Numărul autovehiculelor din Sibiu crește vertiginos, astfel că tot mai mulți sibieni îngroașă cozile formate în fața ghișeelor cu scopul de a-și înregistra autoturismele. Pentru a evita aglomerația și pentru a reduce timpul de așteptare la ghișee, administrația municipală a decis prelungirea programului de încasări ale Direcției Fiscale Sibiu.
Noul orar de lucru pentru înregistrarea autovehiculelor, anunțat de Primăria Sibiu, este:
Luni – Joi, între orele 08.00. – 15.15.
Vineri, între orele 08.00. – 12.00.
Reamintim sibienilor că sediul Direcției Fiscale Sibiu s-a mutat, din data de 11 martie, pe Strada Turismului, aici fiind singurul ghișeu de înregistrare a autoturismelor.
Totodată, pentru că Primăria Sibiu găzduiește Summit-ul European, cele două ghișee la care se încasau taxele și impozitele contribuabililor au fost închise. Ele vor fi redeschise după data de 9 mai.
Cei care vor să-și achite în această perioadă obligațiile către stat, au și alte posibilități de plată, în afara ghișeelor Direcției Fiscale din sediul de pe strada Turismului. Acestea sunt punctele de încasare din sediul Primăriei Sibiu de pe bulevardul Victoriei și la ghișeele oficiilor poștale din oraș. În plus, se poate face plata electronică pe platforma e-administrație sau prin instrumentul Xpress de pe www.sibiu.ro, prin robotul de la băncile BRD și BCR sau prin virament bancar.
Program prelungit pentru înregistarea autoturismelor la ghișeele fiscale
Alexandru Dumbravă: „Cel mai important este dacă elevul vine sau nu cu plăcere la școală”
Sibiul a atras fonduri europene pentru educație prin patru mari proiecte. Acestea se derulează de anul trecut, în oraș și în câteva zone rurale din apropiere. Valoarea lor totală este de peste 16 milioane de lei. Vorbim aici despre „Edica – Educație, Dezvoltare instituțională, Capacitate administrativă”, „EduCaT – Educație Durabilă de Calitate pentru Toți”, „Fii practic, mergi la școală” și „Competență, inovare și profesionalism în educație”. Scopul acestor proiecte este acela de a crește calitatea învățământului în școli defavorizate, prin parteneriate cu ONG-uri și firme, precum și prin implicarea activă a comunității. Beneficiari unici sunt, până în momentul de față, 1.300 de copii, iar în curând, numărul aceastora va crește la 1.800 de copii. Sunt proiecte prin care se promovează o schimbare de viziune asupra educației, se sprijină comunitățile sărace pentru a avea acces la educație, iar, cel mai important, în miezul acestor proiecte sunt copiii.
Alexandru Dumbravă, directorul Casei Corpului Didactic Sibiu, instituția care le implementează, spune că sprijinul primit din partea dascălilor a fost vital pentru a putea demara activitatea proiectelor.
Ce ne puteți spune despre aceste proiecte din zona educației, un segment, așa cum știm, destul de vulnerabil în România. Dincolo de limbajul administrativ și de datele stufoase din documentele oficiale, care este numitorul comun al acestor proiecte și ce își propun ele în linii mari?
Numitorul comun este dorința noastră, a echipei de la CCD Sibiu, de a da șansa la o educație de calitate tuturor copiilor din aceste comunități, iar cadrelor didactice care au dorit să ni se alăture în aceste proiecte, să le oferim tot sprijinul de care au nevoie în activitatea lor de zi cu zi. Practic, există două linii de finanțare pe care se puteau accesa fonduri de către instituțiile de învățământ, mai cunoscute sub numele de „Școala pentru toți” și „Profesori motivați în medii defavorizate”. Am visat la șansa de a implementa astfel de proiecte încă de când eram director la Școala Gimnazială Roșia, dar în acea perioadă nu a existat o astfel de linie de finanțare cu fonduri europene. Ideea proiectelor pe „Profesori motivați în medii defavorizate” are la bază un model mai vechi, „Teach for America”, cu care s-a cochetat și pe la noi. Practic, încercăm să oferim profesorilor care lucrează în comunități catalogate ca fiind defavorizate sprijin în desfășurarea activității lor prin oferirea de cursuri de formare acreditate, în mod gratuit, pe tematici de care au nevoie, organizarea de întâlniri de formare și diseminare, formarea unei baze de date de bune practici, suport pentru navetă, concursuri de proiecte finanțate cu premii în bani, dotări pentru școlile participante. Pe cealaltă linie de finanțare, activitatea de bază constă în oferirea, în mod gratuit, de activități de genul școală după școală, atât pentru copiii de grădiniță, cât și pentru elevii de ciclu primar și gimnazial. Astfel de activități presupun ore suplimentare de matematică, limba română, limba engleză și TIC, acestea insoțite de o masă pentru fiecare participant, în fiecare zi de program. Aceste activități sunt dublate de ore de consiliere oferite atât elevilor, cât și părinților, atât individual, cât și în grup. De asemenea, la nivelul fiecărei comunități cuprinse în aceste proiecte, avem în formare și clase de A Doua Șansă (ADS), clase în care elevii sunt adulți care doresc să își finalizeze la maturitate studiile nefinalizate la timp. Elevii beneficiază de asemenea de excursii tematice, subvenții, concursuri cu premii, consiliere pentru orientare în carieră.
Cunoașteți foarte bine localitățile în care se derulează trei din cele patru proiecte. Sunt zone sărace, în care oamenii se preocupă întâi de toate să aibă ce mânca, abia apoi să-și trimită copiii la școală. Se știe că rata de abandon școlar este mai ridicată în mediile vulnerabile în care nici părinții nu au avut acces la educație. Cum îi convingeți că educația le e necesară?
