Reprezentanții străinilor care trăiesc în România, cunsocuți și sub numele de expați sau internaționali, au trimis o scrisoare deschisă autorităților din România, prin care le solicită ajutor în perioada epidemiei de coronavirus, din punctul de vedere al informării oficiale.
Semnatarii scrisorii explică faptul că toate actele normative, ordonanțe militare, decizii ale ministerelor implicate sau ordine, plus informații privind măsurile care trebuie respectate nu sunt disponibile în limba engleză și astfel ajung cu întârziere sau deloc la cei aproximativ 380.000 de străini care muncesc și trăiesc în România. Ei explică faptul că este vorba despre muncitori, antreprenori, angajați și angajatori, profesori și studenți, vizitatori, soți și soții, cumnați, rude, copii care se află în România pe timpul pandemiei COVID-19. „Avem responsabilitatea, aflându-ne într-o țară civilizată și europeană, de a ne întoarce spre această comunitate și de a o ajuta, pe cât putem, pentru a trece împreună de aceste provocări ale pandemiei cu bine.”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Scrisoarea se încheie cu un mesaj important transmis autorităților: „Românii sunt cunoscuți ca fiind un popor cald, ospitalier și grijuliu cu ceilalți. Avem șansa să punem această reputație în practică și să dăm un exemplu de considerație și omenie la nivel mondial”.
Prezentăm integral conținutul scrisorii deschise:
Vrem să arătăm că suntem ospitalieri, atenți și grijulii – mai ales atunci când contează
O scrisoare deschisă pentru promovarea accesului informațiilor oficiale emise pe perioada stării de urgență și de alertă pentru comunitatea internaționalilor din România
Adresată:
Ministrului de Afaceri Interne al României, Ion-Marcel Vela;
Ministrului de Afaceri Externe al României, Bogdan Aurescu;
Președintelui României, Klaus Iohannis;
Inspectoratului General pentru Imigrări din România;
Poliției de Frontieră Române;
Organizației de voluntari Code4Romania.
Pe 7 aprilie 1881, regele Carol I al României promulgă „Legea asupra streinilor”, prima lege care reglementează statutul juridic al internaționalilor în România. În 2019, aproape 380,000 de cetățeni străini locuiau pe teritoriul României. Milioane de turiști străini ajung în România în fiecare an. Avem o conexiune milenară cu diferiți internaționali la nivel istoric, cultural, social și economic, iar acum, este momentul să ne arătăm respectul și aprecierea față de aceste legături.
Acești oameni din toate colțurile lumii sunt muncitori, antreprenori, angajați și angajatori, profesori și studenți, vizitatori, soți și soții, cumnați, rude, copii care se află în România pe timpul pandemiei COVID-19. Avem responsabilitatea, aflându-ne într-o țară civilizată și europeană, de a ne întoarce spre această comunitate și de a o ajuta, pe cât putem, pentru a trece împreună de aceste provocări ale pandemiei cu bine.
În momentul de față, nu există niciun punct oficial de sprijin din partea statului român pentru comunitatea internațională de aici. Toate comunicatele și ordonanțele militare sunt oficiate doar în limba română. Dacă există traduceri, vin cu întârziere spre public și sunt greu de găsit. Declarația pe proprie răspundere în engleză nu poate fi găsită cu ușurință pe site-ul Ministerului de Afaceri Interne. Sfaturile Departamentului pentru Situații de Urgență vin tot (doar) în limba română. Comunicatele Inspectoratului General pentru Imigrări, care conțin informații de o importanță majoră pentru această comunitate, rămân doar în limba română. De aici, rezultă multă confuzie și o incertitudine în plus pe care acești oameni o simt, pe lângă îngrijorarea naturală de a fi într-o țară străină, și de a nu vorbi limba locului.
Pe perioada stării de urgență, internaționalii din România au avut multe întrebări: ce se întâmplă cu vizele lor, unde pot citi cele mai noi reglementări ale statului român cu privire la COVID-19 în engleză, cum pot completa declarația pe propria răspundere, ce au voie să facă și ce nu, care sunt procedurile de preluare a suspecților de coronavirus în spitale etc. Unii dintre aceștia au norocul să fie în contact cu prieteni sau membri de familie care înțeleg și vorbesc limba română, deci le pot traduce și transmite o parte din răspunsuri. Dar este un act iresponsabil să lăsăm această parte din populație la nivelul de „noroc” și „șansă”.
