Dan Raul Pintea este artistul care împarte dragoste. Și-a căutat mult timp o amprentă a lui, ca artist, și a găsit-o cu câțiva ani în urmă, când a lansat conceptul „Dragoste”. De atunci, drumul lui s-a schimbat radical, devenind cunoscut și apreciat în întreaga țară. Nimic nu a venit, însă, întâmplător. A muncit mult pentru visul lui, și-a calculat cu grijă fiecare pas și spune că nu l-au ocolit nici vremurile grele, grija zilei de mâine sau piedicile. Toate acestea l-au făcut să lupte mai mult pentru a-și îndeplini visul și l-au ajutat să ajungă în punctul în care se află azi. Pictează, face grafică, reciclează hârtie și, mai ales, își exprimă dragostea pentru arta pe care o creează.
Artistul sibian de 39 de ani a vorbit pentru Sibiu100% despre întregul său parcurs ca artist. Totul a început încă de când era mic și îi plăcea să deseneze, după cum povestește. Pe urmă, totul a decurs firesc. A terminat Liceul de Arte din Sibiu, a urmat Facultatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, iar apoi s-a zbătut să își construiască propriul drum în lumea artiștilor. După câteva colaborări în orașul unde a absolvit studiile universitare, s-a întors la Sibiu, pentru a-și urma visul, acela de a face artă și a-și deschide un atelier, un spațiu în care să expună. Ușor nu i-a fost, după cum povestește.
A făcut sacrificii pentru a-și urma visul
Își amintește că, în 2007, când s-a întors acasă, avea de ales între a se angaja, pentru a se întreține, sau a-și lua un răgaz pentru a-și planifica viitorul. „Ori mergi la lucru, ori rabzi. Și am ales să rabd, ca să pot să-mi construiesc visul. Am știut că va dura vreo 7 ani pentru a-mi îndeplini toți pașii, pentru a putea trăi din pasiunea mea pentru artă. Mi-am propus să fac asta în 7 ani, are legătură cu metafizica și cu filozofiile de viață ale budiștilor, care spun că un ciclu de viață durează 7 ani, iar apoi totul se regenerază”, mărturisește Dan Raul Pintea. Vreme de doi ani și-a creionat, pas cu pas, drumul. Și-a fixat prioritățile, ba chiar și-a creat în atelier acasă pentru a se axa și mai mult pe proiectul lui. Între timp, a început o colaborare cu o galerie din București, reușind să-și expună lucrările atât în capitală, cât și în alte țări. „Colaborarea cu galeria mi-a adus lucruri bune, am participat la târguri de artă din Berlin, la expoziții în București, am avut colaborări cu diferiți artiști, am participat la prima ediție de la Noaptea Galeriilor. Eram activ în București, dar în Sibiu nu prea aveam loc. Mai mult activam în țară și chiar în străinătate: Irlanda, Franța, Belgia, Polonia și alte țări”, spune artistul.
Cu toate acestea, mărturisește că îi era greu să se întrețină și să-și îndeplinească visul. Trăia, în unele zile, cu doar 5 lei, bani din care – spune acesta – trebuia să își cumpere și mâncare și materiale de lucru. Într-un moment ca acela a apărut conceptul „Dragoste”. „Într-o seară am defulat și am ajuns la conceptul Dragoste. Am dat toate layerele jos, mi-am dat seama că dragostea e cel mai important lucru și l-am scos afară. Am zis că eu vreau să trăiesc din artă, pentru că asta e pasiunea mea. Și pasiunea mea s-a transformat într-un cuvânt palpabil, dragoste, pe care îl puteam pune pe un tricou. Eu voiam să arăt că pot să trăiesc din ceea ce îmi place să fac, adică din dragoste”, explică artistul.
Conceptul a luat naștere în 2013. În acel an a expus câteva tricouri la o expoziție din București și tot atunci a scos la vânzare cărțile despre domeniul artei pe care le adunase de-a lungul timpului, la care renunța pentru a strânge bani să-și dezvolte proiectul. „Lumea a cumpărat, deși nu era expoziție cu vânzare, dar a fost o excepție pentru că susțineau un artist, o cauză. Din banii de pe cărți am cumpărat șepci, tricouri, alte materiale. S-au vândut, după care m-am promovat online, mi-am făcut conturi pe rețelele de socializare. Apoi a început să cumpere lumea tricouri și din banii ăia am început să cresc”, povestește tânărul. Proiectul lui începuse să capete amploare, iar în 2015 a fost unul dintre artiștii care și-a pus amprenta pe clădirile din Sibiu, în cadrul Sibiu International Street Art Festival. Semnătura lui, „Dragoste”, a ajuns pe unul dintre pereții de la Școala Gimnazială nr. 6.