Cred că, în mare măsură, toată lumea știe că educația este cel mai sigur pas pentru a realiza ceva cu viața ta, pentru a-ți putea atinge visele. Toți oamenii doresc să fie independenți financiar, să poată să fie de folos familiei, să fie proprii lor stăpâni. Ori educația este calea cea mai sigură și mai scurtă spre implinirea acestei dorințe. Cele două proiecte de tip „Școala pentru toți, EDUCAT„ și „Fii practic. Mergi la școală!”, se desfășoară în județul Sibiu, în localitățile Roșia, Nou, Nocrich, Alțâna, și, în curând, în Chirpăr și Vurpăr. Avem aproape 2.000 de copii ca și beneficiari și o mulțime de dascăli cu care colaborăm. De fapt, sprijinul primit din partea lor a fost vital pentru a putea demara activitățile proiectelor, mulțumindu-le și pe această cale pentru răbdarea de care au dat dovadă și dorința de a face tot ce le este posibil pentru a-și ajuta elevii. Cu celelalte două proiecte, „Profesori motivați în medii defavorizate”, este o altă poveste. În primul dintre ele, „EDICA”, avem ca beneficiari cadre didactice de la școlile cu personalitate juridică Alțâna, Nocrich, Chirpăr, Roșia, Mihăileni, Laslea, Brateiu, Bazna, Târnava, Bruiu, Ighișu Nou, Hoghilag, la care se adaugă încă 6 școli din Dej, Cluj Napoca și Turda. În total, sunt peste 450 de cadre didactice care vor beneficia de 6-7 cursuri de formare, traininguri, întâlniri cu personalități interesante, conferințe, concursuri cu premii. Ultimul proiect a venit ca o colaborare cu fundația Roma Education Fund, un partener mai vechi de-al meu, pe care nu l-am putut refuza, și așa am ajuns în situația de a face formări și cu peste 250 de cadre didactice din județele Mureș și Iași. Pentru Sibiu, Mureș și Iași, toți formatorii noștrii sunt sibieni, iar pentru Cluj primim și sprijinul unor formatori ai CCD Cluj cu care am mai colaborat. Astfel, CCD Sibiu a ajuns ca, de la 10 angajați în mod normal, acum să aibă pe statele de plată peste 150 de persoane.
De ceva timp, Sibiul și zonele din împrejurimi se dezvoltă din punct de vedere economic vâzând cu ochii. Proiectele pe care le derulați spuneți că vor dura trei ani. Credeți că șansele de angajare ale adolescenților prinși în aceste proiecte vor crește?
Cred cu tărie că da, piața muncii din zonă este ca un burete care absoarbe tot ce apare, important este ca noi să îi ajutăm să nu ajungă în abandon școlar și să îi motivăm să devină o forță de muncă cât mai calificată și oameni frumoși. Un studiu referitor la șansele pe care le are un elev de a ajunge în abandon școlar, la care am participat cu Școala Gimnazială Roșia, printr-un proiect POSDRU, efectuat pe o perioadă de 2 ani în toate regiunile țării, mi s-a întipărit în minte. Conform rezultatelor acestui studiu desfășurat pe mai bine de 2.000 de elevi din diferite medii, mai important decât numărul de cărți din casă, locul elevului în prima sau în ultima bancă, nivelul de bunăstare al familiei, nivelul de studii al părinților este dacă elevul vine sau nu cu plăcere la ore. Dacă profesorul reușește să facă ora suficient de interesantă încât elevul să vină cu drag, atunci acel elev are șanse uriașe să termine studiile și să își găsească drumul potrivit în viață. Deci da, cu profesori motivați, emanând viață și prospețime, și cu sprijin suplimentar, șansele acestor copii de a-și face o viată așa cum și-o doresc, cresc.
În același timp, presupun că aveți în vedere și beneficii pentru comunitate. Până la urmă, ce au de câștigat comunitățile mici prin proiecte educaționale?
Totul. Copiii sunt viitorul, copiii sunt totul. Dacă nu îi avem și nu îi creștem frumos astăzi vom plăti enorm mâine ca națiune și comunități. De-a lungul istoriei nu au supraviețuit nici speciile cele mai puternice, nici cele mai rapide, ci cele care au reușit să se adapteze cel mai bine la mediu, la realități. Școala din ziua de astăzi ar trebui să îi invețe pe copii să fie plini de viață, mereu atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Cum spunea bunica mea – să aibă spirit în ei. Și, aș mai adăuga, să nu uite, în această cursă a tehnologizării fiecărui aspect din viața noastră, să își păstreze umanitatea cu care se nasc, empatia, demnitatea.
Atunci când se scrie un proiect, cei care vor să-l implementeze își propun lucruri mărețe, de aceea, raportate la realitățile românești, obiectivele pot părea uneori utopice. Dacă ne mutăm din hârtii, unde totul pare minunat, coerent și tangibil, în teren, ce vom constata? Care sunt, de fapt, cele mai stringente probleme cu care vă confruntați?
Modificarea datelor din teren, de la data aplicării pentru finanțare, până la data începerii implementării proiectului, cauzează o mulțime de probleme cu care deja ești copleșit chiar înainte de a începe. Urmează un tăvălug de clarificări, notificări, acte adiționale, care pot să îți mănânce, până la aprobare, luni întregi. Și, în toată această perioadă, muncești enorm dar, pe teren, nu se văd rezultate. Apoi, apar problemele de personal, încadrarea în termene, constatarea că, uneori, prin proiect s-au strecurat erori, linii lipsă la buget etc. Și, dacă reușești să nu clachezi în primele luni, încep să îți crească șansele de a finaliza proiectul. Foarte sensibile sunt, de asemenea, relațiile cu oamenii. Noi suntem o instituție mică, cu vreo 10 angajați, în mod normal. Acum cred că am depășit 150 de angajați pe care trebuie să îi plătim lună de lună, să îi ascultăm. Desigur, există un nucleu cu care tragi de rupi, dar fiecare om este important și poate face ca proiectul să meargă sau să crape. Pe „Educat”, de exemplu, am început cu grup țintă anticipat doar din Alțâna și Nocrich, fiind apoi nevoiți să facem act adițional pentru a aduce și alte comunități în proiect. Suntem mereu cu ochii la termene, la indicatori, adesea ajungi să îți măsori viața în timpii dintre raportări, notificări, clarificări etc. În anul 2016, când am început toată aventura depunerii proiectelor, am spus că scriem mai multe, sperând să iasă unu, maxim două. Au ieșit câștigătoare patru din cinci. Suntem singura instituție din învățământul preuniversitar din România, fie că vorbim de școală, Casă a Corpului Didactic sau Inspectorat Școlar, care are mai mult de două proiecte în derulare pe fonduri europene. Iar, la acestea, mai puneți la socoteală și două Erasmus+ derulate în ultimii doi ani. Toate acestea, ca bonus, pe lângă activitatea normală a fiecărui CCD.
Reporter: În final, ce vă supără sau vă enervează peste măsură? Și, în același timp, care este cea mai mare satisfacție/bucurie pe care v-o aduce implicarea în astfel de proiecte?
Cel mai tare mă supără faptul că nu pot fi aproape de familie atât de mult pe cât îmi place să fiu. Urăsc munca de birou, deși am parte de ea la greu, am crescut la țară și îmi place să trăiesc cât mai mult în aer liber. Și acest lucru, adesea, devine un lux.
