ai și așezare, care este binecuvântare. Și să Îl lași pe Dumnezeu să lucreze. Ți-ai propus un proiect, poți sta și în cap: dacă nu e binecuvântat de Dumnezeu, nu iese! Și cu atât mai mult te îndârjești, te întristezi, ajungi la suferința aceasta lumească. Eu dăruiesc foarte multă energie. Și sigur că mă și încarc în acele momente. Pentru că e și nici nu știi când ți se întoarce o vorbă bună, pe care ai dat-o cândva și ai creat un filon energetic pozititv.
Sunteți un spirit mereu liber. Care sunt principiile de nenegociat pentru dvoastră?
Din nefericire, capitalismul și democrația s-au înțeles greșit. Sunt două paralele, există una agriming: cine ia primul floarea depe masă, ăla trebuie respectat. Din păcate, oamenii își dau la geoale, se distrug, floarea aceea se strică, nu ajunge nici la unul, nici la altul și trăim într-o confuzie totală. Trebuie să dăruiești, în primul rând. Eu sunt și un multiculti. Îmi plac diferențele acestea de cultură. Care s-au întrepătruns în timp. Trăiesc în România 18 etnii, vezi Moldova, Dobrogea, chiar și Banat. Sigur, e plăcut când toate acestea se întâlnesc și creează o stare plăcută. Asta ne lipsește nouă, tuturora, o unitate românească ce să creeze iarăși o anumită bunăstare. Bunăstarea și fericirea nu e neapărat să ai mulți bani. Iar confortul acesta care ți se oferă strălucit, în profunzime e o goliciune. Să fii fericit cu tine și să poți să stai cu tine, să poți să creezi filonul acesta spiritual care să te încarce energetic, este cheia. Să îți vină idei noi, să trăiești efectiv, să ai o stare de spirit cât mai puternică și, zic eu, cât mai reală de a fi om. Mintea îți joacă de foarte multe ori farse din cauza inducerii acesteia, tot timpul să interacționezi cu tot felul de fake-uri care te bulversează. Lumea nu mai știe care este adevărul, în ce direcție să meargă. Am ajuns la o stare limnitativă, nu mai știm cum stăm, ce se întâmplă și ce să alegem. Șiu cred că asta s-a dorit cu globalizarea. Dar acesta este, pe undeva, un sindrom al evoluției. Noi trebuie să Îl lăsăm pe Dumnezeu să lucreze și să ne regăsim pe noi înșine. Acolo e esența.
Foto: Arhiva personală
Muzica este Dumnezeu, în primul rând
Într-o lume de genul acesta, haotică în dinamica ei, cum credeți că ajunge mesajul dvoastră către oameni?
Merg cu ochii deschiși prin lume și mă încarc cu tot ce înseamnă identitate, spiritualitate, obiceiuri, datini românești. Am foarte multe proiecte, cu multe elemente interculturale care, într-adevăr, au o esență românească și reprezintă un fior și o energie de care Occidentul are nevoie. Noi venim cu averea noastră spre Occident, cu ce avem noi aici, doar că trebuie pus în valoare. Nu se investește în cultură, în educație. Ruralul este ținut parcă într-o anumită boare, nu cumva să primească prea multă informație. Trăim în mod cert în două lumi: România secolului XXI și România, cumva, a Evului Mediu. Și poate că discrepanța aceasta face ca mulți dintre noi să sufere, pentru că nu suntem unitari. Nu avem o linie de continuitate cumva și să sperăm la ceva care, într-adevăr, să fie palpabil.
Ce este muzica?
