Curtea Constituţională a României discută joi sesizările transmise de Instanţa supremă, PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Instanţa supremă arăta că noile reglementări transformă recursul dintr-o cale extraordinară de atac „într-o veritabilă cale ordinară de atac”.
„În concepţia Codului de procedură penală, recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac, exercitabilă împotriva hotărârilor penale definitive, pentru motive ‘substanţiale şi imperioase’ care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat, în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. În contradicţie cu natura recursului în casaţie, de cale extraordinară de atac, completarea dispoziţiilor art. 438 Cpp, prin introducerea alineatelor (l1) şi (l2), transformă recursul în casaţie într-o veritabilă cale ordinară de atac, prin intermediul căreia se repun în discuţie hotărârile penale definitive pronunţate de instanţele de apel. Reconfigurarea cadrului legal al recursului în casaţie, în special prin introducerea în sfera cazurilor de recurs în casaţie a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 partea finală Cpp (‘când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată”), a dispoziţiilor art. 438 alin. (1’) pct. 3 Cpp (‘când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii de natură să influenţeze soluţia procesului”) şi a dispoziţiilor art. 438 alin. (I1) pct. 4 Cpp („când s-a comis o eroare gravă de fapt”), precum şi prin introducerea dispoziţiilor art. 438 alin. (I2) Cpp, transformă recursul în casaţie într-un ‘apel deghizat’, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se precizează în sesizare.
Judecătorii Înaltei Curţi sunt de părere că transformarea recursului în casaţie într-o cale ordinară de atac pune în discuţie întreaga structură a căilor de atac reglementate în Codul de procedură penală, exclude coerenţa sistemului căilor de atac şi anihilează distincţia între căile ordinare de atac şi căile extraordinare de atac în materie penală.
Magistraţii mai notează şi că modificările aduse articolului care se referă la „comunicările publice” şi „furnizarea de alte informaţii” încalcă exigenţele privind claritatea legii.
Şi PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală.
„Această lege este o adevărată lege a favorizării infractorului pentru că prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD – ALDE şi pe care le-au trecut prin vot nu veţi găsi nici măcar un amendament care să arate că se preocupă în vreun fel de protejarea drepturilor şi libertăţilor, a intereselor legitime ale părţilor vătămate, ale tuturor cetăţenilor de bună credinţă”, afirma deputatul liberal Ioan Cupşa.
El susţinea că în acest proiect există peste 50 de articole neconstituţionale, neclare, iar unele „aproape de necitit”.
În opinia sa, majoritatea parlamentară a fost preocupată ca mijloacele de probă să fie tot mai greu de obţinut, astfel încât magistraţii să se poată pronunţa tot mai greu.
În ceea ce priveşte modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, PNL şi USR au solicitat CCR să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său, Parlamentul procedând la adoptarea lui cu încălcarea dispoziţiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce determină încălcarea dispoziţiilor art. 1, alin. (4) din Constituţie. Semnatarii sesizării spun că cererea de reexaminare formulată de preşedintele Iohannis evidenţiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare.
La rândul său, şeful statului apreciază că modificările încalcă mai multe articole din Constituţie, iar legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
„Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, iar forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală”, spune Iohannis.
În sesizarea preşedintelui se face referire şi la drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal. „Modul în care este concepută exercitarea dreptului (…) de către persoana vătămată este unul lacunar, lipsit de claritate şi precizie”, se menţionează în sesizare.
Şeful statului mai remarcă faptul că în legea criticată „se constată o contradicţie a conţinutului modificărilor legislative în materia percheziţiei”.
De asemenea, sunt subliniate în sesizare „contradicţiile” cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totală a acestei măsuri preventive.
Totodată, Iohannis face referire la faptul că în legea criticată se prevede că „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”. „Prin această dispoziţie se încalcă principiul (…) care consacră independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii, precum şi dispoziţiile Legii fundamentale (…) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat”, se menţionează în sesizare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins miercuri, ca inadmisibilă, contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul „Tel Drum”.
Avocata lui Dragnea, Maria Vasii, a declarat, miercuri, că ancheta desfăşurată de DNA se bazată pe „speculaţii şi nu pe dovezi”, deoarece OLAF a transmis oficial că nu l-a investigat niciodată pe liderul PSD.
„Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Zilele acestea am primit un răspuns oficial de la OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea, ca atare toată argumentaţia procurorilor este una lipsită de fundament, de vreme ce OLAF ne confirmă în scris că niciodată domnul Dragnea nu a fost investigat şi ca atare nu au fost depistate fraude în legătură cu activitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Mai mult, răspunsul OLAF ne confirmă că întreaga anchetă care este în curs de desfăşurare la DNA este una bazată de speculaţii şi nu pe dovezi şi mai ales nu pe cele două rapoarte OLAF (…). Cele două rapoarte OLAF au prezentat o investigaţie legată de lucrările de reabilitare la două drumuri judeţene din Teleorman. În acea investigaţie subiect erau alte persoane şi nu domnul Dragnea. În rapoartele OLAF se apreciază că anumite lucrări ar fi fost prezentate într-un mod, să zicem, diferit faţă de realitate în documentele întocmite. Nu avem niciun reproş care să îl privească pe domnul Dragnea”, a spus Vasii.
Liviu Dragnea a mai contestat, în noiembrie 2017, sechestrul pus pe averea sa de către DNA, însă Instanţa supremă i-a respins atunci acţiunea.
Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul „Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.
În cazul lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei „asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.
Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurător pe un teren – situat în municipiul Turnu Măgurele, cu suprafaţă de 2.913 mp şi construcţie aferentă acestuia; un apartament – situat în Turnu Măgurele cu suprafaţa de 80 mp, două autoturisme – Skoda Superb şi BMW X5 şi conturi deţinute de Liviu Dragnea, potrivit unui răspuns transmis de DNA.
De asemenea, s-a mai instituit sechestru asupra sumei de 630.000 de lei dobândită prin promisiune de vânzare-cumpărare, asupra sumei de 280.000 lei dobândită cu titlu de chirie în anul 2015 şi 2016, asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în patru conturi bancare deţinute de Liviu Dragnea, precum şi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului de către terţe persoane. În ultima categorie intră, potrivit DNA, inclusiv sumele de 80.710 euro şi 460.110 lei datorate de o societate comercială din Turnu Măgurele, precum şi suma de 10.500 de lei datorată de organizaţia judeţeană Teleorman unui partid.
În plus, s-a instituit sechestru şi asupra acţiunilor şi părţilor sociale deţinute în cadrul persoanelor juridice de drept privat ce urmează a fi identificate.
Vizaţi de aceleaşi măsuri asigurătorii sunt şi Florea Neda – reprezentant al SC Tel Drum SA, Mugur Băţăuş, Victor Piperea şi Marin Predescu – funcţionari în cadrul CJ Teleorman la data faptelor.
„Prejudiciul estimat în cauză, până în acest moment, ca urmare a săvârşirii infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracţiuni) şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite (2 infracţiuni), este de 127.547.366,34 lei”, potrivit procurorilor anticorupţie.
Pe 13 noiembrie, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul „Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.