Cea mai mare satisfacție este să văd că, în ciuda tuturor obstacolelor, proiectele merg mai departe. Mă bucur să constat că s-au format, nu peste tot, dar destul de mult, echipe care au învățat să lucreze bine. Mă bucur să stau de vorbă cu părinți mulțumiți, cu profesori și elevi care se declară mulțumiti de ceea ce se întâmplă.
Bătălia Cărților continuă și în 2019
Pentru a cincea oară, municipiul Mediaș intră în Bătălia Cărților, un eveniment care își propune promovarea literaturii contemporane pentru copii și adolescenți.
Sub egida Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Biblioteca Municipală „Stephan Ludwig Roth” Mediaș, în calitate de organizator și Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, în calitate de inițiator, lansează cea de a cincea ediție a Concursului naţional de lectură „Bătălia Cărţilor”.
Concursul se desfășoară pe două secțiuni: 11-13 ani și 14-18 ani. Participanții înscrişi vor avea de citit zece cărți, cărora le vor da calificative de la 1 la 5 în carnetul de lectură primit, şi vor întocmi fişe de lectură pentru fiecare. Perioada de desfășurare este martie – octombrie 2019.
Scopul competiției este de promovare a literaturii contemporane pentru copii şi adolescenţi și a preferinţei pentru lectură în afara bibliografiei şcolare, unul dintre obiectivele urmărite fiind însuşirea de către participanţi a competenţelor de lectură, respectiv înţelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii în scris (întocmirea unei fişe de lectură) şi oral, în cadrul unei dezbateri.
Lista cărţilor incluse în concurs este unică la nivel naţional, înscrierea la concurs este gratuită, dar este condiționată de deținerea permisului de intrare la bibliotecă, iar pentru participarea la finală de lecturarea celor zece cărți până la sfârşitul lunii septembrie. Fiecare participant va primi la înscriere lista cărților incluse în concurs, un carnet de lectură și un model de fisă de lectură.
Ilie Stănescu, profesorul care a pus Sibiul pe harta internațională a matematicii
Ilie Stănescu este un nume cu rezonanță în lumea matematicii românești. A fost ilustru profesor, timp de 43 de ani, la actualul Colegiul Național „Octavian Goga”, din Sibiu, și un matematician apreciat de întreaga țară. Orice copil care a fost în școală până în anul 2005, la un profil de real, a studiat din manualele create de Ilie Stănescu. Reputatul profesor spune că, în ceea ce privește matematica, a pus pe hartă orașele Pucioasa și Sibiu, acolo unde a fost profesor. Mulți dintre elevii lui sunt acum academicieni, profesori universitari în America, matematicieni cu zeci de cărți publicate sau cercetători. În anul 1965 devine primul profesor din țară cu o elevă care a câștigat o Olimpiada Internațională de Matematică. În acel an, competiția fusese ținută la Berlin. Presonalitatea profesorului Stănescu uimește din nou, după anul 1992, an în care își pierde soția, când, aflat într-o regăsire continuă, descoperă poezia. De atunci și până acum, a scris și lansat șase volume de poezie, pentru suflet, pentru minte și pentru spirit. Devine, astfel, al doilea poet matematician, alături de Ion Barbu, cel puțin în conștiința sibienilor.
Nu se poate să nu ai emoții atunci când mergi să cunoști pe cineva ca profesorul Ilie Stănescu. Ne mai întâlniserăm de câteva ori la redacție. Venea să ne roage să scriem despre lansările cărților sale și am dat mâna cu el să-l întreb ce mai face. Are 88 de ani, este înalt și mândru, iar inteligența i-o descoperi în ochii de un căprui închis, sclipitor. M-am întrebat ce fel de om este și, ca să aflu, i-am propus să ne întâlnim și să-mi povestească despre el. A fost mai mult decât bucuros să mă primească la el acasă unde am povestit despre viață, despre matematică, despre poezie. Cum să nu ai emoții când urmează să cunoști un astfel de om?
Ilie Stănescu s-a născut la 20 iulie, în zi de Sfânt Ilie, de unde îi vine și numele, în anul 1931, la Costești, județul Argeș pe atunci, un sat aflat la 20 de kilometri Sud de Pitești. În vara aceasta împlinește 88 de ani. Oricât de intens i-ai privi chipul, nu se văd acești ani. Tatăl său era mecanic de locomotivă, iar mama casnică. A trăit împreună cu bunicul matern, taica mare, cum îi spunea, care i-a fost mentor. Își amintește că dragostea de țară a moștenit-o de la tatăl său, care cunoștea România ca-n palmă, prin prisma meseriei lui. A crescut într-o familie total opusă celor de astăzi, cum are să povestească profesorul. Au fost șase copii la părinți, trei băieți și trei fete. Încă de mic a avut o cultură bogată insuflată de bunicul matern și un patriotism moștenit de la cel patern.
„Bunicul meu din partea tatălui a fost Constantin Stănescu. El a murit în anul 1916, în război, acolo unde lupta alături de fratele lui, Gheorghe Stan. Împreună au luptat și în războiul de independență de la 1977, la Plevna. Bunicul avea 23 de ani, iar sergentul Gheorghe Stan avea 25 de ani. Dacă dați pe internet pe Wikipedia îl găsiți pe Gheorghe Stan ca eroul de la Plevna, despre care se scrie în Povestea unei coroane de oțel, a lui George Coșbuc, și am toate motivele să cred că poezia Sergentul scrisă de Vasile Alecsandri este inspirată de Gheorghe Stan. Acesta a capturat steagul turcilor la Plevna, a fost decorat de Carol I și de Țarul Rusiei și a fost un om respectat de o țară întreagă, primit cu onoruri. Dar toate acestea sunt stinse și uitate acum. Pe atunci, exista un patriotism înnăscut la sat, crescut din iarbă și pomi, natural, Dumnezeiesc. Îmi amintesc de flăcăii ca stejarii plecați în Al Doilea Război Mondial. Nu s-a mai știut nimic de ei, de Stan a lui Bădoi, Ioniță Chernescu, Rică a lui State, oameni plecați despre care nu se mai știe nimic”, spune cu o oarecare tristețe în glas, profesorul Stănescu.