Muzica este primul pas. Muzica este Dumnezeu, în primul rând. Este transmitere, este emoție. Ca și dansul, baletul, filmul. Îți creează niște stări cu totul speciale. Trebuie doar să știi să selectezi. Noi trăim într-o lume în care efectele acestea acustice, cu cât sunt mai brutale și mai agresive, cu atât mai mult le reții. Iar acestea îți încarcă mintea. De aceea ai nevoie să ai mereu oameni pozitivi pe lângă tine, cu care să poți conversa, să ai o discuție care să îți pice bine, și nu oameni care să te tragă în jos… Cântând pe scenă am o transmitere mult mai mare și am o liniște, o bucurie colectivă. Se întâmplă un fenomen acolo. Cum cobori de pe scenă și intri în lumesc, ești îngrădit, împins… Și e vorba de același om care, înainte cu două minute, era aplaudat. Ai coborât de pe scenă, ai intrat în lumesc. Și poți fi chiar călcat în picioare. Este foarte dificil, mai ales acum, să poți să fii egal cu tine însuți… Dar cum spuneam, prin răbdare și continuitate, reușești! Având posibilitatea să vezi lucrurile numai dintr-un punct aparte de vedere. Nu din punctul de vedere de cap de locuitor, de 5, 5 oțel pe an. Să vezi lumea personalizat, să poți să selectezi și să tragi o concluzie. Sigur că îți dirijezi și energiile, te epuizezi, ești mai cumpătat și mai curat, și astfel știi ce să alegi. Și, într-adevăr, acesta este un lucru foarte benefic pentru suflet. Dacă nu îți pui în echilibru mintea cu sufletul, mintea îți joacă farse încontinuu. Te duce pe niște cărări pe care nicicum nu ți le poți imagina. De aceea tot timpul trebuie să fim într-un echilibru. Cu tine însuți, cu recunoașterea de sine, să te analizezi din când în când. Ești o părticică din Divinitate, care poate să facă bine. Să încerci să alegi partea bună. Să te întrebi mereu unde e lumina.
Hm… Să te gândești la lumină, în aceste momente, nu o poți face și fără apel la factura de după…
Daa. Lumina și la propriu, și spiritual. O veioză, într-un colț de casă, poate fi ieșirea din întuneric… Am impresia că nu mai avem aura aceea de oameni care să caute lumina.
Cu ce ați dori să rămână spectatorii după ce coborâți de pe scenă?
Asta se întâmplă de fiecare dată și primesc mereu niște mesaje de la oameni care m-au văzut cu ani în urmă, care de pildă știu exact cum eram îmbrăcat la concertul acela, că am venit călare pe stadion sau pe scenă sau ce știu eu, detalii de genul acesta. Oameni cu greutăți, cu problemele lor de viață, care chiar după ani de zile rămân în memorie cu niște momente, cu niște piese, cu conservarea unor stări anume. Asta cred că înseamnă să te naști pentru asta și să fii atins de aripa lui Dumnezeu. Altfel nu îmi explic. Contextul în care trăim e o cloacă, până la urmă, o mocirlă. E îngrozitor. Am ajuns să ne urâm unii pe alții. Trăiesc niște momente în care nu îmi vine să cred că se întâmplă aievea. Dar încerc cu tot dinadinsul să mi le explic și să trăiesc prin ce fac eu, prin ce transmit eu, și prin muzică să creez momente benefice.
Considerați că v-ați împlinit visele?
Aici e o filozofie foarte puternică. Iar dacă o apropii apropii de Dumnezeu, se face și mai mică. Oricât te-ai strădui, tot un păcătos rămâi, în lumesc. Dar sunt momente în care te întâlnești cu tine, poți să ai rugăciunea interioară. Și în momentul acela ai câștigat. Știi să te apropii, să ai gândul la lucrul bun, să simți minunea. Minunea… Mulți nu o mai simt și nu mai cred în ea. Nici nu mai o văd. Eu de multe ori o simt și sunt convins că minunea există.
Foto: Sibiu 100%
Ce e Dumnezeu pentru dvoastră?
Bunica mea a fost o sfântă. Cred că a spălat păcatele câtorva generații. Noi am trăit aproape de biserică. Ascultam toaca duminică, la Toma Cosma, la Iași. Acolo am fost și botezat. Și bunica a fost o femeie cu totul specială și ne-a indus spiritul acesta. Te naști cu el, iar apoi depinde de tine ce parte alegi: partea întunecată sau lumina. Cel mai interesant însă e când din întuneric iese lumina. Pentru că lumina separată de întuneric o poți realiza. Dar lumina în întuneric dislocă energia pozitivă.
