13.1 C
Sibiu
duminică, mai 26, 2024

Daniel Buda, europarlamentar PNL: România poate să producă hrană pentru 80 de milioane de cetățeni însă, în mare măsură, agricultura românească este de subzistență!

Publicitate

spot_imgspot_imgspot_img

Publicitate

Cele mai citite
Publicitate

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la dezvoltarea agriculturii din România, la mai mult de 10 ani de la aderarea ţării la UE? 2. Cum a evoluat Romania in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est/alte ţări din UE?
Daniel Buda: România de astăzi a avut oportunitatea majoră de a se dezvolta și moderniza grație, în principal, fondurilor europene. Plățile directe constituie mecanismul absolut indispensabil pentru supraviețuirea fermierilor români pe piață. Formele de sprijinire a agriculturii de către Comisia Europeană nu se traduc numai prin plățile directe, ci și prinfonduri pe diferite programe destinate dezvoltării agriculturii. România este o țară ce poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă în mare măsură agricultura românească este una de subzistență. Încă se face agricultură la noi cu sapa, cu plugul tras de cai și cu secera și coasa. Desigur, în urma plăților agricole asigurate de Uniunea Europeană, lucrurile au mai avansat, realizându-se investiții importante în ferme. Cu toate acestea, suntem departe de tehnologizare și digitalizare. Avem de-a face cu un decalaj uriaș între fermierul român și fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă.Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene o reprezintă fără îndoială digitalizarea economiei rurale.
Reporter: Care sunt, in opinia dvs, principalele probleme cu care se confrunta agricultura din Romania?
Daniel Buda: Din păcate, problemele cu care se confruntă agricultura din România nu sunt puține. Lipsa unităților de procesare din România, acapararea terenurilor de către străini, problemele ce țin de cadastrarea terenurilor, lipsa piețelor de desfacere, lipsa forței de muncă, îmbătrânirea demografică, importurile masive alimente, de lapte de calitate îndoielnică, lipsa unui sistem național de irigații, declinul agriculturii ecologice, toate acestea reprezintă factori limitativi în dezvoltarea sectorului agricol.
Reporter: De ce nu avem pana acum un sistem national de irigatii?
Daniel Buda: Fermierii din România se confruntă cu mari probleme din cauza unor sisteme de irigații care le-ar garanta obținerea unor producții corespunzătoare și în perioadele de secetă. Construirea unor astfel de sisteme este costisitoare, astfel că mulți dintre fermierii români nu reușesc să investească sumele necesare. Lipsa sistemelor de irigații din agricultură duce la pierderi financiare și pierderi de produse.Ultimele date disponibile privind suprafața amenajată pentru irigații în România arată că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcționale. Așadar, din cele 3,1 milioane hectare amenajate cu infrastructură de irigații, doar 50% sunt considerate viabile.
Investițiile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de irigație din România, astfel cum sunt prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013(1), beneficiază de un sprijin important din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în temeiul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea unui sistem național de irigații, generează în continuare grave prejudicii pentru fermieri.
Reporter: Cum va explicati ca, anul trecut, am avut productii record la cereale, dar am inregistrat deficit in comertul cu produse agro-alimentare?
Daniel Buda: Principala preocupare pe care o voi avea în noul mandat de europarlamentar pe care sper să îl obțin cu sprijinul cetățenilor români, este dezvoltarea sectorului agricol pe componenta de procesare a produsului brut din agricultură. Este inadmisibil ca astăzi în România, noi să fim pricipala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație. Din păcate, interesul scăzut al guvernării față de componenta de procesare a condus la această situație paradoxală în care România a înregistrat producții record la cereale, dar în același timp a înregistrat deficit în comerțul cu produse agro-alimentare.
Reporter: Care este opinia dvs cu privire la PAC după 2020?
