Un tânăr de 18 ani a dispărut de acasă iar părinții sunt îngrijorați. Aceștia au cerut ajutorul polițiștilor pentru a îl găsi însă orice informație despre băiat poate fi de ajutor. Dacă îl vedeți sunați la 112.
Tatăl său a fost cel care a mers la poliție și le-a spus oamenilor legii că fiul său, Iacob Sălăjan Sergiu, a plecat ieri de acasă și nu s-a mai întors.
Semnalmente: înălţime 1,80 m, greutate 83 kg, păr șaten, fir drept, tuns scurt, faţă ovală, ten măsliniu, constitutie atletică. Nu prezintă semne particulare.
La data plecării, tânărul purta un tricou de culoare maro, o geacă de fâș de culoare neagră, o pereche de pantaloni sport cu inscripția „LACOSTE” și o pereche de adidași din pânză de culoare neagră.
Dacă puteți oferi informații despre acest tânăr contactați cea mai apropiată secție de poliție sau apelați numărul unic de urgență 112.
Organizația Mondială a Sănătății a publicat pe site-ul său 10 amenințări globale care pot afecta sănătatea populației la nivel global. În epoca vitezei, a turismului înfloritor, problemele de sănătate mondială ne vizează în mod direct. Trebuie să fim conștienți că aceste probleme nu sunt niciodată prea departe de noi, ”în alte țări”, iar un om informat poate fi un om sănătos.
Poluarea
aerului și schimbările climatice
Conform OMS, 9 din 10 oameni respiră aer poluat în fiecare zi. Factori poluanți microscopici pot cauza afecțiuni severe ale sistemului respirator, ale inimii sau creierului. În consecință, 7 milioane de oameni mor prematur în fiecare an din cauza cancerului, atacurilor cerebrale, bolilor de inimă sau de plămâni. Poluarea ne afectează grav sănătatea, majoritatea deceselor fiind înregistrate în țările cu venituri mici și mijlocii.
Bolile
cronice
Bolile precum diabetul, cancerul și cele cardio-vasculare
sunt responsabile pentru peste 70% din decesele la nivel mondial, principalii
factori de risc care duc la aceste condiții fiind consumul de tutun, sedentarismul,
consumul abuziv de alcool, lipsa unei diete echilibrate și poluarea.
Pandemia
de gripă
Încă nu se știe când va izbucni sau cât de severă va fi,
însă OMS monitorizează constant evoluția virusului influenza: 153 de instituții
din 114 țări sunt incluse în monitorizarea globală.
Condiții de viață precare
Din păcate, la ora actuală mulți oameni încă trăiesc în
medii sărace, neavând acces la un sistem de sănătate, făcând față condițiilor
de secetă, conflicte sau relocare. Chiar și la noi în țară, autoritățile fac
eforturi ca populația să aibă acces la apă potabilă, canalizare sau
medicamente. Igiena de bază ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare dintre
noi.
Rezistența
la antibiotice
Dezvoltarea antibioticelor sau a antiviralelor pare a fi
unul dintre cele mai mari succese ale medicinei moderne. Paradoxal, rezistența
este cauzată de folosirea intensă a antibioticelor, chiar și atunci când nu e
nevoie, pentru o banală viroză sau chiar prin automedicație.
Virusul
Ebola
Anul trecut, virusul a fost depistat în Republica Democrată
Congo unde au fost două focare de infecție. Virusul pare să se răspândească și
în alte state, iar OMS va declara în acest sens anul 2019 ca anul de pregătire
pentru urgențe mondiale în sănătate.
Sisteme
de sănătate slabe
Orice țară trebui să aibă un sistem de sănătate care să facă
serviciile medicale accesibile oricui. La noi, primul contact al pacientului ar
trebui să fie cu medicul de familie, iar trimiterea la un medic specialist,
când e cazul, să fie rapidă pentru a primi tratamentul eficient.
Scăderea
ratei vaccinării
La nivel mondial, numărul persoanelor sceptice în ceea ce
privește eficacitatea și principiul vaccinării este în creștere, problemă ce
OMS consideră că va afecta progresul făcut în prevenirea anumitor boli.