Cum ați reușit să păstrați apropierea aceasta de Dumnezeu, într-o viață foarte tumultoasă?
Minunea. Exact ce spuneam. Și acum, în fiecare zi, eu mă minunez. Eu cum am trăit și la viața tumultoasă de care zici, în toate direcțiile, cu proiecte diferite, cu oameni diferiți… Toate acestea țin de minune.
Ce rezonanță are toaca în sufletul dvoastră?
Toaca este chemarea la rugăciune, este Dumnezeu. Toaca sunt bătăile inimii, toaca este apropierea de lumină. Și are un ritual creștin-ortodox foarte puternic. Am prezentat toaca la Paris, într-o biserică evanghelică și, să vezi, până și francezii când au auzit lemnul cum sună cu vibrația sufletului, și ce transmite, au fost de-a dreptul fascinați! A fost un succes extraordinar. Marian Zidaru mi-a construit o orgă de toace, cu diferite sonorități și am fost cu un cor de călugări pe care i-am ales eu.
Nu v-a încurcat niciodată Dumnezeu în cariera dvoastră?
Nu, niciodată. Mulți sunt de părerea că trebuie să dai un tribut și ”celuilalt”. Și el a fost foarte aproape de Dumnezeu, până s-a scufundat din lumină în întuneric. Ortodoxia e foarte-foarte profundă, e un eppur si muove, o renaștere continuă a spiritului. Asta mă ține și îmi dă o energie enormă. Sunt un om, aș spune eu, care nu accept lumescul, încărcăturile care vin de peste tot. Le simt ca o antenă parabolică, le diger, le trăiesc, apoi le selectez și în acest fel am continuitatea mea. Trebuie să te bucuri de orice. Și să te bucuri de trăirea veșnică de după aceea. Să nu ai nicio teamă de momentul final, așteptând să îți lași sufletul în mâna lui Dumnezeu. Atunci El lucrează și simți emoția, trăirea din lucrurile pe care le faci. Ai o altă transmitere, o altă energie. Muzica pe care o faci, creația este altfel transmisă. Poate că acesta este un mister prin care capacitezi atât de mult public. Sunt 20 de oameni pe scenă și toți se uită la tine. E o supra-alimentare energetică pozitivă, care creează o lumină. Sigur, păcatul e la fiecare pas, dar tu crede în bine, crede în a face binele și în a fi bătăios cu lucrul rău.
Tu crede în bine, crede în a face binele și în a fi bătăios cu lucrul rău
De aceea la 9 ani deja am început să cânt, la 12 ani eram deja în ”Roșu și Negru”, cântând jazz-rock, o muzică foarte progresivă. Și am continuat cu activitatea aceasta. Dar să am harul acesta să compun și așa o deschidere, o viziune, nu am anticipat niciodată… Stau câteodată eu cu mine și îmi spun: ”Dumnezeu ți-a dat atâtea. Tu trebuie să dai înapoi până la jertfă, până la epuizare și să transmiți bucuria de a fi aproape de lumină, de a fi sănătos, de a fi dârz, de a fi drept! De aceea, să nu te lași să lingușești, să nu te lași să periezi, să nu te apleci spre toate lucrurile lumești, pe care le întâlnești la fiecare pas”. Cred că asta mi-a creat și continuitatea și liniștea pe care le am.
Nu vă simțiți așa, un kamikaze în această zonă?
Eu mă simt foarte bine cu mine. Și am foarte multă lume lângă mine. Eu pot să stau cu mine, cu un grup de oameni, și să socializez, să ascult, să vorbim… Dar să îmi păstrez și o anumită stare, care îmi este mie benefică.
Care vă sunt neîmplinirile?
Ce să spun?… Nu aș vrea să Îl mânii pe Dumnezeu. Aș vorbi mai degrabă de împliniri. Mulți spun că și din suferință iese o împlinire. Din jertfă. De aceea am doar împliniri. Și niciodată nu mi-a fost frică. Că nu o să fac bani mai mulți, sau că o să pic, sau că nu o să mai am succes. Niciodată! Atâta timp cât ai oameni lângă tine și vibrezi laolaltă cu ei, și simți că ești plăcut, nu poți avea astfel de frici… Până la urmă suntem energii, fiecare din noi. Și fără cuvinte, noi ne putem apropia sau depărta unul de celălalt. Destinul, Divinitatea, este acolo… Care e drumul în viață? De aici încolo suntem în prag de poarta a noua, unde nu vom intra niciodată. Numai Dumnezeu știe.
