Datele publicate în timp real de Biroul Electoral Central arată că prezența la vot pentru referendum a ajuns la 30%, la aproximativ 17.16, fiind îndeplininită prima condiție de validare. Au votat până la acest moment 5.480.399 de alegători.
Potrivit legii, este necesar ca 30% din persoanele de pe listele electorale permanente să se prezinte la vot, în cazul unui referendum, și, în același timp, 25% din persoanele de pe listele electorale permanente să își exprime un vot valid (DA sau NU). Astfel, până acum a fost îndeplinită condiția de participare. Rămâne de văzut, după numărarea voturilor, dacă numărul voturilor valide depășește pragul de 25% din persoanele de pe lsitele electorale permanente, respectiv 4.566.999 de alegători să fi pus ștampila pe Da sau pe Nu.
Județul Sibiu a fost al doilea cel mai eficient județ, după Cluj, cele două fiind primele care au atins pragul de 30% prezență la referendum, cu mult înaintea celorlalte județe. Numărul de votanți din Sibiu, care au ales să voteze pentru referendum a ajuns, până la acest moment, la 40,64%, adică 154.535. Pe lispele permanente au votat 134.109 persoane, iar pe listele suplimentare 20.242. 182 de persoane au solicitat urna mobilă. Statisticile arată că în urban, numărul celor care s-a exprimat pentru referendum – 111.195 – a fost mai mic decât cel din rural – 43.857. Potrivit BEC, 80.136 dintre cei care s-au prezentat la urne, au fost femei, față de 74.916 bărbați.
ALEGERI 26 MAI: A fost depășit pragul necesar validării Referendumului
VIDEO: ALEGERI 26 MAI: Plouă torențial în Anglia, iar românii care așteaptă să voteze scandează „România, România”
Sibienii din străinătate stau cu orele la rând, alături de alți români, la secțiile de votare pentru a alege mebrii români care urmează să facă parte din Parlamentul European și să voteze Referendului pentru Justiție.
În Marea Britanie plouă torențial, însă, asta nu pare să-i intimideze pe români. Ei își așteaptă rândul să-și exercite dreptul la vot scandând „România, România”! Mulți dintre ei au cumpărat saci de gunoi pe care îi folosesc pe post de umbrelă.
180.000 de români au votat până la ora 16:30 în străinătate.
Imagini: Ionuț Frunză, român stabilit în Marea Britanie
VIDEO ALEGERI 26 MAI Cozi uriașe la secția de votare din Munchen. Peste 1.000 de persoane așteaptă să voteze
Prezența la vot a românilor de peste hotare este una foarte mare, putând fi comparată cu cea de la prezidențialele din 2014. În Munchen, unul dintre românii prezenți la coadă a filmat coada formată la primele ore ale dimineții.
Consulatul României din Munchen a fost luat cu asalt de cetățenii care doreau să voteze încă de la prima oră. La 7.45 ora locală, deja coada depășea circa 1.000 de persoane, însă spiritele erau extrem de liniștite, după cum se poate observa și din imagini.
Din păcate, Biroul Electoral Central nu furnizează informații în timp real cu privire la prezența la vot a românilor din secțiile de votare din diaspora, ci doar numărul de voturi pe liste suplimentare. Știm doar că sunt organizate 441 secții de votare, iar românii care votează fără să aibă acte de rezidență sunt înscriși pe liste suplimentare. La Munchen, potrivit BEC, la ora 13.40 votaseră 1.200 de persoane pe listele suplimentare. Liviu Lazăr, cel care a realizat imaginile video, ne-a precizat că numărul de persoane de la coadă s-a menținut constant la cel puțin 1.000 de persoane, iar la ora 11.00, când a reușit să voteze, coada era deja mai lungă.
ALEGERI 26 MAI: Sibiu, printre județele cu cea mai mare prezență la vot
Ora 21.00 La finalul zilei de vot, la Sibiu votaseră 209.341 persoane, adică 55,06% din totalul alegătorilor de pe listele electorale. Au fost 181.067 votanți pe listele electorale, 27.564 votanți pe liste suplimentare, 710 votanți cu urnă mobilă. Sibiul a fost pe locul patru din punct de vederea l prezenței la vot, fiind depășit de Ilfov, Cluj și, surprinzător, Giurgiu.
