România se menține pe locul 45 din 163 de țări și pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului „Indicele de Progres Social 2020 privind calitatea vieții și bunăstarea socială”, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. România înregistrează 78.35 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește, conform acestuia, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria și Mauritius.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 163 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
„Studiul atrage atenția că, în absența unor măsuri imediate care să contribuie la o recuperare durabilă a economiei lumii, pandemia de COVID-19 amenință să anuleze progresul social din ultimii zece ani. În cazul României, faptul că actuala criză a apărut după ce țara noastră înregistrase cel mai bun an economic din istorie, 2019, face ca efectele sale, care sunt deja vizibile în indicatori precum șomajul sau scăderea economică, să nu fie încă evidente și în indicele de progres social, care se află la un nivel ușor mai ridicat față de cel de anul trecut. Însă amenințarea de regres care planează asupra întregii lumi este valabilă și pentru noi”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
În clasamentul mondial, România se regăsește în primele 50 de țări la două dintre cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 45) și oportunități (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57. Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru siguranța personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educație avansată (locul 49) și accesul la comunicații și informații (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuința (locul 90), sănătatea și bunăstarea (locul 85).
Norvegia se menține în poziția de lider
În 2020, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Finlanda, iar pe ultimele, Republica Centrafricană, Ciad și Sudanul de Sud.
Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Croației, Ungariei, Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croația (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) și România (45).
Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în ultimii zece ani
În contextul generat de pandemia de COVID-19, calitatea vieții și bunăstarea socială se află pentru prima dată în scădere în ultimii zece ani.
Indicele global raportat la populație a crescut de la 60,63 din 100 în 2011, la 64,24 în 2020. În perioada 2011-2020, 155 dintre țările analizate au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale, în timp ce 42% dintre acestea au înregistrat scoruri mai mari cu cinci sau mai multe puncte. Statele Unite ale Americii, Brazilia și Ungaria sunt singurele trei țări care au înregistrat un declin privind indicele de progres social în acest interval. Din 2011 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătățit la nivel global sunt accesul la informații și comunicații, accesul la educație avansată, locuință și apă și salubritate.
Drepturile personale și incluziunea se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce siguranța personală și calitatea mediului au stagnat.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.