Curtea Constituţională a României discută miercuri trei contestaţii privind respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului pentru redefinirea familiei. Acestea au fost depuse de avocatul Sever Alexandru Sbârnă, care reprezintă şi Platforma civică „Împreună”. Joi, Curtea urmează să discute rezultatul referendumului pentru redefinirea familiei organizat în 6-7 octombrie, au precizat pentru AGERPRES oficial ai CCR.
La referendumul pentru redefinirea familiei au votat 21,10% dintre alegători, potrivit datelor anunţate, pe 8 octombrie, de Biroul Electoral Central (BEC). Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul să fie valabil, era necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.
Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendumul de revizuire a Constituţiei, organizat în 6 şi 7 octombrie, a fost de 18.279.011. S-au prezentat la urne 3.857.308 de alegători, reprezentând 21,10% din numărul persoanelor înscrise pe liste.
Voturi valabil exprimate la răspunsul ‘DA’ au fost 3.531.732, reprezentând 91,56% din numărul participanţilor, voturi valabil exprimate la răspunsul ‘NU’ – 249.412, adică 6,47%, iar voturi nule – 76.111, respectiv 1,97%.

Liderul grupului USR din Senat, Vlad Alexandrescu, a susţinut, marţi, necesitatea adoptării unei legi a parteneriatului civil, afirmând că, dincolo de persoanele LGBT, există în România foarte multe cupluri heterosexuale care ar putea să se unească sub această formă de parteneriat.
„Legea parteneriatului civil e în discuţie între partidele parlamentare. Şi noi avem, fiecare, reprezentanţi care lucrează la acest proiect. Multă lume e de acord că, după ce a existat acest referendum care a declanşat un val de ură, e momentul, într-adevăr, să se adopte o lege a parteneriatului civil. (…) Acum, cum se face… În România e foarte complicat”, a afirmat Alexandrescu la dezbaterea „Dezbinaţi împreună. România după referendum”, organizată de Grupul de Dialog Social.
El a informat că PNL s-a retras de la discuţii, deoarece nu consideră oportună adoptarea, în momentul de faţă, a unui asemenea act normativ.
„Există un draft, care a fost modificat de foarte multe ori, care vine de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar aici partidele politice au discuţii foarte aprinse. PNL, de pildă, consideră că nu este oportună, în momentul de faţă, adoptarea unei asemenea legi. Deci, s-a retras din discuţii. Nu doresc să se asocieze cu această iniţiativă. Şi e posibil să voteze contra, când se va ajunge la vot. Deocamdată nu doresc să fie în comitetul de elaborare”, a precizat Vlad Alexandrescu.
El a mai spus că USR a susţinut „de foarte multă vreme” această lege, „în diverse versiuni, inclusiv în versiunea Cernea” în comisiile în care a fost în Camera Deputaţilor, „PSD şi-a delegat unui minoritar această reprezentare” în persoana lui Petre Florin Manole, iar UDMR a comunicat că „o să ia în curând o decizie dacă sprijină sau nu” actul normativ.
Senatorul USR afirmă că discuţiile vizează, în primul rând, locul unde se încheie parteneriatul civil, „dacă se face sau nu la primărie”.
„Şi aici trebuie să vă spun că am fost destul de trist de felul în care se va rezolva problema, pentru că PSD nu doreşte ca acest lucru să se întâmple la primărie şi atunci CNCD a găsit un fel de refugiu în ideea că s-ar putea face la notar, notarul transmiţând ulterior către ofiţerul de stare civilă care emite un certificat de parteneriat civil. Eu argumentez în continuare în favoarea ideii că acest lucru trebuie să se facă la primărie, pentru că nu e doar un contract. E un contract special, e un contract care angajează statul. De ce angajează statul? Pentru că dă anumite drepturi, eventual de fiscalitate, de asigurări medicale, de pensie de urmaş partenerului supravieţuitor, de moştenire, de reprezentare în caz de accident grav, la spital, celuilalt partener. Prin urmare, statul e, cum ar veni, ar treilea partener în acest contract. Şi atunci mi se pare normal ca , totuşi, acest lucru să fie la starea civilă”, a susţinut Alexandrescu.
El a mai spus că un alt lucru care s-a discutat foarte mult şi pe care „l-au cerut zone mai conservatoare a fost posibilitatea unui notar să se abţină de la încheierea unui parteneriat civil”.
„Fără nici un motiv. Deci draftul nu spune din ce motive. Mie mi se pare foarte periculos. (…) Notarii nu se abţin în general de la a face o procură, sau de a face o moştenire. De ce s-ar abţine de la a constata voinţa a două persoane de a intra într-un parteneriat civil?”, a precizat Alexandrescu.
El a adăugat că „al treilea lucru este chestiunea adopţiei”.