Ora 18.30 La Sibiu încă se votează. Pentru alegerile europarlamentare, până în acest moment, în fața urnelor s-au prezentat 179.608 de sibieni. 156.370 pe listele permanente și speciale. Și numărul celor care au votat pe listele suplimentare a crescut la 22.997 de persoane. 241 de oameni au solicitat urna mobilă. Procent – 47,24%. În privința referendumului, sibienii s-au exprimat într-un număr de 170. 257, adică 44,78%.
Ora 16.30 Procentul sibienilor care au votat a ajuns la 38,19%. Din totalul de 380.193 de sibieni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 145.192. Dintre aceștia au votat pe liste permanente și speciale un număr de 126.578 de cetățeni, 18.449 și-au exprimat votul pe liste suplimentare, iar urna mobilă a fost solicitată de un număr de 165 de oameni.
Ora 14.30 Un număr foarte mare de votanți s-a înregistrat la secția de vot de la Facultatea de Inginerie, unde, probabil, au votat foarte mulți studenți. La ora 14.30, secția depășise 53,9% prezență la vot. În tot județul Sibiu, la această oră au votat 83.288 persoane, prezența la vot fiind de 29,69%, a treia pe țară, după Ilfov și Cluj. Au votat 51.194 de persoane în mediul urban și 32.094 în mediul rural. Au votat 56.004 bărbați și 58.106 femei, la ultima actualizare
Ora 12.30 Sibienii s-au prezentat la urne încă de dimineață în număr foarte mare. La ora 12.30, prezența la vot era una dintre cele mai mari din țară și din istoria alegerilor postdecembriste. În cele mai multe secții de votare prezența depășise 20%, dar erau mai multe secții de vot cu peste 30% prezență la vot. Cea mai mare prezență era, la această oră, la Facultatea de Inginerie, peste 38%
Datele oficiale de la BEC, la 12.30, erau următoarele:
380.183 – Înscriși pe liste permanente și speciale
64.241 – Votanți pe liste permanente și speciale
8.805 – Votanți pe liste suplimentare
26 – Votanți cu urnă mobilă
73.072 – Total votanți
Prezența la vot în județ era de 19,22 %
La mai multe secții de votare, sibienii au format cozi, pentru a-și aștepta rândul la vot, confirmând astfel prezența mare la secțiile de votare.
ALEGERI 26 MAI: A venit la urne îmbrăcată românește
Puțin după ora 9.00, sibianca Paraschiva Mărginean s-a prezentat la urne. Îmbrăcată în costum tradițional românesc, demnă și bucuroasă, a votat „pentru România”. Își purta mândră ia de Mărginime, pe care era prinsă cocarda tricoloră.
La vederea Paraschivei, oamenii care așteptau să voteze au zâmbit admirativ. Parcă, dintr-odată, o înțelegere tacită a apărut între ei. Se citeau pe chipul lor speranța și dorința de bine.
„Sunt româncă get-beget”
Am întrebat-o pe Paraschiva Mărginean de ce a venit la vot și de ce a ales să se îmbrace românește? Răspunsul a venit firesc. „Sunt româncă get-beget. Sunt mândră de asta și o arăt ori de câte ori am ocazia. În suflet sunt tot timpul! De asta am ieșit la vot și tot din acest motiv m-am îmbrăcat așa. Doresc binele acestei țări atât de frumoase. Doresc binele copiilor și nepoților mei. Vreau să ne fie bine în țara noastrăp”, a spus Paraschiva, cu lacrimi în ochi.
Votul, un drept câștigat cu lacrimi
„Nu-i înțeleg pe oameni, atunci când spun că nu îi interesează politica sau când afirmă că nu vor vota. A vota este un drept câștigat și plătit cu sânge. Dezinteresul și ignoranță nasc aceleași lucruri, iar asta nu se mai poate întâmpla”, a afirmat Paraschiva Mărginean.
Meci greu în deplasare: Gaz Metan joacă la Călărași, cu Dunărea
Gaz Metan are meci greu, astăzi, în penultima etapă a play-out-ului Ligii I la fotbal. Medieșenii joacă în deplasare cu Dunărea Călărași una dintre formațiile care se luptă cu disperare să rămână pe prima scenă fotbalistică a țării.
Medieşenii se bat cu Dinamo pentru locul întâi în play-out şi are nevoie de cele 3 puncte în întâlnirea de la Călăraşi, mai ales că bucureştenii au avantajul meciurilor directe. Cu două etape înainte de finalul sezonului, „lupii negri” au 42 de puncte şi golaveraj +13, iar dinamoviștii au tot 42p şi golaveraj +10.
