Premierul Viorica Dăncilă a semnat, joi, decizia de numire a Mihaelei Triculescu, economist cu peste 19 ani de experienţă în mediul privat, în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat. Ea îl înlocuieşte pe Ionuţ Mişa.
Potrivit unui comunicat al Guvernului transmis joi AGERPRES, desemnarea Mihaelei Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
„Mihaela Triculescu este economist cu o vastă experienţă. În ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii. Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina „Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice”, se arată în comunicat. Decizia de numire intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.
Joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă demiterea preşedintelui ANAF, Ionuţ Mişa, motivând că această instituţie „trebuie să-şi schimbe radical comportamentul în economie”.

Ministerul Agriculturii vrea să legifereze printr-o Lege a Laptelui modul în care consumatorii sunt informaţi corect în privinţa conformităţii produselor alimentare ce au în compoziţie produse lactate, întrucât controalele realizate anul trecut au scos la iveală că 74% din agenţii economici controlaţi din zona patiseriilor, cofetăriilor şi restaurantelor utilizau grăsimi hidrogenate în locul produselor lactate, însă fără a informa consumatorii.
„Anul trecut ne-am pus următoarea întrebare: Cum se explică că producătorii de lapte din România întâmpină dificultăţi în valorificarea acestui produs prin faptul că se dă un preţ mic, deşi atunci când piaţa nu este asigurată ar trebui să răspundă pozitiv pe cerere şi ofertă? Motiv pentru care am socotit necesar ca împreună cu ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor n.r), ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor n.r) şi ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală n.r) să ne aşezăm la masa construirii unui program de a verifica ce se întâmplă în piaţă, de a constata pentru a lua măsurile necesare. Am făcut un control tematic anul trecut pentru a vedea ce se întâmplă în piaţă şi am constatat lucruri necorespunzătoare. (…) Am luat decizia de a face o lege (Legea laptelui n.r.) pentru a defini exact lucrurile şi a urmări cu atenţie acest produs în aşa fel încât falsurile să fie scoase din preocuparea unora care doresc printr-un câştig rapid să tulbure piaţa şi să pună la îndoială produsele pe care le fac românii”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă. Potrivit datelor prezentate de Ionel Bunea, consilier Direcţia Generală Controale, Antifraudă şi Inspecţii din MADR, controalele s-au realizat în perioada 7 iunie – 8 august 2018 în Bucureşti şi în alte cinci municipii de judeţ, respectiv Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa în 241 de unităţi (patiserii, cofetării, hipermarketuri cu patiserii proprii, pizzerii, restaurante/catering, fast food-uri, unităţi fornetti şi depozite de produse alimentare).
Rezultatele controalelor au scos la iveală că din cele 241 verificate, 165 de unităţi, adică (74%) utilizează grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii, care cred că iau alimente ce conţin produse din lapte.
„Rezultatele acestor acţiuni desfăşurate sunt concludente, însă nu foarte îmbucurătoare pentru consumatorii români şi producătorii români de lapte şi produse din lapte. Ca şi nereguli principale s-a constatat prepararea şi comercializarea produselor de patiserie, cofetărie utilizând în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate fiind prezentate către consumatori ca având brânză proaspătă, telemea de vacă, caşcaval, unt şi lapte. S-a constatat dezinformarea consumatorului privind compoziţia acestor produse alimentare, informându-se eronat că sunt utilizate produse din lapte, acestea fiind de fapt absente din compoziţie”, a spus consilierul MADR.
El a adăugat că din 101 patiserii verificate, 90 dintre acestea, reprezentând un procent de 89,1%, utilizează specilităţi de grăsimi hidrogenate. De asemenea, din 28 de cofetării verificate, 20 utilizau grăsimi vegetale hidrogenate, respectiv 71,42%, şi informau eronat consumatorul.
„Nu spunem că sunt interzise, dar consumatorii trebuie să cumpere în cunoştinţă de cauză”, a subliniat Bunea.
Rezultatele controalelor s-au concretizat în amenzi de 768.300 de lei, sancţiuni cu avertisment, în 41 de cazuri, fiind confiscate 60 de kilograme de specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, respectiv creme de brânză, merdenele, pateuri, în general produse de patiserie şi cofetărie. În 12 cazuri s-a recurs la suspendarea activităţii pentru 30 de zile şi au fost interzise de la comercializare 12 produse de acest gen, iar 13 produse au fost oprite definitiv de la comercializare.