Boli
transmise de țânțari
Deși nu a venit încă sezonul lor, țânțarii sunt o problemă
ce se află pe ordinea de zi a OMS-ului, fiind o amenințare în a răspândi boli
precum malaria, febra dengue sau febra galbenă.
Virusul
HIV
OMS consideră că progresul făcut în combaterea virusului HIV
este imens, făcând accesibile mijloacele profilactice în fiecare țară. Cu toate
acestea, epidemia continuă, de la începutul ei fiind înregistrate mai mult de
35 de milioane de decese.
17 din cele 19 bănci centrale din zona euro au încetat să mai emită, începând de duminică, bancnote de 500 de euro de teamă că acestea ar putea fi folosite de evazionişti, criminali şi chiar terorişti, după cum anunță agențiile de presă europene.
Băncile centrale din Germania şi Austria vor continua să tipărească bancnote de 500 de euro până la data de 26 aprilie, „pentru a asigura o tranziţie lină precum şi din motive logistice”.
Banca Centrală Europeană a anunţat în luna mai 2016 că va înceta să mai emită noi bancnote de 500 de euro, la acea dată estimând că acest lucru ar urma să se întâmple la finele anului 2018, din cauza „îngrijorărilor că aceste bancnote ar putea facilita activităţile ilicite”. Bancnotele aflate în circulaţie rămân legale şi pot fi utilizate pentru a face plăţi.
Bancnota de 500 de euro este numită popular „bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece permite grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact. Sub această formă, o sumă de un milion de euro are o greutate de 2,2 kilograme şi poate fi ascunsă într-un rucsac de laptop. Aceeaşi sumă în bancnote de 100 de dolari are o greutate de aproape şase ori mai mare şi necesită un mijloc de transport mult mai vizibil.
Însă dacă în alte ţări reacţia la dispariţia bancnotei de 500 de euro a fost mult mai modestă, în Germania a generat critici răspândite de teamă că ar putea prefigura dispariţia banilor fizici şi o supraveghere generalizată a tranzacţiilor financiare. Guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann, a denunţat decizia BCE din 2016 apreciind că aceasta va avea un impact limitat în combaterea activităţilor criminale dar ar putea afecta încrederea în euro.
„Prefer să utilizez numerarul pentru plăţile mari. Asta nu înseamnă că sunt implicat în ceva dubios”, spune Rolf, un tehnician medical în vârstă de 61 de ani din Marburg, vestul Germaniei, care a cumpărat chiar şi un automobil second hand utilizând bancnote de 500 de euro.
Potrivit unui studiu al Bundesbank realizat în 2017, peste 60% dintre germani au avut în mâini, cel puţin odată, o bancnotă de 500 de euro, deseori drept cadou, mijloc de economisire sau plăţi mari. În zona euro, doar 30% dintre persoanele intervievate de BCE în 2015 şi 2016 au utilizat o bancnotă de 200 sau de 500 de euro în anul precedent.
Iar preferinţa germanilor pentru banii gheaţă nu pare să se modifice prea curând. Sondajul Bundesbank arată că 88% dintre respondenţi vor să plătească cu cash şi în viitor.
Potrivit estimărilor BCE, în prezent sunt aproximativ 52 de milioane de bancnote de 500 de euro în circulaţie, ceea ce reprezintă 20% din valoarea totală a bancnotelor euro.
Un șofer de taxi a fost prins de polițiști băut la volan. Bărbatul de 39 de ani a fost oprit în trafic de polițiștii de la Transporturi care l-au testat cu etilotestul și rezultatul a fost pozitiv. Din fericire, în taxi nu se afla nici un client.
”În municipiul Sibiu, pe strada Socului, polițiștii Biroului Județean de Poliție Transporturi Sibiu au oprit pentru control un autoturism condus în regim taxi, fără client, de către un localnic în vârstă de 39 de ani. La testarea alcoolscopică a șoferului a rezultat o concentrație de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat, sibianul fiind condus la o unitate medicală unde i s-au recoltat două probe biologice în vederea stabilirii nivelului alcoolemiei în sânge.” a declarat Elena Welter, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu
Pe numele taximetristului, polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului.