În întâlnirile directe din play-out, rezultatele au fost Gaz Metan – Dinamo 2-1 şi Dinamo – Gaz Metan 2-0. În ultima etapă, Gazul va avea o simplă formalitate, pentru că va juca acasă cu Concordia Chiajna, echipă care a retrogradat matematic, astfel că va conta foarte mult rezultatul medieşenilor la Călăraşi.
Până acum, Dunărea Călărași şi Gaz Metan Mediaș s-au întâlnit de 3 ori în Liga 1 Betano, bilanțul fiind de 3 rezultate de egalitate, toate încheiate 0-0.
Partida dintre Dunărea Călărași și Gaz Metan Mediaș se va desfășura astăzi de la ora 18.
ALEGERI 26 MAI: Prezență la vot masivă. Date în timp real de la BEC
Românii s-au trezit cu noaptea în cap, mânați de dorința de a se prezenta la urne. În această zi, oamenii trebuie să-și exprime voința electorală pentru alegerile europarlamentare, dar și pentru referendumul organizat la propunerea președintelui României, Klaus Iohannis, privitor la Justiție.
În premieră, Biroul Electoral Central actualizează și publică datele culese din secțiile de votare în timp real.
Ora 18.00 Alegătorii încă se prezintă masiv la urne. La această oră, și-au exprimat opțiunile pentru alegerile europarlamentare 7.234.012 alegători, tradus în procente – 39,59%. Datele BEC arată că 6.282.271 de alegători de pe listele permanente și speciale din România s-au prezentat la urne, iar pe listele suplimentare au votat 926.175. Urna mobilă a fost solicitată de 25.566 de persoane. În diaspora și-au exprimat votul 246.196 de alegători. În ceea ce privește referendumul, s-au exprimat un total de 6.101.090 de persoane, iar în Diaspora 243.776.
Ora 16.00 Numărul celor care s-au prezentat la urne, înscriși pe listele permanente și speciale, este de 4.959.162 Pe liste suplimentare s-au acumulat 722.925 de voturi, iar solicitările pentru urna mobilă însumează 13.865. Totalul voturilor exprimate atinge cifra de 5.695.952. Procent – 31,18%. În afara granițelor țării au votat 180.542 de persoane.
Ora 15.00 Numărul de votanți a depășit 5 milioane: 5.069.313 alegători au fost prezenți la urne, până acum. Prezența la vot era de 27,86%. În opt județe s-a depășit deja pragul de 30% prezență la vot. În diaspora au votat 155.197 de persoane.
Ora 14.00 4,3 milioane de votanți, 23,9% prezență la vot. 2,6 milioane de votanți din mediul urban, 1,7 milioane votanți din mediul rural;
Ora 12.00 2,7 milioane de votanți, 14,9% prezență la vot.
Ora 10.00 Potrivit acestuia, pe liste permanente și speciale sunt înscriși 18.267.732 de alegători. Până la această oră, au votat 1. 166.468 de persoane, dintre aceștia 170.960, pe listele suplimentare. 336 de oameni au solicitat urna mobilă, în spital sau la domiciliu. Total votanți, arată BEC 1.361.565, adică 7,45%.
Prezența la vot în Sibiu
În județul Sibiu au fost amenjate 373 de secții de votare pentru 380.183 de cetățeni cu drept de vot. Până la această oră, au votat
26.645 – pe liste permanente
4.095 – pe liste suplimentare
8 – solicitări urnă mobilă
Total votanți 31.309
Procente 8,23%
FOTO – Două persoane rănite într-un accident rutier pe DN 14
Două persoane au fost rănite, sâmbătă după amiaza, în urma unui accident rutier produs pe Drumul Național 14, la intrarea în localitatea Târnava.
În urma accidentului, două persoane au fost transportate la spital. Șoferul unui autoturism condus dinspre Sibiu nu a adaptat viteza și a pierdut controlul direcției de deplasare. Mașina a ieșit în afara drumului apoi a revenit și s-a oprit pe partea carosabila.
Autoturismul a fost condus de un tânăr din Mediaș în vârstă de 23 ani. Alături de acesta se afla o tânără în vârstă de 20 ani din Dumbrăveni, ambele victime fiind transportate la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Performanțe excepționale pentru tenisul de masă din Mediaș
Performanțe de excepție pentru tenisul de masă din municipiul Mediaș. Mara Moca, sportivă de la Clubul Sportiv Municipal din oraș a câștigat locul întâi la Campionatul Uniunii Europei de Est.