Matematician din întâmplare
Școala generală a făcut-o în Costești, în clasa învățătoarei Cecilia Albulescu, fata preotului Vișinescu care a murit ars în biserică, alături de enoriași, în vinerea Paștelui, în anul 1930. A urmat apoi Liceul Comercial la Pitești, șapte ani, iar ultimul an l-a făcut la Roșiorii de Vede. Liceul l-a făcut pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, cu vacanțe lungi, printre bombardamente și stresul unui război. Chiar dacă era doar un copil, își amintește și acum de răceala și prăpădul pe care-l făceau, în trecere, rușii și de revelioanele petrecute cu armele pe masă.
Matematician a ajuns din întâmplare, hazard, după cum povestește profesorul. După terminarea liceului, pentru a nu ajuge la securitate, unde primise repartizare, a ales să-și continue studiile în învățământul superior. Pentru că era fiu de chiabur (țăran înstărit), nu avea mari șanse să fie primit la facultate, așa că a decis să plece la București fără acte la el. La Politehnică a fost respins și, pentru că era exclus să încerce la română, alege să meargă la Facultatea de Matematică. Acolo dă de o secretară mult mai înțelegătoare, care este de acord să-l înscrie, cu condiția ca mai departe să se descurce. În toamna anului 1951 este admis la Facultatea de Matematică – Fizică a Universității C.I. Parhon din București.
„Abia în acel moment a început cu adevărat greul. Primul semestru a fost un chin. Îmi plăcea matematica, dar făcusem exact cât mi s-a cerut. În liceu l-am avut ca profesor de matematică pe profesorul de sport. Cât ne-a putut învăța? Am petrecut ore în șir cu materia în mână, am stat nopți întregi să rezolv exerciții și probleme. Mi-am înebunit colegii cu întrebări. Cel care supraveghea biblioteca își punea mereu o părtură în geam, pentru că eu rămâneam în sala de lectură toată noaptea să învăț și el nu putea să doarmă. Am învățat pe rupte și am trecut toate examenele. Am iubit matematica din clipa în care am început să o înțeleg”, spune Stănescu.
După terminarea facultății, în 1954 a fost repartizat la Moinești, post pe care l-a refuzat, ca mai apoi, să ajungă profesor la Pucioasa, acolo unde a predat timp de 7 ani, până să vină în Sibiu.
„A fost o perioadă pe care o consider ca fiind cea mai frumoasă din viața mea. Eram un tânăr și dedicat profesor de matematică. Prima generație pe care am avut-o era în an teminal, dar nu avuseseră profesor calificat de matematică. Eram într-o situație imposibilă. Ei nu cunoșteau nici măcar materia de bază. A fost deosebit de greu, dar foarte frumos, pentru că înțelegeau, eram aproape de ei, știam cum să-i fac să lucreze. Am avut și rezultate extraordinare. Am pus Pucioasa și Sibiul pe hartă în ceea ce privește matematica”, spune Ilie Stănescu.
La Pucioasa și-a cunoscut și soția, pe atunci o tânără absolventă de matematică și fizică, din Armeni, județul Sibiu. Ea este și cea care îl îndrumă spre Sibiu, atunci când nu au găsit locuri la Pitești. Asa ajunge profesor de matematică la actualul Colegiu Național „Octavian Goga” din Sibiu, unde rămâne la catedră timp de 36 de ani, cu mici întreruperi, în care a predat matematica în străinătate.
Sibiul nu era pe harta matematicii înainte de venirea lui
Este foarte greu, dacă nu imposibil, să cuprinzi într-un articol de ziar întreaga biografie și meritul profesorului Ilie Stănescu într-ale matematicii. În toți anii săi de carieră mulți copii au iubit și înțeles matematica datorită lui. Le-a pus pe bancă trei din cele cinci manuale de matematică de liceu semnate de el. O parte dintre aceste manuale le-am avut și noi în ghiozdane, cei care mai eram în școală prin 2005. „Analiză matematică”, de clasa a XI-a, profesorul o consideră una dintre cele mai bune cărți ale lui, iar în „Analiză matematică”, cls. a XII-a, modul în care este introdusă integrala este unic în țară.
Din 1968 și până în 1970 este și directorul Colegiului „Octavian Goga”, pe atunci Liceul Nr. 3 din Sibiu, postură din care publică „Supliment de Matematică”, prima revistă de specialitate la nivel de liceu. În anul 1971 duce matematica lui peste hotare. Este trimis să predea în străinătate, întâi în Republica Guineea, apoi în Maroc, iar din anul 1975 revine la Goga.
Are nenumărați elevi câștigători de olimpiade naționale și mult timp, a fost singurul profesor din România care a avut o elevă printre câștigători la o Olimpiada Internațională de Matematică, în persoana Lilianei Bucur. De asemenea, Ioan Dăncilă, tot elev de-al profesorului, a fost selectat în lotul României și a luat locul I la Olimpiada Internațională de Matematică de la Moscova.
„Din punct de vedere matematic, Sibiul nu exista pe hartă când am venit eu. La mine la clasă, pe bancă era caietul și gazeta matematică. Predam matematica multor copii. Ei veneau la mine, nu-i forțam. Le-am introdus microbul acesta. Matematica este mai rea decât tutunul atunci când începi să o pricepi. Îți creează o dependență. Nu vi s-a întâmplat niciodată ca atunci când nu reușiți să rezolvați o problemă matematică, să nu puteți dormi? Ce-i drept, am prins și o perioadă de avânt a matematicii. România avea matematicieni cu care putea susține toată Europa. Și de ce să nu fi fost așa, când matematica este peste tot, este fundația nevăzută. Ea dezvoltă raționamentul. Este în biologie, în chimie, în fizică și până și în limbajul din justiție găsim matematica”, spune mândru profesorul.
Odată cu poezia l-a descoperit și pe Dumnezeu
De poezie s-a apucat la fel de întâmplător ca și de matematică. Profesorul spune că a fost ca un fel de căutare a liniștii. O avea în matematică, dar căuta o altfel de liniște. După moartea soției sale, pe 31 mai 1992, a avut o perioadă lungă de meditație.
„A fost o perioadă de căutări pentru mine și în aceste căutări aș putea spune că l-am găsit pe Dumnezeu, într-un mod cu totul și cu totul diferit față de modul în care îl văd majoritatea oamenilor. L-am găsit mai ales pe baza raționamentelor și cunoștințelor din lumea științifică. În felul acesta, în mod spontan au început să-mi apară ideile, pentru că marile idei există. Cu toții știm asta. Să luăm teorema lui Pitagora, spre exemplu. A existat înainte de a fi descoperită și a fost găsită de un om care a avut inspirația de a o găsi. Așa s-a întâmplat și cu poezia. Poate a existat dintotdeauna în mine, dar am descoperit-o mai târziu. Nu am întotdeauna idei pentru poeziile mele și nu vin în perioadele în care mi le doresc eu. Dacă nu le notez, cu timpul le uit. Așa că scriu unde îmi vine. „Șoapte din mormânt” mi-a venit în cap când mergeam pe stradă, odată ce am ajuns la liceu am scris-o. „Floarea” este scrisă într-o asistență la bacalaureat. Ce-or fi făcut elevii atunci, nu știu. Eu aveam poezia în cap”, povestește Ilie Stănescu.