Cu dosar penal s-a ales și un copil de 15 ani care a fost prins conducând un moped neînmatriculat. Băiatul este din județul Mureș dar a fost oprit de oamenii legii în localitatea Brădeni din județul Sibiu.
Polițiștii au depistat în trafic și alți șoferi care au încălcat legea. Numai în ultimele trei zile au constatat 5 infracțiuni rutiere, au reținut 14 permise de conducere și au retras 15 certificate de înmatriculare. De asemenea, oamenii legii au aplicat și 345 de amenzi în valoare totală de 73.000 de lei.
Declarațiile doamnei ministru Ecaterina Andronescu
au stârnit valuri atât în rândul părinților, cât și în rândul profesorilor,
privind modificarea legii educației.”Din
păcate, este o prevedere legală, până în clasa a III-a nu îi pot lăsa
repetenți, dar eu cred că trebuie să revenim asupra acestui aspect,
pentru că iată unde suntem.” , a declarat doamna ministru. Conform acestei
opinii, elevii ar trebui lăsați repetenți, indiferent de anul de studiu, dacă
nu au dobândit competențele din programa școlară.
Da, statisticile sunt clare, avem analfabetism
funcțional în creștere, însă strategiile
pe care se bazează sistemul nostru educațional sunt tocmai cele care nu
antrenează copilul în bucuria învățării: ierarhizarea și competitivitatea.
Creșterea analfabetismului funcțional este direct proporțională cu numărul de
concursuri la care participă elevii încă din clasele mici. Oare acest fapt nu
ne pune semne de întrebare?!
Încă din anii în care eram pe băncile școlii știam
că un elev repetent era stigmatizat, iar acest lucru e încă valabil. În alte
sisteme educaționale internaționale, elevii în clasele primare nu au examene
sau învață preponderent bunele maniere, ca în Japonia. La noi, pentru a intra
la un liceu bun, elevii dau o testare încă din clasa a IV-a. Ori, asta
presupune meditații, stres, timp mai puțin pentru o copilărie în care dacă nu
ești fericit, vei deveni un adult frustrat.
De asemenea, cum se va stabili cauza pentru care un
copil ajunge să aibă performanțe școlare slabe? Încă sunt mulți copii în mediul
rural care iarna nu au încălțări să meargă la școală. Cum vor intra acești
elevi într-un program de remediere sau recuperare dacă vor rămâne repetenți? Pe
de altă parte, la ora actuală 3 din 20 de elevi suferă de o tulburare de
învățare precum dislexia care de cele mai multe ori e confundată cu
”puturoșenia” sau cu o capacitate intelectuală redusă. Dacă dascălul sau
psihologul școlar nu sesizează la timp această afecțiune, copilul riscă să
rămână repetent, când putea beneficia de o programă adaptată sau terapie.
Așadar, repetenția este o formă de ierarhizare, care
vrea să stimuleze un elev cu performanțe scăzute, să-l repună în făgașul
normalului general acceptat. Însă prea puțin ne gândim că la o vârstă încă
fragedă un elev va dobândi competențe de bază, scrisul, cititul și calculatul,
dar și valori care îl vor motiva să învețe pe tot parcursul vieții. În clasele
primare, un elev va fi cu atât mai ancorat în procesul educativ cu cât va
descoperi lucruri interesante, responsabilitate ce revine atât dascălului cât
și părintelui. Iar pe aceștia doi nu îi lasă nimeni repetenți dacă greșesc.
Teatrul pentru Copii și Tineret
„Gong” Sibiu prezintă joi, 14 februarie, de la ora 18:00, premiera
spectacolului „Frumoasa din pădurea adormită”, o adaptare liberă după Frații
Grimm. Producția de tip caravană a fost
concepută pentru a fi jucată în deplasare, în sălile de clasă. „Spectacolul a avut deja 2 reprezentații, în
avanpremieră, la începutul lunii decembrie, anul trecut. După câteva retușuri
în urma vizionărilor cu public, suntem gata să ne deplasăm prin grădinițe!
Acest proiect e cu bucurie fiindcă ne aduce mai aproape de copiii care nu
reușesc să se deplaseze, în mod obișnuit, în sala de spectacole. E o abordare
puțin diferită pentru că nu mai invităm publicul la teatru, ci ne deplasăm noi
acolo unde sunt spectatorii.”, a declarat Adrian Tibu, managerul teatrului.