Competiția internațională s-a desfășurat în localitatea Bălți din Republica Moldova. Mara Moca a câștigat competiția la categoria de vârstă 2007. De asemenea, Beatrice Hila a ocupat locul al treilea la categoria de vârstă de 2004-2006. Sportivii de la CSM Mediaș s-au aflat în perioada 22-24 mai în localitatea Bălți din Republica Moldova, acolo unde s-a desfășurat Campionatul Uniunii Europei de Est.
Tinerii de la Secția de Tenis de Masă a Clubului Sportiv Municipal Mediaș au participat pentru prima dată la un concurs internațional. Mara Moca, Beatrice Hila, Gabriela Herciu, Mădălina Moga, Cristian Cîndea și Andrei Pînzar au concurat la individual, pe echipe dar și în proba mixtă. Ei au fost însoțiți de antrenori Viorel Stere și Dan Daniel.
Viceprimarul Răzvan Pop și-a dat demisia. În locul său ar putea fi ales Tiberiu Drăgan, de la PNL
Așa cum Sibiu 100% anticipase, începând din 30 mai, la conducerea Primăriei Sibiu și Consiliului Local Sibiu se vor produce unele modificări importante. Viceprimarul Răzvan Pop și-a înaintat demisia din funcția de viceprimar, iar Adrian Bibu va fi validat în postul de consilier.
Începând de săptămâna viitoare, Sibiul va avea un nou viceprimar, cel mai probabil în persoana lui Tiberiu Drăgan, director Electrica și consilier local din partea PNL. Potrivit înțelegerii dintre FDGR și PNL, liberalii au dreptul la un post de viceprimar, iar propunerea pe care o face partidul ar treui susținută de partenerii de la FDGR, deci nu ar trebui să fie probleme de validare, chiar dacă PNL nu are majoritate. Răzvan Pop și-a depus demisia la secretariat pe 22 mai, el urmând să rămână doar consilier local. În plus, se pare că el va renunța și la funcția de președinte al organizației municipale PNL Sibiu, în locul lui urmând să fie ales Adrian Bibu, directorul Sălii Transilvania. Acesta va fi validat pe 30 mai, în ședința Consiliului Local Sibiu, în postul de consilier local în locul lui Virgil Popa, care a demisionat luna trecută. Bibu va face parte, potrivit proiectului de hotărâre, din Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură.
Pentru anul viitor, Adrian Bibu ar trebui, dacă lucrurile decurg potrivit planurilor PNL, să fie candidat al acestei formațiuni la postul de primar al Sibiului.
26 mai – Mergem la vot! (pentru Parlamentul European și referendum)
Duminică 26 mai, peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați la urne. Ei vor vota listele pe care cele 23 de partide care s-au înscris în lupta electorală le-au prezentat Birului Electoral Central. Pe fiecare listă vor fi nume ale candidaților, în ordinea stabilită de fiecare partid.
Candidații și partidele din care fac parte se vor lupta pentru 32 de locuri de europarlamentar, la care se va mai adăuga un loc la momentul la care Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană.
În funcție de numărul de voturi pe care îl va primi fiecare partid, respectiv, fiecare candidat independent, Biroul Electoral Central va stabili un procent pe baza căruia va distribui numărul de mandate de europarlamentar. Pentru a intra în calculele acestor mandate, partidele trebuie să primească cel puțin 5% din voturile valabil exprimate de românii care vin la vot, acesta fiind pragul electoral în toată Uniunea Europeană.
Candidații independenți care s-au înscris în lupta pentru Parlamentul European trebuie să obțină cel puțin 3,2% din voturile valabil exprimate pentru a primi un mandat de parlamentar.
Care sunt pașii pentru alegerea unui nou Parlament European și a unei noi Comisii Europene
Parlamentul European este cea mai importantă instituție din Uniunea Europeană, ea având un rol legislativ și, în același timp, de control al Comisiei Europene, cea care este un veritabil guvern al Uniunii Europene.
Activitatea celei de a 8-a legislaturi a Parlamentului European a luat sfârșit pe 18 aprilie 2019. În perioada 23-26 mai, cetățenii din toate state membre își vor alege, prin vot direct, deputații care vor forma noul Parlament.