Să înțeleg că ați găsit calea…
Măi, nu știu cum să spun. E foarte greu să te exprimi în acest sens. Atâta timp cât ai liniște sufletească, cred că da. Eu cred că zbuciumul, starea aceasta de alertă permanentă te transpune într-o fiară, într-o junglă și asta te duce pe niște cărări străine, inimaginabile. Când reușești însă să te echilibrezi și să fii fericit, atunci da, cred că poți spune că ai găsit calea.
Foto: Sibiu 100%
Să gătești de dragul copilăriei
Știu că gătiți. Ce vă e cel mai aproape de suflet (sau de stomac, mă rog), ca bunătățuri de delectat atunci când vă pică bine ceva anume?
Da, gătesc… Hai să îți spun ceva. Eram în Germania. Și purtam cu mine istovitor dorul acesta de casă, de România, de cei șapte ani de acasă, de anii care m-au format. Un dor puternic de bunica, de familie… Nemaiavând pe nimeni acolo, am constatat că mă pot apropia de casă printr-o mâncare, prin gustul mâncării pe care o făcea mama-mare. Mirosul acela, gustul acela…
Ați fugit în Germania din România comunistă. Și atunci, tot muzica v-a salvat. Boxele, să fiu mai exact.
Da, am fugit trei persoane, în boxe de chitară. Am scos difuzoarele și fiecare dintre noi aveam greutatea boxelor, 70 kg. Boxele aveau doar pânză neagră, atât, în față. Iar noi dezbrăcați în ele. Am trecut România, Iugoslavia, Austria, Germania. Am fost călăuziți acolo de Divinitate, altfel nu îmi explic. Era o lumină permanentă alături de noi. Am fost sub ocrotire divină. Să treci din România în acea perioadă, ascuns în niște boxe în care granicierii băgau baionetele, ține doar de minune! S-au disclocat, efectiv, toate și s-au deschis drumurile! Ca Moise. Am simțit aceste minuni pe pielea mea ți cum m-au călăuzit în viață.
E și motivul pentru care nu ați rămas în Germania, de altfel.
Eu m-am întors în țară imediat după Revoluție. Am trăit permanent cu un dor de țară inexplicabil. Dacă aveam posibilitatea de a avea vize pentru toate contractele pe care le-am avut, nu aș fi fugit în viața mea din România. M-am întors imediat după Revoluție. Imaginează-ți cum e să trăiești într-o închisoare în libertate. O închisoare spirituală. Eu am avut tot acolo. Dar gândul meu, care îmi sufla mereu în ceafă, a fost mereu România. Mirosul României, spiritul românesc… Inexplicabil atunci, a fost pentru mine o încarcerare. Cu toate că m-am adaptat, vorbesc germană… În momentul în care s-a întâmplat Revoluția însă, în ianuarie eu deja eram în România. Și veneam în țară și cântam, aveam concerte cu Phoenix și iar plecam, până în 2000, când am decis să las totul acolo și m-am întors în România.
Revenim la gustul mâncării de acasă…
Eu spun că Dumnezeu gătește cu mine. Altfel nu ar ieși gustul acela! Gătesc și am în cap cum o să iasă mâncarea. Gustul îl am înaintea mâncării. Așa mă apropiam atunci de casă. Așa mă apropii și acum. Să gătești de dragul copilăriei și de gustul de acasă e extraordinar! Aceasta mi se întâmplă atunci când fac o fasole, când fac o varză, o pastă, niște ciperci. Sau când gătesc mai vegetal…
Sarmale faceți?
Nu chiar. Fac alte combinații, dar toate cu gustul de acasă și aceasta mă apropie, îmi dă o anumită nostalgie și am un alt imbold de a merge mai departe.