Profesorul are publicate și lansate șase volume de poezie. Ultimul dintre ele, „Pe gânduri”, a fost lansat chiar anul acesta, la începutul lunii aprilie. Personalitatea lui complexă fascinează, iar luciditatea este prezentă în cei 88 de ani ai săi, la fel cum era și la 20. Îi este dor să predea, nu renunță la poezie și le transmite copiilor din generațiile actuale, cu toată înțelepciunea unei vieți de intelectual, un mesaj simplu: „…în activitatea lor, câteva secunde să se gândească la prudență.”
Cinci școli sibiene așteaptă de zece ani finanțare pentru reparații și modernizare
Deși au avut finanțarea asigurată printr-un contract cu Banca Mondială, mai multe școli din Sibiu așteaptă de peste 10 ani să poată continua lucrările de modernizare, din cauza lipsei de decizie a guvernelor, care au renunțat la banii BM și nu mai vor să finanțeze lucrările rămase neterminate.
În trecut, România s-a angajat, în cadrul unui contract de împrumut cu Banca Mondială, să crească nivelul educației, prin amenajarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ. Autoritățile de la București au rupt înțelegerea, iar, la final, cei care au avut de suferit au fost profesorii, părinții, dar, în primul rând, copiii. În județul Sibiu există cinci școli a căror construcție a început în urmă cu mai bine de 10 ani, însă lucrările au fost stopate din lipsă de fonduri, iar unitățile de învățământ funcționează absurd și în afara legii. Fenomenul este cunoscut de la cel mai înalt nivel – Guvern și implicit Ministerul Educației – până la cel de jos, administrațiile municipale și locale. Dar, de-a lungul timpului, cei care împart banii au avut alte priorități, școala fiind trecută la… și altele.
Campusul Școlar din Comuna Cristian
Un argument al celor arătate mai sus este Campusul Școlar din Comuna Cristian. În baza unor programe naționale, încă din luna august 2007, adică în urmă cu 12 ani, în această comună sibiană ar fi trebuit construită o Școală de Arte și Meserii. Această unitate ar fi putut veni în spijinul județului Sibiu, dar și a țării, dacă totul mergea așa cum a fost prevăzut pe hârtie. Valoarea proiectului s-a ridicat, la acea vreme, la suma de 11,5 milioane de euro, iar fondurile menite să dea viață proiectului ar fi trebuit alocate din bugetele locale și guvernamentale. Numai că, dacă edilul de atunci și-a făcut datoria, Guvernul și Ministerul Educației au închis ochii și, mai grav, pușculița. Potrivit viceprimarului comunei Cristian, Gheorge Pipernea, „investiția prevedea întinderea campusului pe o suprafață de 25 ha. Ar fi trebuit să se construiască o școală cu 24 de săli de clasă, o cantină, un internat cu o capacitate 300 de locuri, garsoniere pentru cadrele didactice, un parc sportiv, o microfermă, ateliere pentru producția de lapte și carne, dar și sere”. Edilul de atunci și-a îndeplinit obligația. A alocat de la bugetul local, aproximativ de 2,5 milioane de lei pentru investiți în infrastructură, drumuri, căi de acces, rețea de canalizare și împrejmuirea celor 25 ha de teren. Acum, mărturisește viceprimarul Pipernea, „avem de nevoie de mai mult de 15 milioane de Euro. Toate s-au scumpit. De la materialele de construcții, până la mâna de muncă. Chiar dacă am găsi muncitori, salariile acestora au crescut, iar ca să-i plătim avem nevoie de bani”.
Solicitări fără răspuns
În acest moment, în loc să administreze un campus școlar, Primăria Cristian desțelenește și igienizează un teren de 25 de hectare în care s-au băgat degeaba 2.500.000 de lei. An de an, administrația a făcut numeroase adrese și solicitări către Guvern și minister, cu privire la proiectul neterminat. Nu a primit niciun răspuns și nicio explicație. Rareori, pe o hârtie cu antent pompos erau așternute cuvinte seci „vom avea în vedere solicitarea dumneavoastră”, și…atât. „Păcat că o astfel de investiție nu a fost finalizată. De aici puteau ieși sute, mii de muncitori, care deserveau un întreg județ”, a cocluzionat viceprimarul George Pipernea.
Școala din Brădeni
O construcție frumoasă, dar în care, potrivit legii, cursurile nu ar trebui ținute pentru că, potrivit ISU, școala funcționează „într-un paradox”, adică, în afara legi. Numai directorul unității, Grigore Moga, știe câți kilometri a bătut și cât de mult și-a răcit gura, câte documente și solicitări a scris, câte explicații a dat și cât ajutor a cerut pentru finalizarea școlii din Brădeni.
„Lucrările au demarat în iulie 2014, iar din lipsă de fonduri au fost stopate, în august 2015. Am primit fondurile de la Banca Mondială, în valoare de 552.058 Euro. Mai aveam nevoie de 110.000 de Euro, bani pe care Guvernul României s-a obligat prin document să îi aloce. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. Cu chin, cu vai, am reușit, în luna noiembrie 2015, să obținem de la Consiliul Județean 10.000 de Euro pentru achiziționarea a două centrale termice ca să rezolvăm încălzirea centrală”. Mai sunt necesari 95.000 de Euro pentru a fi în regulă. De patru ani, nu au fost găsite sursele și resursele din care pot fi alocați acești bani școlii. Cât despre răspunsuri la strigătele de disperare, nu mai vorbim. „Suntem prea mărunți și prea de la margine ca să ni se dea explicații de la Guvern și nici nu-mi făceam iluzii că ne vor da vreo explicație. Doar în ultima vreme, sătui probabil de insistențele noastre, am primit un răspuns…NU SE POATE”, ne-a declarat Moga, directorul Școlii Gimnaziale din Brădeni.