Pe 19 aprilie a început pauza dintre legislaturi, care include și perioada alegerilor. Negocierile în curs cu statele membre asupra propunerilor legislative au fost suspendate la finele lunii februarie. În cazurile unde nu s-a ajuns la un acord, Parlamentul a putut vota asupra poziției sale sau a încheiat prima lectură, urmând ca următorul Parlament să continue lucrările.
Retragerea Regatului Unit din UE
În urma acordului convenit pe 10 aprilie în cadrul summit-ului european special, retragerea Regatului Unit va avea loc cel târziu pe 31 octombrie. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit are acum obligația legală de a participa la alegerile europene.
Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate (Articolul 50 alineatul (2) din Tratat).
Următorul Parlament European
– Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice.
– Pentru formarea unui grup politic este necesar un număr de 25 de deputați, provenind din cel puțin un sfert din statele membre.
– Grupurile politice trebuie să îşi anunţe componenţa până pe 24 iunie.
– Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentul, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg.
– Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.
O nouă Comisie Europeană
– Statele membre vor numi un candidat pentru postul de Președinte al Comisiei Europene (echivalentul unui prim-ministru), în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.
– Parlamentul trebuie să-și dea acordul asupra noului Președinte al Comisiei prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaților).
– În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună (Consiliului European hotărând cu majoritate calificată).
– Comisarii desemnaţi, propuşi de statele membre, şi Preşedintele ales al Comisiei trebuie să obţină aprobarea Parlamentului înainte ca noua Comisie să îsi poată prelua mandatul la începutul lunii noiembrie .(Date extrase din documentele Parlamentului European)
Duminică votăm la Referendumul pe Justiție
Duminică, alegătorii din România care se prezintă la urne, vor putea vota atât pentru Parlamentul European, cât și pentru Referendumul pentru Justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă pe toate canalele a fost subliniat, în toți acești ani, că referendumurile în România sunt doar consultative, adevărul este că „poporul este suveran”, așa cum spune Consituția României. Chiar și Curtea Constituțională a României a subliniat că votul popular în cazul referendumurilor trebuie să fie aplicat în legislație, atunci când vizează temele și subiectele votate. De aceea, votul nostru la Referendumul pe Justiție este foarte important. Parlamentul României nu va putea legifera altfel decât în conformitate cu decizia pe care cetățenii României o vor lua prin vot pe cele două subiecte regăsite în întrebări.
Cele două întrebări vor avea buletine de vot separate, așa a decis Guvernul României, astfel că votanții trebuie să primească de la comisia de votare, pe lângă buletinul de vot de la europarlamentare, și cele două buletine pentru referendum.
Prima întrebare:
- Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?
Amnistia și grațierea se referă la două procese diferite: în cazul unei amnistii, sunt vizate faptele comise până la data amnistiei, indiferent dacă persoanele au fost prinse sau nu, condamnate sau nu. Grațierea se referă la persoane care au fost deja condamnate. În cazul întrebării de la referendum, cetățenii trebuie să spună dacă sunt de acord să se interzică amnistia și grațierea pentru fapte de corupție.
A doua întrebare:
- Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională?
A doua întrebare e mai complicată și vizează ordonanțele de urgență în domeniul infracțiunilor. Guvernul are dreptul, acordat ed parlament, să emită ordonanțe de urgență, care au caracter de lege până la (re)votarea lor în parlament. Prima parte a întrebării oferă ocazia cetățenilor să spună dacă sunt de acord ca Guvernul României să nu mai aibă dreptul de a da ordonanțe dacă ele legiferează domeniul infracțiunilor. A doua parte a întrebării vizează dreptul unor instituții de a ataca ordonanțele de urgență emise de guvern la Curtea Constituțională. Acum nu se poate, OUG-urile intră în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial în comparație cu legile, care pot fi atacate, înainte de a intra în vigoare, de președinte și de alte instituții. Cetățenii vor trebui să răspundă cu DA sau NU la ambele părți ale întrebării.
Dincolo de întrebări, prezența la Referendum este esențială pentru ca acesta să fie validat. Potrivit legii, este necesar ca 30% din persoanele de pe listele electorale permanente să se prezinte la vot și, în același timp, 25% din persoanele de pe listele electorale permanente să își exprime un vot valid (DA sau NU).
O invalidare a acestui referendum ar da încuraja guvernanții să emită ordonanțe de urgență pentru grațierea și aministierea faptelor de corupție.