Dorul… E și motivul pentru care nu ați rămas în Germania, de altfel.
Eu m-am întors în țară imediat după Revoluție. Am trăit permanent cu un dor de țară inexplicabil. Dacă aveam posibilitatea de a avea vize pentru toate contractele pe care le-am avut în afară, nu aș fi fugit în viața mea din România. M-am întors imediat după Revoluție. Imaginează-ți cum e să trăiești într-o închisoare în libertate. O închisoare spirituală. Eu am avut tot acolo. Dar gândul meu, care îmi sufla mereu în ceafă, a fost mereu revenirea în România. La mirosul României, la spiritul românesc… Inexplicabil atunci, Occidentul a fost pentru mine o încarcerare. Cu toate că m-am adaptat, vorbesc germană… În momentul în care s-a întâmplat Revoluția însă, în ianuarie eu deja eram în România. Și veneam în țară și cântam, aveam concerte cu Phoenix și iar plecam, până în 2000, când am decis să las totul acolo și m-am întors în România. Reveneam după 23 de ani. Nu mai era țara mea. Trebuia să o iau de la capăt. Dar și aici a fost o minune. Eu când am venit, eram Țăndărică. Era ca și cum nu am fost plecat. Este inimaginabil ce s-a întâmplat. Și am reluat activitatea. Pur și simplu. Ca să vezi că Dumnezeu există. Sunt minuni!
Poliţiştii sibieni caută un bărbat în vârstă de 33 de ani, care a plecat de acasă fără a mai reveni.
Duminică, polițiștii sibieni au fost sesizați de către un bărbat cu privire la faptul că, în cursul zilei de sâmbătă, fiul său, Iakab Romulus,, în vârstă de 33 de ani, a plecat de acasă, din Sibiu, fără a mai reveni.
Bărbatul are 1,65 metri înălțime, 65 de kilograme, păr negru, tuns scurt, ten măsliniu, constituție slabă.
În momentul plecării,bărbatul purta un trening închise la culoare, încălțăminte tip sport și șapcă albă. Sibianul dispărut are un tatuaj în zona gâtului.
Persoanele care pot oferi informaţii despre acest bărbat sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Este Cod Galben de ceață densă în localități din nouă județe din țară.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, luni, o serie de avertizări nowcasting Cod galben de ceaţă, valabile în localităţi din nouă judeţe, în orele următoare.
Potrivit meteorologilor, până la ora 9, ceaţa va persista, iar vizibilitatea va fi scăzută sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, în judeţele Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Covasna, Braşov, Mureş, Sibiu şi Harghita.
Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM.
Unele spitale din Germania se confruntă cu un risc în creştere de faliment din cauza costurilor ridicate ale energiei, a atenţionat ministrul sănătăţii, Karl Lauterbach, citat de dpa.
„Dacă nu luăm măsuri rapid şi realmente în mod drastic, vor fi închideri” de clinici, a declarat duminică ministrul pentru postul public ARD.
Responsabilul german a menţionat că va purta discuţii, marţi, privind creşterea asistenţei federale pentru spitale cu ministrul finanţelor, Christian Lindner, adăugând că nu poate da cifre până atunci.
Mai devreme în această săptămână Federaţia germană a spitalelor a făcut apel la autorităţi să ia măsuri neîntârziate pentru a opri potenţialele închideri de clinici, susţinând că sectorul spitalicesc se confruntă cu un deficit de finanţare pentru materiale şi energie de circa 15 miliarde de euro în acest an şi anul viitor.
Întrebat pe ce se bazează aceste estimări, Karl Lauterbach a admis că „spitalele vor fi puse în faţa unei probleme foarte grave cu lichidităţile în următoarele câteva luni”.