Guvernul nu și-a respectat obligațiile
Explicația pentru care școlile sunt obligate să încalce legea, iar copiii sunt în nesiguranță este simplă. Între Guvernul Român și Banca Mondială a existat un contract de împrumut pentru modernizarea școlilor. Instituția bancară a început să vireze banii în contul Executivului, bani prin care au fost demarate lucrările de construcție și de modernizare pentru un număr mare de școli. Numai că, după niște calcule făcute, Guvernul și-a dat seama că împrumutul făcut la Banca Mondială dă peste cap deficitul de 3 la sută și a decis anularea contractului. Totodată, guvernanții și-au asumat obligația de a aloca sumele necesare pentru continuarea și finalizarea construcțiilor din bugetul național. După cum constatăm, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi și, parafrazându-l pe directorul școlii din Brădeni, putem spune că educația este prea mică pentru unii ‘nalți la stat și prea la coada priorităților, pentru a i se acorda atenție.
Lista școlilor aflate în aceeași situație
- Grădinița din Dumbrăveni, arondată Liceului Timotei Cipariu
- Școlala Gimnazială Curciu a arondată Școlii Gimnaziale Ioan Moraru, din comuna Dârlos
- Școala Gimnazială Bazna
Edi Iordănescu: Anul viitor vrem să ducem pentru prima dată Gaz Metan în play-off
Gaz Metan Mediaș e lider în play-out după cinci victorii consecutive, iar antrenorul Edi Iordănescu își face deja planuri pentru sezonul viitor. Cum Gaz Metan este aproape salvată de la retrogradare și din punct de vedere matematic, tehnicianul “lupilor negri” își face deja planurile pentru ediția viitoare a Ligii I.
Cum perioada de vacanță de vară va fi una extreme de scurtă, Iordănescu a spus că nu își permite să aducă foarte mulți jucători pentru ca integrarea lor va fi de durată și atunci încearcă să păstreze jucătorii importanți din actualul sezon.
Antrenorul medieșenilor a mai adăugat că în acest an câștigarea play-out-ului este o miză pentru echipă, iar sezonul viitor își propune să ducă Gaz Metan în premieră în play-off-ul Ligii I.
“Mai e doar o lună jumătate şi în paralel trebuie să pregătim sezonul următor şi sunt măsuri pe care trebuie să le luăm. Trebuie să păstrăm jucătorii, să păstrăm un nucleu important, vara e scurtă şi nu avem timp să aducem jucători mulţi, să plecăm în pregătiri cu nucleul format.
Sunt lucruri la care deja lucrăm şi pentru care eu îmi dau silinţa şi cu ajutorul conducerii sper să reuşim să securizăm aceste lucruri, în vară să ne completăm şi dacă reuşim o premieră anul ăsta să reuşim şi la anul, Mediaş în play-off”, a precizat Edi Iordănescu la finalul meciului cu Voluntari.
Daniel Buda, europarlamentar PNL: România poate să producă hrană pentru 80 de milioane de cetățeni însă, în mare măsură, agricultura românească este de subzistență!
Reporter: Care este opinia dvs cu privire la dezvoltarea agriculturii din România, la mai mult de 10 ani de la aderarea ţării la UE? 2. Cum a evoluat Romania in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est/alte ţări din UE?
Daniel Buda: România de astăzi a avut oportunitatea majoră de a se dezvolta și moderniza grație, în principal, fondurilor europene. Plățile directe constituie mecanismul absolut indispensabil pentru supraviețuirea fermierilor români pe piață. Formele de sprijinire a agriculturii de către Comisia Europeană nu se traduc numai prin plățile directe, ci și prinfonduri pe diferite programe destinate dezvoltării agriculturii. România este o țară ce poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă în mare măsură agricultura românească este una de subzistență. Încă se face agricultură la noi cu sapa, cu plugul tras de cai și cu secera și coasa. Desigur, în urma plăților agricole asigurate de Uniunea Europeană, lucrurile au mai avansat, realizându-se investiții importante în ferme. Cu toate acestea, suntem departe de tehnologizare și digitalizare. Avem de-a face cu un decalaj uriaș între fermierul român și fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă.Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene o reprezintă fără îndoială digitalizarea economiei rurale.
Reporter: Care sunt, in opinia dvs, principalele probleme cu care se confrunta agricultura din Romania?
Daniel Buda: Din păcate, problemele cu care se confruntă agricultura din România nu sunt puține. Lipsa unităților de procesare din România, acapararea terenurilor de către străini, problemele ce țin de cadastrarea terenurilor, lipsa piețelor de desfacere, lipsa forței de muncă, îmbătrânirea demografică, importurile masive alimente, de lapte de calitate îndoielnică, lipsa unui sistem național de irigații, declinul agriculturii ecologice, toate acestea reprezintă factori limitativi în dezvoltarea sectorului agricol.
Reporter: De ce nu avem pana acum un sistem national de irigatii?
Daniel Buda: Fermierii din România se confruntă cu mari probleme din cauza unor sisteme de irigații care le-ar garanta obținerea unor producții corespunzătoare și în perioadele de secetă. Construirea unor astfel de sisteme este costisitoare, astfel că mulți dintre fermierii români nu reușesc să investească sumele necesare. Lipsa sistemelor de irigații din agricultură duce la pierderi financiare și pierderi de produse.Ultimele date disponibile privind suprafața amenajată pentru irigații în România arată că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcționale. Așadar, din cele 3,1 milioane hectare amenajate cu infrastructură de irigații, doar 50% sunt considerate viabile.
Investițiile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de irigație din România, astfel cum sunt prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013(1), beneficiază de un sprijin important din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în temeiul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea unui sistem național de irigații, generează în continuare grave prejudicii pentru fermieri.
Reporter: Cum va explicati ca, anul trecut, am avut productii record la cereale, dar am inregistrat deficit in comertul cu produse agro-alimentare?
Daniel Buda: Principala preocupare pe care o voi avea în noul mandat de europarlamentar pe care sper să îl obțin cu sprijinul cetățenilor români, este dezvoltarea sectorului agricol pe componenta de procesare a produsului brut din agricultură. Este inadmisibil ca astăzi în România, noi să fim pricipala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație. Din păcate, interesul scăzut al guvernării față de componenta de procesare a condus la această situație paradoxală în care România a înregistrat producții record la cereale, dar în același timp a înregistrat deficit în comerțul cu produse agro-alimentare.
Reporter: Care este opinia dvs cu privire la PAC după 2020?