„Frumoasa din pădurea adormită”
este un spectacol energizant, interactiv, în care trei prințese descoperă un
turn vechi, cu rochii și armuri ce se transformă în castele, păduri și grădini,
dar și cufere cu păpuși care prind viață în mijlocul spectatorilor așezați în
spațiul de joc. Spectacolul este realizat de actrițele Eleonora Coșuleț,
Gabriela Mitrea și Raluca Răduca, iar adaptarea scenică a poveștii, precum și
ilustrația muzicală, sunt realizate de Raluca Răduca. Decorul, costumele și
păpușile poartă semnătura scenografei Roua Vasilescu, iar muzica originală a
spectacolului a fost creată de Claudiu Urse.
Premiera spectacolului va fi
prezentată în Sala Studio a Teatrului pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu,
având o durată de aproximativ 35 de minute și recomandat copiilor cu vârsta
peste 3 ani. Cu bucurie, conducerea
Teatrului ”Gong” anunță că spectacolul va fi prezentat și în grădinițele din
Sibiu în 12, 13, 14 și 15 februarie, fiind disponibil pentru programări tot sezonul.
Cei care vor să
participe la premieră își pot achiziționa biletele puse în vânzare online sau
la sediul Agenției Teatrale din str. Al. Odobescu nr. 4, de miercuri până
vineri între orele 11:00 – 18:00, sâmbăta între orele 10:00 – 18:00, iar
duminica de la 10:00 la 14:00. Prețul unui bilet este 9 lei, tarif unic.
Miercuri, 30 ianuarie, de la ora 20:30, La Sala Mică a
Centrului Cultural ”Ion Besoiu” va avea loc proiecția filmului biografic Eu, Tonya, în regia lui Craig Gillspie,
film câștigător de Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar. Filmul a
primit trei nominalizări la Oscar și îl are într-unul din rolurile principale
pe Sebastian Stan, celebrul român de la Hollywood.
Eu, Tonya este povestea unei patinatoare americane devenită
celebră în urma celui mai mare scandal din istoria patinajului petrecut la
Olimpiada din 1994, când oponenta sa a fost atacată și rănită în timpul unui
antrenament de către soțul patinatoarei. Pe alocuri absurdă, alteori comică, povestea
surprinde momentele grele a unei vieți tulburate, la limita tragicului, a
patinatoarei celebre, de două ori laureată a Olimpiadei.
Preţul unui
bilet este de 17 lei (12 lei redus pentru elevi / studenți /
pensionari / copil sub 10 ani) și se poate achiziționa online de pe EventBook
(https://eventbook.ro/film/bilete-film-i-tonya?hall=cinema-3d-sibiu) sau direct
de la casieria Centrului Cultural “Ion Besoiu”.
La începutul anului 1859, la București și la Iași era
ales domnitor Alexandru Ioan Cuza. Acesta era însă doar începutul unui proiect
politic susținut atât de domnitor, cât și de clasa politică a vremii, din
Moldova și Țara Românească. Unirea propriu-zisă avea să fie continuată în 1862,
când au fost unificate Parlamentul și Guvernul, și desăvârșită abia în 1866,
când a fost adoptat, prin noua Constituție, numele România. Totul începuse, de
fapt, încă de la 1848, prin proiecte comune ale domnitorilor Mihail Sturdza și
Gheorghe Bibescu. Cele două țări, Moldova și Țara Românească, adoptaseră
Uniunea Vamală, care era, până la urmă, o unire în sine.