Germania dispune de circa 1900 de spitale cu un total de aproximativ 490.000 de paturi, mai adaugă dpa. (AGERPRES)
Juriul celei de-a 29-a ediții Astra Film Festival a anunțat câștigătorii din acest an ai festivalului internațional de film documentar de la Sibiu într-un spectacol fulldome, care s-a desfășurat în Piața Mare. Cel mai bun film al Secţiunii România este producția „Pocalul. Despre fii și fiice“, de Cătălina Tesăr și Dana Bunescu. Iar premiul pentru regie, la aceeași categorie, a fost acordat Adinei Popescu și lui Iulian Manuel Ghervas, autorii filmului „Vulturii din Țaga“. Distincția Cel mai bun film documentar al secțiunii Europa Centrală și de Est a fost acordată producției „Magazinul de mărunțișuri” (Polonia, 2022), regia Łukasz Kowalski. Cel mai bun film de non-ficțiune la categoria Voci emergente ale documentarului este „Apropierea”, în regia lui Botond Püsök. Premiul pentru Regie, la Secțiunea DocSchool a fost câștigat de Eric Esser („Dragoste de familie” ). Juriul a considerat că filmul cel mai bun al secțiunii DocSchool este „Un locșor pe lume”, de Emilie Beyssac Cywinska.
Câștigătorii, regizori din România, Germania, Franța, Slovacia și Polonia, au fost prezenți în premieră, cu toții, la Gala de Premiere. AFF2022 continuă online până pe 30 octombrie, perioadă în care publicul aflat oriunde pe teritoriul României va putea vedea 41 de filmele din selecția oficială a festivalului. Detalii, aici: https://www.astrafilm.ro/astra-film-online. „Am decis să facem Gala de decernare a premiilor Astra Film Festival în Dome, tocmai pentru că festivalul nostru s-a reinventat continuu și privim mereu în viitor. Prezența a peste 20 de mii de copii la Astra Film Junior și calitatea producțiilor făcute de tinerii realizatori de film documentar ne dau încredere că acest viitor va fi unul bun. Sunt bucuros că Astra Film Festival are din ce în ce mai mulți prieteni și că putem vorbi despre un public numeros, și cunoscător, de film de non-ficțiune”, a spus Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival, care a arătat că în aceste zile au putut fi văzute la Sibiu peste 340 de evenimente cinematografice, majoritatea premiere. Ca în fiecare an, au fost patru secțiuni competiționale: România; Europa Centrală și de Est; Voci emergente ale filmului documentar; respectiv Secțiunea DocSchool. Producțiile premiate la AFF2022 sunt eligibile direct pentru Premiile Academiei Europene de Film.
Secțiunea DocSchool
Juriul Secțiunii „DocSchool”, dedicată filmelor produse de universități din toată lumea, alcătuit din criticul de film Flavia Dima și de autoarea de documentare Emel Celebi, din Istanbul, a acordat o mențiune și două premii.
Filmul documentar „Prima aniversare a lui Arsencik” (România, 2022), de Valentin-Rareș Fogoroș, a fost recompensat cu Mențiune. „Dorim să recunoaștem un film care dă dovadă de promptitudine și curaj, care subliniază documentul din documentar – o mărturie a unui moment istoric tumultuos, realizată cu urgență și imanență, dar și cu multă empatie, grijă și implicare”, a fost motivația juriului.
Premiul pentru Regie, la Secțiunea DocSchool a fost câștigat de Eric Esser („Dragoste de familie” – Germania, 2022) „pentru un film-eseu care explorează cu bravură o istorie personală incomodă, cât și calea spre dezvăluirea acesteia cu multă vulnerabilitate și sinceritate, dar și cu un mare rafinament intelectual și narativ”, au arătat membrii juriului.
În același timp, juriul a considerat că filmul cel mai bun al secțiunii DocSchool este „Un locșor pe lume” (Franța, 2021), de Emilie Beyssac Cywinska, adică „un portret de familie tandru și cald, pictat cu atâta ușurință, naturalețe și afecțiune, dezvăluind în moduri subtile felul în care forțele istoriei mari se desfășoară la scara mai mică a vieții de zi cu zi”.
Secțiunea România
Filmele Secțiunii competiționale „România” au fost jurizate de profesorul Constantin Pârvulescu și de regizoarea Ana Vlad, care au acordat de asemenea o menții e și două premii.