Proiectul care i-a adus finanțare pentru conceptul „Dragoste”
În 2017, a aflat de un concurs care se desfășura la Cluj-Napoca și care avea să-i aducă finanțare pentru proiectul lui. O experiență cu totul aparte, care i-a adus premiul I. „M-am dus la Cluj, eram neajutorat, am dormit pe la cunoștințe, dar și în parc, pe o bancă”, își amintește sibianul. A dorit să-și facă cunoscut conceptul într-un mod inedit, așa că în vreme ce restul concurenților au pregătit prezentări video, el a ales să își expună povestea mai simplu, pe un carton. „Am vrut să arăt neajunsul artistului, dar multă lume a înțeles că eu mă plâng că nu am. Eu, de fapt, am vrut să arăt ce înseamnă să ajungi artist când nu ai susținere, nu ai bani. Am vrut să arăt condiția artistului, prin care eu am trecut. Eu m-am supus unui experiment, ca să arăt cât de greu e să fii și să ajungi artist. Unii au înțeles, alții nu. Eu am valorificat neajunsul. Dacă nu am, atunci mă folosesc de ceea ce nu am. Am zis: nu am bani să cumpăr materiale, așa că îmi vând cărțile. Oamenii au înțeles și au cumpărat cărțile, nu am primit banii ăia pe gratis, am dat ceva la schimb”, explică artistul.
Pe cartonul respectiv a scris că are nevoie de ajutor pentru a-și continua proiectul. Totul făcea, de fapt, parte dintr-un act de performance, de care jurații și-au dat seama, apreciind atât momentul cât și proiectul lui, la final răsplătindu-l cu locul 1, la categoria lui. „Când au ajuns la secția la care participam eu, au anunțat locurile 3 și 2, apoi locul 1 – eu. Nu știam cum să mă mai bucur. M-am simțit ca un student care a intrat la faculitate și nu știa cum să se mai bucure. Pentru că am avut atâția ani grei, iar în momentul acela am reușit. Așa am avut bani să îmi iau materialele pentru expoziția pe care urma să o fac în toamnă, pentru a-mi lansa linia cu toate tricourile Dragoste. Am făcut performance și acolo”, spune Dan Raul Pintea.
Primul tricou pe care l-a vândut a fost din pură întâmplare, după cum povestește. „O americancă a văzut tricoul și mi-a zis că îl vrea ea, că îi place. Și i-am zis să îl ia. Iar ea a zis: nu, ți-l plătesc, că știu că artiștii au nevoie de bani. Nu știam cât să îi cer. A zis: 100 de dolari e bine? Am zis: nu, e prea mult. Și mi-a dat 100 de lei pe primul tricou. 50 de lei i-am reinvestit. Dragoste a fost un proiect satelit. Eu nu intram în el, el avea banii lui și se autosusținea. Banii care veneau îi investeam iar. Tot ce e acum, e de la ăia 5 lei. De la 5 lei am plecat”, spune artistul. Cu timpul, conceptul lui a prins aripi iar el a ajuns să primească din ce în ce mai multe comenzi, după ce, printre cei care și-au cumpărat tricouri cu mesajul „Dragoste”, s-a numărat și Andreea Esca. „M-a sunat, și-a cumpărat un tricou, apoi alții au văzut tricoul la ea și și-au cumpărat și ei. Am avut multe comenzi și am reușit să scap de grija zilei de mâine. Ce mi-am propus la început, a ieșit în 7 ani, cam atât a durat. Apoi am apărut la „România, te iubesc”, în iarna lui 2017, au urmat mai multe comenzi, am reușit să strâng niște bani”, dezvăluie artistul. Dacă la început scria pe tricouri cu markerul, ulterior, când a început să primească din ce în ce mai multe comenzi, a început să diversifice tehnica, apelând la spray, șablon, stencil, după care a trecut la serigrafie. În prezent, scrie „Dragoste” pe tricouri, șepci, hanorace, căciuli și alte piese vestimentare pe care oamenii le pot comanda online, pe pagina de Facebook „Dragoste” sau le pot cumpăra direct din „Orașul Artiștilor”, în Piața Mică și din galeria lui „Dragoste Gallery” de pe Șaguna 5.