Acţiunile de control au fost reluate după trei luni, în perioada 15 noiembrie – 10 decembrie, fiind verificate 30 de unităţi. Concluzia a fost că 24 de unităţi, adică 80%, utilizau în continuare grăsimi hidrogenate şi informau eronat consumatorii, şi numai 6 unităţi utilizau produse din lapte şi informau corect consumatorii.
La rândul său, preşedintele ANPC, Marius Pârvu, a afirmat că procentul ridicat găsit la controlul tematic pe lapte şi produse din lapte nu este singular, iar rata agenţilor economici care încalcă legea depăşeşte 50%.
„Ceea ce m-a frapat foarte tare la aceste controale a fost procentul de neconformitate, acel 74%, şi ulterior la acea reverificare din decembrie menţinându-se la 80%, pentru mine reprezintă un lucru alarmant. Încă de la începutul mandatului meu am spus că îmi doresc o relaţie onestă şi corectă cu agenţii economici în care consumatorul să fie pus pe primul loc, dar din ceea ce constatăm se observă că maximizarea profitului se face pe spinarea şi pe sănătatea consumatorilor.
Vreau să vă spun că procentul ridicat găsit la controlul tematic pe lapte şi produse din lapte nu este singular, iar rata agenţilor economici care încalcă legea depăşeşte 50%. Sunt mai mulţi care încalcă legea decât cei care o respectă. Nu cred că acest lucru este permis într-o ţară europeană şi mai ales în anul în care deţinem preşedinţia Consiliului UE”, a spus Pârvu.
Ministerul Agriculturii a lansat pe 18 decembrie în dezbatere publică proiectul Legii laptelui şi a produselor lactate, prin care vrea să reglementeze mai multe aspecte de pe această piaţă. În acest context, proiectul prevede zone distincte de prezentare în unităţile unde se comercializează produse lactate separate de cele unde sunt expuse produse obţinute din grăsimi vegetale, astfel încât consumatorul să su fie expus riscului de a confunda aceste produse; interzicerea utilizării de grăsimi vegetale în procesul de fabricaţie a tuturor produselor lactate sau procesate din lapte; stabilirea regulilor privind trasabilitatea acestor produse, respectiv linii de producţie separate, etichetare distinctă, raioane de comercializare delimitate distinct şi marcate corespunzător în scopul informării corecte a consumatorilor; unităţile de alimentaţie publică (patiserii, cofetării pizzerii, HoReCa, vor afişa vizibil şi lizibil produsele ce au în componenţă specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate; sancţiuni pecuniare descurajatoare pentru agenţii economici care încalcă aceste prevederi inclusiv măsuri de suspendare a autorizaţiilor de funcţionare.
De asemenea, potrivit acestui proiect de lege, se va înfiinţa Registrul Laptelui, iar operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud şi producţiei laptelui de consum şi a produselor lactate, destinate comercializării, pot desfăşura aceste activităţi numai în baza înregistrării în Registrul Laptelui, întocmit de direcţia tehnică de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit MADR, prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obţin produse agricole în propria fermă/gospodărie şi care depăşesc necesarul de consum propriu şi le valorifică pe piaţă în baza atestatului de producător şi carnetului de comercializare.
Înscrierea în Registrul Laptelui se face cu 60 zile lucrătoare înaintea începerii comercializării laptelui de consum sau a produselor lactate.
Proiectul de lege prevede şi amenzi mai consistente dacă nu sunt respectate normele menţionate. Astfel, se sancţionează cu amenzi de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fabricarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în unităţi unde se procesează lapte şi sunt fabricate produse lactate; de la 500 lei la 2.500 lei – comercializarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate, fără atenţionarea explicită a cumpărătorului, legat de conţinut, şi într-un spaţiu care nu e bine delimitat; cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei comercializarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în acelaşi loc cu laptele şi produsele lactate care nu conţin grăsimi hidrogenate; cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei neetichetarea explicită a produselor finite care au în compoziţie grăsimi hidrogenate.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către personalul împuternicit din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

În municipiul Sibiu, primele utilaje de deszăpezire au ieșit de la ora 7, acționând preventiv împotriva poleiului. De la ora 10 în teren se află șapte utilaje care au reușit până în prezent să împrăștie antiderapant pe străzile din prioritatea 1: drumuri în pantă și rampă, sensuri giratorii și străzi cu volum mare de trafic. În acest moment utilajele intervin pe străzile principale din cartiere, împrăștiind sare pentru topirea zăpezii și prevenirea înghețului.
În stațiunea Păltiniș se intervine din această dimineață de la ora 5, în prezent lucrându-se cu două utilaje pentru curățarea drumurilor.
FOTO – Arhivă