Astfel, Raluca David („Valuri pe uscat” – România, 2021) a primit o mențiune specială pentru regie „pentru capacitatea artistică de a crea stări și emoții complexe cu mijloace simple. Pentru subtilitatea modului de a povesti. Pentru originalitatea subiectului, personajului și a prezentării condiției expatriatului. Pentru crearea unor evocative contraste vizuale între lumi și stiluri de viață”.
Juriul a considerat că cea mai bună regie la această secțiune le-a aparținut Adinei Popescu și lui Iulian Ghervas, autorii filmului „Vulturii din Țaga“ (România/Slovacia, 2022), „pentru rigoarea stilistică și memorabilitatea protagonistului. Pentru explorarea tipologiilor marginale cu compasiune, atenție și umor. Pentru redarea stăruinței de a transforma eșecul în victorie. Pentru virtutea de a convinge spectatorii că prin perseverență se poate trasa o linie dreapta pe orice suprafață”.
Laurii celui mai bun film documentar al secțiunii România au fost primiți de Cătălina Tesăr și Dana Bunescu pentru producția „Pocalul. Despre fii și fiice” (România, 2022) „pentru virtuozitatea stilistică, amploarea cercetării și profunzimea efortului antropologic. Pentru realizarea unei punți de înțelegere între culturi, deschizând spre o lume care adeseori rămâne ferecată în spatele locurilor comune. Pentru capacitatea de a crea o poveste dramatică și emoționantă despre familie și condiția femeii. Pentru explorarea valorilor unei culturi prinse între modernitate și tradiție”.
Secțiunea Europa Centrală și de Est
Criticul și curatorul de arte performative Iulia Popovici și profesorul georgian Giorgi Gogiberidze au acordat o mențiune pentru regie Alexandrei Gulea („Oi zburătoare” – România, 2022) „pentru o îndrăzneața explorare cinematică și excelenta abordare vizuală, mențiunea specială merge către o lucrare incontestabil interesantă”.
Distincția Cel mai bun film documentar al secțiunii Europa Centrală și de Est a revenit producției „Magazinul de mărunțișuri” (Polonia, 2022), regia Łukasz Kowalski, „pentru interesanta prezentare, plină de umor, a eforturilor proprietarului și angajaților unei improbabile afaceri de amanet, în căutarea unei „lovitură”, într-o comunitate precară în care singurele lucruri de valoare sunt poveștile disperării. Prin regia inteligentă, atenția și înțelegerea pentru personaje, „Amanet” transformă povestea într-un subiect de relevanță globală despre viață și aspirații, între eșec, supraviețuire și promisul succes capitalist.”
Secțiunea Voci emergente ale documentarului
Juriul Secțiunii „Voci emergente ale filmului documentar”, Ivana Mladenović și antropologul Michael Stewart a decis că cel mai bun film de non-ficțiune al acestei categorii este „Apropierea” (România, 2022), în regia lui Botond Püsök, „pentru un film ce prezintă o eroină care se luptă să își țină familia unită, într-o viață aproape zdrobită de un stigmat pe care, în mod crud, nu poate evita să îl interiorizeze; pentru un film care folosește cele mai simple artificii cinematografice pentru a aduce pe ecran o poveste înfiorătoare de supraviețuire”.
Premiile au fost oferite de membrii juriului și de personalități precum Daniela Cîmpean (președinte Consiliului Județean Sibiu), Adrian Dupu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova), Liviu Jicman (președinte Institutul Cultural Român), Ciprian Ștefan (director general Muzeul Astra), Cornelia Popa (Cinelab).
Despre Astra Film Festival
Festivalul Astra Film Sibiu, lansat în 1993 ca proiect inovator, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului de non-ficțiune, se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și este organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film, cu sprijinul Consiliul Județean Sibiu, al Ministerului Culturii, al Centrului Național al Cinematografiei, al Institutului Cultural Român, al Consulatului Republicii Federale Germania la Sibiu, și al Uniunii Cineaștilor. Evenimentul este cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă. Sponsorii AFF 2022 au fosr Campari, Promenada Sibiu, Ursus, Cotnari, Cinelab, CineGold, Sonne, Kulinarium, Cafe Pardon și Nod Prăjitorie.