Dar nu despre pașii politici sau administrativi este
vorba, când ne amintim de momentele care au generat Unirea. Ca și în cazul
Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918, și în 1859 a fost la mijloc, înainte de
toate, dorința românilor de a fi împreună. Divanurile Ad-hoc, formate,
deopotrivă, din boieri, țărani, preoți, au fost una dintre primele forme de
democrație reprezentativă din România, iar în spatele oamenilor care au făcut
parte din aceste adunări au stat românii de rând. Nu există nicio îndoială
privind visul moldovenilor, valahilor și transilvănenilor de a avea o Românie
unită, o țară mai mare și puternică, una dintre dovezile acestei realități
fiind participarea plină de entuziasm a oamenilor simpli la toate manifestările
generate de unire. Nu întâmplător este faptul că țările care au exercitat
influențe puternice asupra Principatelor Române până atunci s-au opus
recunoașterii alegerii domnitorului Alexandru Ioan Cuza în cele două
principate. Emoția unirii și forța exercitată de acest complex proces asupra populației
din cele două țări s-a regăsit și în 1918, la Blaj, și, până la urmă, Mica
Unire a jucat rolul ei esențial în finalizarea Marii Uniri. Pentru că, în
pofida numeroaselor argumente contra, Unirea, începută în 1859 și dusă la bun
sfârșit în 1918, nu a fost altceva decât ceea ce românii cu aspirații comune, vorbind
același grai și “uniți în spirit” de sute de ani, au gândit dintotdeauna că
este ceea ce trebuie să fie făcut.
Dar ceea ce este cel mai important în toată această
frumoasă poveste este faptul că niciodată, de atunci încoace, nu a existat o
dorință reală și vizibilă a românilor din toate provinciile istorice de a se
despărți și de a renunța la marele proiect numit România Mare.
Început de săptămână cu eveniment rutier pe Drumul Național 14. Luni dimineața, un șofer de 42 de ani a intrat pe contrasens și s-a izbit frontal de un alt autoturism condus regulamentar din sens opus.
O femeie și un copil de 6 ani din autoturismul care ar fi provocat accidentul rutier au fost răniți, fiind transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Copilul a suferit un traumatism cranio-facial, iar femeia acuza dureri la umăr. Traficul în zona producerii accidentului rutier se desfășoară cu dificultate.
Polițiștii rutieri încearcă să facă lumină în acest caz și să stabilească împrejurările în care s-a produs evenimentul.
Banca Mondială în parteneriat cu Federația Zonelor
Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) și cu sprijinul
autorităților publice subnaționale a identificat o serie de proiecte cu impact
metropolitan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România. Locuitorii
din fiecare oraș sunt invitați să ierarhizeze proiectele propuse pentru a oferi
autorităților un suport din partea cetățenilor privind importanța acestor
proiecte pentru comunitate.
În orașul Sibiu, cele 10 proiecte propuse sunt și printre
cele mai vehiculate, necesare și comentate proiecte ale primăriei. Începând de
la Centura de Sud și terminând cu parcul de distracții de tip Aquapark, acestea
pot determina transformarea orașului în următorul deceniu.
Cetățenii care doresc să le voteze, pot intra pe internet, căutând Proiectele Orașului Tău sau aici.
Proiectele propuse pentru
Sibiu:
Construcția Variantei de Ocolire Sud – Sibiu
Construcția centrului de spectacole și
conferințe
Construcția unui Spital Județean nou, cu secții
pentru copii și adulți
Introducerea transportului electric în Sibiu –
tren urban
Construirea pasajului subteran (Piața Unirii –
Alba Iulia)
Continuarea procesului de dezvoltare a Zonei
Industriale Vest prin viabilizarea teritoriului
Traseul pentru bicicliști de-a lungul râului
Cibin (Turnișor – Gușterița)
Amenajarea Complexului de Agrement – Aquapark
Parcările subterane în proximitatea zonei
istorice
Extinderea și modernizarea Aeroportului
Internațional Sibiu
Încălzirea globală, indiferent de cauzele care stau la baza ei, este o
certitudine pentru Sibiu. Aici, meteorologii au măsurat variații de temperatură
medii care demonstrează o tendință termică.
Temperaturile din ultimii 20 ani au înregistrat fluctuații semnificative,
în mulți dintre ei fiind consemnate anomalii climatologice. În același timp, rata
de încălzire în ultimii 98 de ani a fost de 1,075°C. Media de puțin peste 1
grad poate părea infimă, dar ea ascunde posibile efecte pentru mediul
înconjurător pe care nu le percepem. Printre cei mai călduroși ani, alături de
2018 au fost 2007, 2008, 2009, 2012,
2013, 2014 și 2015.