Daniel Buda: Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun datorită reformei PAC. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu colegii mei din Grupul PPE, fermierii din România vor beneficia după 2020 de plăți directe mai mari comparativ cu această perioadă, cu toate că avem de-a face cu o tăiere bugetară semnificativă pe fondul Brexitului.Săptămâna aceasta, în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, s-a trasat un viitor mai sigur și mai bun pentru fermierii români și toți fermierii europeni. În urma voturilor exprimate în comisia AGRI la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind Planuri strategice ale PAC, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. În primul rând, a fost introdus pentru prima dată conceptul de„Noul fermier”, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro! Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își porneasă o noua afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani.Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii.În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!În ceea ce privește tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani cât era prevăzut și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro. Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comunăadoptat săptămâna aceasta, este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun!
Reporter: Care este, din punctul dvs de vedere, cea mai buna formulă de asociere in agricultură?
Daniel Buda: Încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. În România sunt 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare este de 34%.
În România, legea prevede mai multe forme de asociere: asociații de producători, înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare, cooperative agricole, desfășoară activități economice în baza Legii 566/2004, societăți agricole, conform Legii 36/1991, casele de ajutor reciproc, fondurile mutuale de asigurări, reglementate prin OUG 64/2013, camere agricole, obști, composesorate.Fiecare dintre aceste forme de asociere are avantajele general valabile pentru toate tipurile de asociere, dar și anumite particularități. Încurajez fermierii să se asocieze în oricare dintre aceste forme legale, în funcție de nevoile sale. Asocierea într-o formă de cooperare agricolă modernă prezintă multiple beneficii. Avantajele economice nu sunt puține, fermierii având posibilitatea să acceseze mai ușor fondurile europene, să negocieze un preț mai bun al produselor, să-și extindă producția, având acces la informație, inovație, la proiecte de colaborare în vederea înființării de noi ferme și dezvoltarea celor existente. Avantajele sociale ale asocierii derivă din creșterea capitalului social, se consolidează sentimentul de apartenență la comunitate, se creează lideri în agricultură care reprezintă intereselor fermierilor.
Reporter: Comisia Europeană a decis interzicerea dublului standard la alimente şi produse nealimentare în întreg blocul comunitar, după numeroase reclamaţii şi presiuni făcute de ţările din centrul şi estul Europei. Din informatiile noastre, Romania mai primeste inca alimente cu alt standard decat cel din alte tari UE. Ce ar trebui sa faca autoritatile noastre pentru a impiedica distribuirea unor alstfel de alimente?
Daniel Buda: Granițele în interiorul Uniunii sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru consumatori, motiv pentru care europenii trebuie să știe că sunt protejați în toate statele membre. Parlamentul European și Consiliul au ajuns în data de 2 aprilie la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora, impunând norme clare în privința dublului standard de calitate a produselor în UE.
Principalele îmbunătățiri vor fi: sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE. Companiile care încalcă regulile europene privind calitatea produselor și afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE pot plăti o amendă maximă, care poate fi impusă în fiecare stat membru, ce va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului. În noile norme privind combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum se precizează că prin comercializarea unui produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare.Au fost introduse sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor, iar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din România vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat.
Toți cetățenii europeni ar trebui să se bucure de dreptul de a avea acces egal la bunuri de înaltă calitate pe piața unică în mod nediscriminatoriu. În caz contrar, ar avea puternic de suferit esența funcționării pieței unice și încrederea consumatorilor în piața unică. Prin acest pachet, consumatorii vor fi informați în mod exact și transparent în cazul în care produsul pe care îl cumpără este diferit într-un alt stat membru, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. Prin eforturile depuse în Parlamentul European și Consiliu, combaterea standardelor duble a devenit o realitate pentru europeni.
Marți va fi adoptat bugetul Mediașului
Bugetul Mediașului va fi discutat și aprobat marți, când este programată o ședință extraordinară a Consiliului Local Mediaș. Pe ordinea de zi a ședinței se află 7 proiecte, însă aprobarea bugetului orașului pentru anul în curs este de departe cel mai important punct al ordinii de zi.
Aproape 100 de milioane de lei vor fi la dispoziția administrației locale din oraș. 85 de milioane de lei reprezintă veniturile la bugetul local iar puțin peste 12 milioane de lei este excedentul bugetar al anului trecut.
Din bugetul total de 97 de milioane de lei, aproape 17 milioane de lei se vor regăsi la capitolul servicii publice generale, care include cheltuielile de personal și cheltuielile materiale.
Capitolul Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională are la dispoziție 3,3 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind alocată Direcției Poliția Locală Mediaș. Cheltuielile socio-culturale vor primi în acest an peste 35 de milioane de lei, la acest capitol fiind incluse cheltuielile legate de învățământ, sănătate, dar și banii pentru asistență socială și Direcția pentru Cultură.
Peste 24 de milioane de lei sunt alocați capitolului Servicii și Dezvoltare Publică, Locuințe, Mediu și Ape, iar 17,2 milioane de lei vor reveni acțiunilor economice, unde sunt incluși banii pentru transport, dar și pentru investițiile la străzi.
S-a semnat contractul pentru primul tronson al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Finalizarea celor 14 km – peste 4 ani
CNAIR și compania care a câștigat licitația pentru construirea primului tronson al autostrăzii Pitești-Sibiu au semnat duminică contractul, într-o atmosferă de protocol. Dacă nimic nu va întârzia lucrările, primii kilometri din autostradă vor fi circulabili undeva în 2023.
Secțiunea de autostradă pentru care s-a semnat contractul dintre CNAIR și Porr Construct SRL prelungește autostrada din jurul Sibiului cu aproape 14 kilometri și va costa 129 de milioane de euro. Valoarea contractului este de 612.647.863,38 lei fără TVA (129 milioane euro), cu un cost/ km de 10 milioane euro fără TVA.
Durata contractului este de 4 ani, din care 1 an pentru activitatea de proiectare si 3 ani pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de 10 ani (120 luni).
Licitația pentru tronsonul Sibiu-Boiţa al autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti, a fost lansată încă din august 2017, împreună cu licitația pentru secțiunea 5 Pitești – Curtea de Argeș. La licitație a participat și o companie din Sibiu, Construcții SA, care a ieșit pe locul doi, după prețul oferit. Construcții SA a contestat rezultatul licitației, dar, la presiunea ministrului Transporturilor, și-a retras această licitație.
Traseul autostrăzii va începe cu tronsonul licitat, în zona localității Șelimbăr, la intersecția cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zona colinară până la km 6, în zona localității Veștem. În continuare, traseul autostrăzii traversează la vest de Tălmaciu, drumul județean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, pana în zona Boița unde este prevazut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporara a autostrăzii Sibiu-Pitești cu DN7.