„Legea, aşa cum e în momentul de faţă pe masă stipulează clar interdicţia de adopţie pentru partenerii de acelaşi sex. Ceea ce mie mi se pare total deplasat, pentru că adopţia în România este legiferată de Legea adopţiei, de o altă lege. Nu trebuie să fie legiferată de Legea parteneriatului. Nu are nici o legătură cu Legea parteneriatului, care este o lege specială care reglementează un anumit tip de contract special. Mai ales că, prin Legea adopţiilor, deja se ştie deja cine poate să adopte. E foarte clar. E adevărat că PSD a propus acum o modificare a Legii adopţiei, care va veni în Parlament. Nu e încă adoptată. Dacă Legiuitorul ar dori să specifice acest lucru (interdicţia de adopţie pentru partenerii de acelaşi sex – n.r.) ar trebui s-o facă în această modificare a legii adopţiior, nu în Legea parteneriatului civil, care e cu totul altceva”, a explicat Vlad Alexandrescu.
În opinia sa, „o chestiune destul de delicată” o constituie şi eliminarea „în ultimul draft” a clauzei de fidelitate, pe care şi-o datorează partenerii în interiorul unui parteneriat civil încheiat.
„Şi atunci, sigur, că se pune problema că acest contract de parteneriat se poate desface printr-o declaraţie a unei singure persoane, a unui singur partener, spre deosebire de căsătorie, care nu se poate desface prin declaraţia unei singure persoane. Apar probleme mai delicate pentru care eu nu am un răspuns. Cum, dacă doi oameni decid să aibă o viaţă împreună şi să se asocieze patrimonial şi să existe o comunitate de bunuri, care poate fi reglementată prin contract special sau nu, cum, această comunitate de viaţă se poate desface prin declaraţia unei singure persoane, fără să existe, de fapt, un motiv? Acesta este un lucru de filosofie a vieţii de familie aş zice”, a spus senatorul USR.
Necesitatea adoptării acestei legi derivă, potrivit lui Vlad Alexandrescu, inclusiv din faptul că „dincolo de persoanele LGBT, există foarte multe cupluri în România, heterosexuale, care ar putea să se unească sub această formă de parteneriat”.
„Sute de mii de persoane trăiesc în forme de convieţuire fără nici un fel de recunoaştere juridică şi de apărare juridică în faţa legii şi numărul de copii care se nasc în afara căsătoriei este, dacă nu mă înşel, de aproape 50% în momentul de faţă în România. Deci, dacă ne gândim şi la copii şi la faptul că merită şi ei să aibă o formă de protecţie, până la urmă, pentru că protecţia se extinde şi asupra copiilor, această lege este foarte necesară. Şi iată că, totuşi, încă întâmpinăm obstacole”, a încheiat Vlad Alexandrescu.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, iar Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.
„Această ordonanţă de urgenţă a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituţionalitate, care sunt în curs de analiză. Soluţiile vor fi identificate în zilele următoare. Studiem suspiciunile de neconstituţionalitate ale noului act normativ, pentru a ne adresa instituţiei Avocatului Poporului, care poate sesiza Curtea Constituţională a României”, a afirmat Lazăr, pentru AGERPRES.
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial, marţi, la o zi după ce a fost adoptată în şedinţa de Guvern.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat această ordonanţă.
El a precizat că, în primul rând, „se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani”.
Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine şi cu privire la vechimea de accedere în funcţia de procuror la DNA sau DIICOT.
„Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanţa de urgenţă şi statutul procurorului detaşat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul şef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancţiune, avertismentul, şi atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA – DIICOT de către procurorul-şef în prezenţa celei mai mici sancţiuni, şi anume avertismentul. Aici este o precizare – mă rog, o prevedere – care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcţiona la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vor beneficia de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii”, a mai declarat Toader.
O altă prevedere a OUG se referă la transparenţa interviurilor pentru funcţii de procuror de rang înalt.
„La Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi, pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat – atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară”, a explicat Toader.
Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă.
„Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori – judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor – Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar Secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror – procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte – Parchetul General, DNA, DIICOT – decizia să fie unipersonală”, a spus Tudorel Toader.
El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că „modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Sâmbătă, 20 octombrie, Retromobil Club România va încheia seria evenimentelor dedicate vehiculelor istorice pentru anul 2018, denumită generic în calendarul Retromobil Club România ”Retro Parada Toamnei”. Evenimentul va începe la ora 10 cu o expoziție statică de mașini de epocă pe cea mai frumoasă stradă din Sibiu, strada Cetății-zona pietonală, urmând ca de la ora 13 mașinile să se îndrepte spre Săliște, unde de la ora 14 la ora 16 mașinile vor putea fi admirate in piața orașului.
Parada se va desfășura simultan în alte 25 de orașe din România. La această manifestare vor participa aproximativ 60 de autovehicule, majoritatea aparținând membrilor Retromobil Club România, Filiala Sibiu.