Doar 20 de proiecte din cele aproape 150 de proiecte depuse de sibieni pentru programul de bugetare participativă au fost declarate eligibile de comisia din Primăria Sibiu însărcinată cu această misiune. Niciunul nu aduce o plus-valoare extraordinară orașului, ci mai degrabă sunt destinate să-l aducă în normalitate. Cele mai multe ar trebui să-i facă pe cei din primărie să roșească, pentru că nu le-au realizat până acum.
Deși sibienii au depus o mulțime de propuneri – proiecte în cadrul bugetării participative, ele au depășit cadrul impus de acest program, adică limitările financiare sau tehnice ale acestora, cel puțin teoretic. Au fost multe idei inovatoare, o mulțime de proiecte care ar trebui luate în seamă de primărie pentru viitor, dar deocamdată ele rămân doar idei. Cele acceptate se încadrează la categoria “ar fi trebuit să fie realizate de cel puțin 10 ani”.
La categoria “Alei, trotuare și zone pietonale”, doar două proiecte au fost menținte de primărie, din care unul, “Reparații parc și trotuare în zona Terezian”, este cel puțin ridicol, deoarece face parte din obligațiile de bun simț ale administrației orașului. Celălalt, care are deja mai multe voturi, vizează “Terasă panoramică – Dealul Gușteriței”, fiind, de altfel, unul din proiectele – vedetă ale acestui an.
La categoria “Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației”, sunt patru proiecte declarate eligibile și care participă la vot, toate fiind deopotrivă de un impact minim pentru locuitori. Dintre acestea, stația de autobuz Smart a atras deja mai multe voturi. Proiectul este unul necesar, dar minor, și vine cu soluții care ar fi normal să vină dinspre primărie și să fi fost implementate deja de multă vreme: panou cu informații despre trafic, automat de bilete, iluminare pe timp de noapte (!), Wi-Fi gratuit.
La “Spații verzi și locuri de joacă” avem cinci proiecte, din care unul singur este ambițios și probabil nu va fi realizat prea curând de administrație. Acestea propune plantarea a 500 de copaci în Sibiu. Fără comentarii! Celelalte proiecte sunt minore, ar putea fi realizate și mâine, dacă un departament specializat din primărie s-ar ocupa cu identificiare necesităților elementare ale orașului.
“Amenajare spații publice (mobilier urban etc.)” este o altă categorie, iar aici doar trei proiecte venite de la sibieni pot fi votate, fiind alese de primărie ca fiind eligibile. Cel mai important, “Coșuri de gunoi – colectare selectivă în școli și licee” trebuia să fi fost implementat încă de la lansarea sistemului de colectare selectivă din oraș.
Categoria “Educație”, una care ar trebui să ne preocupe în mod special, are doar trei proiecte. Două sunt banale, terenuri de sport și automate de cărți, în timp ce al treilea, Palatul Copiilor, a generat, probabil, bătăi de cap celor din primărie, când l-au văzut pe listă. Palatul Copiilor se chinuie deja de un an să găsească resurse pentru a-și amenaja noul sediu și nicio insituție nu s-a preocupat prea mult să asigure fonduri pentru renovarea lui. Acum, prin programul de bugetare participativă, Primăria Sibiu va fi împinsă cu forța de sibieni să facă ceva în acest sens.
Nu în ultimul rând, categoria Smart City aduce și ea trei proiecte, din care unul singur pare inovator și prorbabil că nu va fi implementat foarte curând. Vorbim aici despre City Tree, un panou care purifică aerul din oraș. Celelate două sunt cumva propuneri evidente pentru orice adminsitrație, astfel încât n-ar trebui să se afle pe o astfel de listă, ci să vină direct de la angajații primăriei. Este vorba despre adaptarea stațiilor de autobuz pentru persoanele cu dizabilități de vedere și Wi-Fi gratuit în locuri publice. Dacă în cazul primul proiect este jenant că nu există deja aceste adaptări pentru nevăzători, al doilea proiect poate fi considerat baza elementară pentru orice oraș care s pretinde “smart” dar este opțional pentru orice administrație modernă.