Dragoste Gallery, un alt vis împlinit
De anul acesta i s-a mai îndeplinit un vis, acela de a avea o galerie în care să-și expună lucrările. „Dragoste Gallery” se află pe strada Andrei Șaguna, la numărul 5, și reprezintă tot ceea ce Dan Raul Pintea își poate dori de la un spațiu în care poate să le prezinte oamenilor pasiunea lui: arta. A inaugurat locația în februarie 2020, pe 14 februarie, de Valentine’s Day, cu conceptul „De ce nu-i dragostea de ajuns?”. A împărțit galeria în trei segmente: un perete cu artă, un perete cu conceptul „Dragoste” și un perete cu obiectele pe care le-a folosit pentru a-și îndeplini planul. „În cei 7 ani în care am muncit la proiect, mi-am pus deoparte obiectele, iar acestea vor fi expuse pe perete. Sunt obiecte de care eu m-am servit ca să pot să îmi îndeplinesc planul, să fac artă prin dragoste”, explică Dan Pintea.
În pandemie, a lucrat de acasă, iar acum are din nou numeroase comenzi de onorat. „După ce am văzut că Andreea Esca s-a îmbolnăvit de coronavirus, mi-am zis că are nevoie de ceva ca să simtă dragostea, susținerea oamenilor, și primul meu gând a fost să îi trimit un tricou cu „pansament”. L-a primit, l-a purtat în interviul pe care l-a dat la televizor. A văzut lumea tricoul și am primit din nou numeroase comenzi”, spune artistul. Cât privește planurile de viitor, pe 2 octombrie organizează Noaptea Albă a Galeriilor Sibiu, prilej cu care va pregăti și un nou eveniment de lansare a galeriei lui.
Secretul succesului: „Dacă îți urmărești visul poți să reușești”
Dan Raul Pintea se definește ca un om care vrea să facă ceea ce-i place. „Îmi place să desenez, să scriu ceva. Vreau să creez acasă ceva și să vin la galerie cu entuziam, să le arăt oamenilor, ca atunci când ești copil și mergi acasă să le arăți părinților ce ai făcut. Cu galeria e același lucru. Îmi doresc ca toți oamenii să vadă un copil entuziasmat. Dacă într-o zi am pictat ceva, am scris sau am reciclat, vreau să le arăt la ce am mai lucrat. Galeria va deveni un loc care va fi nucleul a tot ceea ce fac eu: artă, reciclat”, mai spune artistul.
Chiar dacă de-a lungul timpului a traversat și perioade mai grele, ceea ce l-a ajutat să meargă mai departe a fost faptul că a crezut neîncetat în calitățile și ideile lui. „În facultate am avut bursă, note mari, mi-a crescut încrederea că ceea ce fac e bine. Dar în facultate nu îți spune nimeni cum să supraviețuiești din artă și a trebuit să-mi găsesc propriul drum. Toți artiștii se lovesc de acest lucru. Termină și apoi nu au unde să expună, cu asta m-am luptat și în Sibiu. Să arăt că, dacă îți urmărești visul, poți să reușești, dar trebuie să crezi până la capăt. Nu trebuie să te oprească nimic. Ce îți dorești ți se poate întâmpla. Mulți artiști trec prin diferite neajunsuri. Unii se descurcă, alții nu, în funcție de posibilități, capacități, sunt mai mulți factori. Un artist lucrează pe mai multe fronturi. Mi-am dat seama că nu pot să trăiesc numai din lucrările de artă, va trebui să fac și mai multe lucruri. De aceea, sursa de finanțare a venit din mai multe puncte. Dacă ești singur, e greu să reziști. Trebuie să colaborezi, să ai inițiativă, să fii prezent tot timpul, să audă lumea de tine, să ai amprenta ta. Eu la început nu aveam o amprentă. Dar acum am și îi zice: Dragoste Gallery”, a conchis artistul sibian.