Anul 1920 este luat ca reper pentru că de atunci există o bază de date,
practic putem vorbi despre primele măsurători care există în arhive. Administrația
Națională de Meteorologie funcționează din anul 1884, anul acesta, în luna noiembrie,
urmând a se sărbători 135 de ani de la înființare.
„La Sibiu, media anuală a temperaturii aerului în anul 2018 a fost de 10,825°C,
fiind cea mai mare valoare din anul 1920 până în prezent, conform
înregistrărilor de la stația meteorologică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Temperatura
medie a aerului din anul 2018 depășește
cu 1,938°C norma climatologică în vigoare – media multianuală din perioada 1981
– 2010”, spune Elena Mioara Fodor, director Executiv al Centrului Meteorologic
Regional Transilvania-Sud.
Care este motivul dat de meteorologi pentru acest fenomen? Încălzirea globală.
Așadar, din datele obținute de la meteorologii sibieni aflăm că tocmai s-a încheiat cel mai călduros an din ultimii aproape 100 de ani, acesta fiind urmat îndeaproape de 2014 (10,8°C). Analizând topul celor mai călduroși zece ani din perioada 1920 – 2018, se remarcă faptul că opt dintre aceștia aparțin intervalului 2000 – 2018. Mai mult, pe parcursul ultimilor 20 de ani, de multe ori stațiile meteorologice au înregistrat anomalii ale temperaturilor medii anuale față de media multianuală pe întregul interval 1920 – 2018.
Elena Mioara Fodor spune că, la nivel lunar, în anul 2018 toate cele 12 luni au înregistrat abateri termice lunare pozitive cuprinse între 0,2 și 5,4°C, față de intervalul 1981– 2010. De asemenea, în anul 2018 a fost cea mai călduroasă lună aprilie, a doua cea mai călduroasă lună mai şi a patra cea mai călduroasă lună august din 1920 până în prezent.
Cantitatea
anuală de precipitații din anul 2018, pentru
staţia meteorologică Sibiu,
a fost de 670,5 mm – cu 6,6 % mai mare decât normala climatologică (1981–2010).
Abaterea cantității lunare de precipitații
a fost pozitivă în 5 din cele 12 luni, oscilând între 28% în iulie și
165% în iunie, iar abateri negative s-au înregistrat în restul lunilor,
oscilând între 6% în noiembrie și 64% în
aprilie.
„Cel
mai important factor care stă la baza estimărilor făcute de cercetători și
anume că cel puțin în următorii patru ani, perioada de arsiță ar putea deveni o
trăsătură caracteristică a climei, la nivel mondial, este înmulțirea evenimentelor de căldură
extremă.
De la schimbările bruște de temperatură, până la fenomenele meteo extreme tot
mai des întâlnite, observăm cu ochiul liber, că vremea suferă schimbări
dramatice.Temperaturile extreme prezintă un risc ecologic ce poate avea un
impact important asupra mediului, agriculturii și sănătății umane. Vremea și
clima ne provoacă să acționăm inteligent!”, mai spune directorul executiv al
CMR Transilvania Sud.
În
România sunt 7 Centre Meteorologice Regionale care funcționează din anul 1999.
Centrul Meteorologic Regional „Transilvania Sud”, este cel situat pe strada
Someșului, din Sibiu, iar acesta se ocupă de monitorizarea vremii din șase
județe (Sibiu, Brașov, Alba, Mureș, Harghita și Covasna).
Județul nostru are șase stații meteo la Sibiu, Păltiniș, Boița, Dumbrăveni și Bâlea Lac.
Importurile de energie au atins sâmbătă seară un record. România a importat 1.934 de megawaţi, la ora 18:15, potrivit datelor Transelectrica.
Deşi ar fi putut să folosească din energia produsă în ţară de hidrocentrale, suficientă pentru a acoperi cererea, a apelat însă la importuri din cauza preţurilor mai mari de la noi, crescute după intrarea în vigoare a ordonanţei lăcomiei.
Prețul
tranzacționat vineri pentru energia livrată sâmbătă la ora 18:15 a atins
maximul ultimilor doi ani, de 650 lei pe megawat oră.
La
aceeaşi oră, consumul a fost de aproape 8.800 de megawaţi, sub maximele anului,
iar producţia de peste 6.800 de megawaţi.