Dorim să susținem inițiativa creării unui spațiu virtual, special dedicat internaționalilor din România. Acesta poate fi similar cu proiectul organizației Code4Romania (https://cetrebuiesafac.ro/ și https://datelazi.ro/), adăugând informații specifice pentru comunitatea respectivă (ex. date de contact ale ambasadelor). Pe termen lung, acest spațiu digital poate fi transformat într-un punct de acces informațional esențial pentru cetățenii străini care doresc să interacționeze în vreun fel cu România: de la a primi informații despre angajare în spațiul românesc la detalii despre eliberarea permiselor de reședință, înștiințări despre sistemul de sănătate, informații culturale, recomandări turistice, etc. Prin această inițiativă de centralizare și prezentare a datelor relevante pentru comunitatea internațională, România are șansa unică de a se poziționa cu o reputație de transparență, deschidere și chiar de bună credință în spațiul global.
De asemenea, rugăm Inspectoratul General pentru Imigrări și Poliția de Frontieră Română să își distribuie comunicatele și noutățile atât în limba română, cât și în limba engleză în mediile propice (website, prin email, pe canale de social media etc.). Astfel, facilităm accesul la informații și pentru cei care se află în România, dar nu vorbesc limba română. Optăm pentru limba engleză, aceasta fiind cea mai vorbită limbă de către internaționali.
Noi, prin contactul pe care îl avem cu diferiți membri ai comunității de internaționali din România, cât și prin abilitățile și cunoștințele noastre, vă stăm la dispoziție în a pune aceste planuri în acțiune. Vă recomandăm să acționăm rapid, dată fiind natura stării de urgență în care ne aflăm.
Românii sunt cunoscuți ca fiind un popor cald, ospitalier și grijuliu cu ceilalți. Avem șansa să punem această reputație în practică și să dăm un exemplu de considerație și omenie la nivel mondial.
Cu stimă,
Reprezentanții, organizațiile și grupurile civice
Daniela Dandeș – Fondatoarea Wo/anderers
Julia Leescu – Fondatoarea Transilventures
Douglas Williams – Redactor Șef OZB Magazine
Arabella McIntyre-Brown – Jurnalistă independentă și scriitoare
Cătălina Costache – Director Executiv at Fundația Polisano
Thibaut Desmond – Președinte al Club Francophone d’Affaires de Sibiu
Ciprian Ciocan – Director Executiv  Fundația Comunitară Sibiu
Norman Frankel – Fondator al comunității Sibiu Expats
Răzvan Biriș – Director Crucea Roșie Sibiu
Elena Lotrean – Fondatoare Școala Finlandeză Sibiu și Consul Onorific al Finlandei în Sibiu
Călin Ile – Director General ibis hotels, Romania și Președinte al Federației Industriei Hoteliere din România
Adrianus Muit – Președinte FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Echipa Funky Citizens
Marius Bostan – Fondator și Lider RePatriot
Harald Friedrich – Președinte al Clubului Economic German Transilvania DWS
Alain Schodts – Director Executiv al Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce
Neil Mcgregor – Președinte al British Romanian Chamber of Commerce
Ana Ungureanu – Director Crucea Roșie Sectorul 5 București
Azaria Coman – Președinte ASLS – Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București
Prof. dr. habil. ing. Daniel Dan, Prorector Relații Internaționale și Conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, Rector – Universitatea Politehnică Timișoara
Prof. univ. dr. Radu Marcel Moraru, Rector – Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca
Psih. dr. Radu Bălănean – Președinte Federația Națională pentru Învățământ și Formare Profesională / Institutul de Training, Studii și Cercetări – ITSC
Ing. Adrian Rada – Președinte al Patronatului Județean pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii din Sibiu
Bogdan M. Ciucur – Președintele Asociației Studențești Solidus din cadrul Facultății de Inginerie Sibiu