Daniel Buda: Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun datorită reformei PAC. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu colegii mei din Grupul PPE, fermierii din România vor beneficia după 2020 de plăți directe mai mari comparativ cu această perioadă, cu toate că avem de-a face cu o tăiere bugetară semnificativă pe fondul Brexitului.Săptămâna aceasta, în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, s-a trasat un viitor mai sigur și mai bun pentru fermierii români și toți fermierii europeni. În urma voturilor exprimate în comisia AGRI la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind Planuri strategice ale PAC, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. În primul rând, a fost introdus pentru prima dată conceptul de„Noul fermier”, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro! Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își porneasă o noua afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani.Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii.În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!În ceea ce privește tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani cât era prevăzut și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro. Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comunăadoptat săptămâna aceasta, este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun!
Reporter: Care este, din punctul dvs de vedere, cea mai buna formulă de asociere in agricultură?
Daniel Buda: Încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. În România sunt 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare este de 34%.
În România, legea prevede mai multe forme de asociere: asociații de producători, înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare, cooperative agricole, desfășoară activități economice în baza Legii 566/2004, societăți agricole, conform Legii 36/1991, casele de ajutor reciproc, fondurile mutuale de asigurări, reglementate prin OUG 64/2013, camere agricole, obști, composesorate.Fiecare dintre aceste forme de asociere are avantajele general valabile pentru toate tipurile de asociere, dar și anumite particularități. Încurajez fermierii să se asocieze în oricare dintre aceste forme legale, în funcție de nevoile sale. Asocierea într-o formă de cooperare agricolă modernă prezintă multiple beneficii. Avantajele economice nu sunt puține, fermierii având posibilitatea să acceseze mai ușor fondurile europene, să negocieze un preț mai bun al produselor, să-și extindă producția, având acces la informație, inovație, la proiecte de colaborare în vederea înființării de noi ferme și dezvoltarea celor existente. Avantajele sociale ale asocierii derivă din creșterea capitalului social, se consolidează sentimentul de apartenență la comunitate, se creează lideri în agricultură care reprezintă intereselor fermierilor.
Reporter: Comisia Europeană a decis interzicerea dublului standard la alimente şi produse nealimentare în întreg blocul comunitar, după numeroase reclamaţii şi presiuni făcute de ţările din centrul şi estul Europei. Din informatiile noastre, Romania mai primeste inca alimente cu alt standard decat cel din alte tari UE. Ce ar trebui sa faca autoritatile noastre pentru a impiedica distribuirea unor alstfel de alimente?
Daniel Buda: Granițele în interiorul Uniunii sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru consumatori, motiv pentru care europenii trebuie să știe că sunt protejați în toate statele membre. Parlamentul European și Consiliul au ajuns în data de 2 aprilie la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora, impunând norme clare în privința dublului standard de calitate a produselor în UE.
Principalele îmbunătățiri vor fi: sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE. Companiile care încalcă regulile europene privind calitatea produselor și afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE pot plăti o amendă maximă, care poate fi impusă în fiecare stat membru, ce va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului. În noile norme privind combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum se precizează că prin comercializarea unui produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare.Au fost introduse sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor, iar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din România vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat.
Toți cetățenii europeni ar trebui să se bucure de dreptul de a avea acces egal la bunuri de înaltă calitate pe piața unică în mod nediscriminatoriu. În caz contrar, ar avea puternic de suferit esența funcționării pieței unice și încrederea consumatorilor în piața unică. Prin acest pachet, consumatorii vor fi informați în mod exact și transparent în cazul în care produsul pe care îl cumpără este diferit într-un alt stat membru, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. Prin eforturile depuse în Parlamentul European și Consiliu, combaterea standardelor duble a devenit o realitate pentru europeni.
 

Publicitate

Publicitate

spot_img

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

FOTO: 4 eleve de la „Gheorghe Lazăr” Sibiu, în semifinala internațională Technovation Girls 2024

Patru eleve de la Colegiul Național "Gheorghe Lazăr" din Sibiu s-au calificat în semifinala internațională Technovation Girls 2024.Dachin Andra,...

Știri pe același subiect