Întreaga autostradă Sibiu-Piteşti ar urma să aibă o lungime de 122,1 kilometri şi este împărţită în cinci loturi, Sibiu-Boiţa, Boiţa-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş-Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.
Tot duminică, CNAIR a semnat și contractul pentru construirea lotului 3 din Centura București (A0). Câștigător al licitației a fost asocierea AKTOR S.A. – GRECIA – EURO CONSTRUCT TRADING 98 S.R.L. ROMÂNIA, iar valoarea contractului este de 853.422.022,52 lei, fără TVA (180 milioane euro). Lotul 3 al autostrăzii de Centură București Sud va avea o lungime de aproximativ 18 kilometri și este format din două sectoare de 15,46 kilometri și 2,5 kilometri.
Parcurs incredibil: Gaz Metan a obținut a cincea victorie consecutivă, 2-1, la Voluntari
Gaz Metan continuă parcursul de vis din play-out-ul Ligii I și a obținut a cincea victorie consecutivă, duminică seara, la Voluntari, cu 2-1.
Medieșenii au deschis scorul în minutul 12. Pe un contraatac, Mario Rondon a primit mingea în flanc, a driblat un jucător și a pasat excelent de pe partea stângă în careu, iar Caiado a reluat în plasă. Medieșenii au avut o ocazie importantă în minutul 20, când șutul aceluiași Caiado a șutat din afara careului, iar Vâtcă a prins cu siguranță balonul.
Rondon a avut și el o ocazie uriașă în minutul 24, când Rondon a primit foarte bine în careu, însă șutul său din câțiva metri a fost respins miraculos de Vâtcă. Prima ocazie importată a ilfovenilor a venit în minutul 27, când șutul lui Aissa Laiduni a trecut puțin pe lângă poarta lui Răzvan Pleșca. Cea mai mare ocazie a celor de la FC Voluntari a venit în minutul 31, după o greșeală a unui apărător al medieșenilor. Mingea a ajuns la Alexandru Tudorie, care a intrat în careu și a încercat o scăriță, însă portarul Răzvan Pleșca a salvat incredibil.
Gazdele au egalat în minutul 38, când șutul lui Alexandru Vlad din lovitură liberă a fost deviat de Yazalde și a intrat în plasă. În minutul 42, Yazalde a pătruns foarte bine în careu, însă a șutat slab iar portarul Cosmin Vâtcă a prins fără probleme. Un minut mai târziu, Pleșca a avut o nou intervenție excelentă în fața luiLaiduni, care a scăpat singur, însă portarul medieșenilor a respins.
Gaz Metan a avut prima mare ocazie a reprizei secunde, în minutul 56. Caiado a scăpat pe un contraatac, a făcut o cursă de 40 de metri, i-a pasat excelent lui Sebastian Mailat, care din interiorul careului a șutat peste poarta lui Cosmin Vâtcă. În minutl 64, Mailat a pasat excelent către Rondon care a scăpat singur în careu, însă portarul Voluntariului a respins în corner.
Gazdele au avut de asemenea o ocazie foarte mare în minutul 75, când Tudorie a primit o centrare perfectă în careu, însă a trimis pe lângă poarta Gazului Metan. Medieșenii au reușit să înscrie în minutul 79. Ivanov a șutat foarte bine, Vâtcă a respins în față, iar Mario Rondon a îndeplinit o simplă formalitate și a trimis mingea în plasă. Gazdele au avut o ocazie importantă de a egala în minutul 85, când șutul lui Alexandru Vlad din lovitură liberă a trecut puțin peste poartă.
Un minut mai târziu, Ionuț Larie a avut ocazia să închidă meciul meciul, însă lovitura sa de cap a trecut pe lângă poarta lui Vâtcă. Tot Gaz Metan a mai avut o ocazie importantă în primul minut al prelungirilor, atunci când șutul lui Ivanov a trecut pe lângă poarta ilfovenilor.
Gaz Metan acumulează 31 de puncte în urma acestei victorii, iar etapa viitoare jucătorii medieșeni vor juca pe teren propriu cu Dunărea Călărași. Meciul este programat duminică, 21 aprilie.
Caravana Racilor ajunge și la Mediaș
Medieșenii sunt așteptați la un eveniment inedit la finele săptămânii viitoare. Între 19 și 21 aprilie 2019, iubitorii de fructe de mare și preparate marine sunt așteptați în piața Corneliu Coposu din municipiul Mediaș, pentru un evenimente de Sea Food, mai degrabă decât de Street Food.
Medieșenii interesați vor găsi o gamă largă de preparate din raci și fructe de mare: raci, creveți, caracatiță, calamar, rapane, pui de baltă, scoici, carne midie, homari, sunt doar câteva din bunătățile pe care le veți putea gusta la festivalul culinar „Caravana racilor”.
Potrivit organizatorilor, în cele trei zile de festival, programul va fi cuprins între orele 12 și 20, iar furnizorii de servicii din cadrul evenimentului sunt Le Oac Oac Bistro, The Street Food Lobster, Caravana Racilor, Paella Espana şi Delicii Turceşti. Cei care vor fi prezenți la „Caravana racilor” vor degusta din toate preparatele speciale și au garanția că racii, rapanele și midiile sunt proaspeți și sută la sută românești.
Cifrele arată că în ultimii ani consumul de fructe de mare s-a dublat. Scoicile și racii se vor servi cu garnituri de legume, orez, cartofi prăjiți și alte preparate locale. Cei mici vor avea o zonă specială de distracție și așteptăm să vedem care e situația deserturilor.
Aproape 400 de participanți la Bursa Generală a Locurilor de Muncă din Sibiu și Mediaș
110 persoane din Mediaș și zonă au participat, vineri, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă din municipiu. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu a organizat vineri, în Sibiu și Mediaș, prima Bursă a Locurilor de Muncă din aceste an. C
Cele 383 de persoane participante, dintre care 273 la Sibiu şi 110 la Mediaş, au avut de ales dintr-un număr de 682 locuri de muncă, 464 posturi la Sibiu şi 218 la Mediaş, puse la dispoziţie de către 46 agenţi economici, dintre care 24 la Sibiu şi 22 la Mediaş.
Dintre persoanele intervievate, 123 au fost selectate în vederea încadrării. Este vorba despre 98 de persoane la Sibiu şi 25 la Mediaş, urmând a ocupa un loc de muncă după susţinerea unui interviu sau a unei probe de lucru la sediul angajatorului.
