Hans Erich Tischler conduce, din august 2017, Consulatul german din Sibiu. Diplomat de carieră, acesta a ocupat de-a lungul timpului posturi în ambasadele Germaniei la Moscova, Cairo, Seul, Pristina și Baku, dar și în consulatele din Napoli și Saratov. Ce știa despre Sibiu înainte de preluarea postului de aici, cum a găsit orașul, ce legături a reușit să stabilească de la preluarea mandatului, dar și cum vede dezvoltarea relațiilor economice româno-germane citiți în interviul care urmează.
Cât de multe lucruri ştiaţi despre Sibiu înainte de a prelua postul?
Am fost adeseori în Transilvania în vizită la rude când eram copil. Evident că în acest context am vizitat şi Sibiul, care era încă de atunci un oraş atractiv şi cultural foarte variat. În anii ‘70 şi ‘80 rudele mele au emigrat în Germania, astfel că ultima mea vizită în România a fost în 1984. Sibiul a intrat în lumina reflectoarelor presei internaţionale în 2007 în calitate de Capitală Culturală Europeană. Am urmărit atunci cu mult interes relatările mass-media despre acest eveniment şi m-am bucurat de nenumăratele schimbări pozitive pe care oraşul le-a cunoscut de atunci. Cred că acest eveniment a influenţat în mod pozitiv opinia publică până astăzi şi a fost un propulsor pentru dezvoltarea ulterioară a Sibiului. Astfel, privesc cu nerăbdare înspre anul viitor, când judeţul Sibiu va fi Regiune Gastronomică Europeană şi va fi din nou un punct central de interes pentru publicul larg. Sibiul va avea atunci încă o dată deosebita ocazie de a se prezenta drept un oraş ospitalier şi deschis lumii.
Ce impresii aveţi de când sunteţi aici?
Sunt încântat şi m-am simţit bine încă din prima zi. Oraşul cu împrejurimile sale atractive este încântător; nu numai clădirile vechi au fost renovate, ci s-a investit într-o infrastructură avansată. Noile autobuze electrice care sunt acum achiziţionate se numără printre cele mai moderne de pe continent.
Pe drept cuvânt, oraşul este unul dintre cele mai frumoase ale Europei şi devine o destinaţie de călătorie tot mai iubită pentru turiştii din întreaga lume. Diversitatea lingvistică pe care o regăsesc în Piaţa Mare sau în restaurantele din oraş este impresionantă. Oraşul, cu renumita sa universitate, transmite o imagine deosebit de vie şi primitoare. Tineretul numeros îi conferă un aer dinamic şi optimist. La o plimbare prin oraş ai impresia că se merge mai departe, că oamenii lucrează la un viitor mai bun. Cred că la zece ani de la aderarea la UE şi la zece ani de la evenimentul Capitală Culturală Europeană, oamenii văd rezultatele dezvoltării durabile a oraşului, că merită investiţii pe termen lung şi merită răbdare.
Multe proiecte nu pot fi realizate peste noapte, ci necesită o pregătire intensă. Aceasta este o experienţă importantă a cetăţenilor Sibiului, întrucât timpul nu stă în loc, iar provocările de mâine diferă de cele de ieri.
Cum considerați că poate fi continuată colaborarea cu societatea româno-germană de aici?
Consulatul şi asociaţiile minorităţii germane au colaborat dintotdeauna strâns, iar eu îmi exprim dorinţa de a continua această colaborare cât mai intens posibil şi pe viitor. Un aspect central este acela că sprijinim limba germană în Transilvania, că, împreună, abordăm lipsa de cadre didactice şi de manuale şcolare moderne şi căutăm soluţii.
Aţi avut deja discuţii cu conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România?
Încă de la începutul activităţii mele la Sibiu am căutat să am o discuţie cu reprezentantul forumurilor de la Sibiu pentru a mă informa în legătură cu activitatea lor şi cu actualele provocări. Este foarte important pentru mine să colaborăm strâns pe toate domeniile, să fim în permanent contact şi să vedem cum putem duce la capăt actualele teme şi aborda proiectele de susţinere a minorităţii.
Minoritatea germană a lăsat o moştenire culturală materială şi imaterială incomensurabilă, de la colonizarea lor în această ţară în urmă cu aproape 900 de ani. Printre acestea se numără situri de patrimoniu mondial şi şcoli în care, de secole, se predă în limba germană ca limbă maternă. Această moştenire trebuie păstrată şi întreţinută pentru generaţiile viitoare. Doar împreună putem aborda astfel de provocări mari.
Care sunt preocupările personale pentru activitatea în Sibiu şi în regiune?
Dorinţa mea este să dăm viaţă Tratatului de Prietenie existent. Vreau să contribui la apropierea dintre oameni, la schimburile de idei, la cunoaşterea personală, astfel încât cetăţenii ţărilor noastre să se întâlnească, nu să se cunoască doar din ziare. Mă gândesc aici la schimbul regulat de elevi sau studenţi, la oraşele înfrăţite sau la contactele dintre firme şi reprezentanţii economiei. De asemenea, doresc să aprofundez colaborarea cu reprezentanţii autorităţilor locale, pentru a vedea unde putem intensifica această colaborare, cum ar fi în probleme de protecţia mediului, de tranziţie energetică sau de sănătate. Sunt ferm convins că există un spectru larg de teme pe care le putem dezvolta împreună la nivel local şi unde o strânsă colaborare este benefică pentru toţi cei implicaţi.
Aţi avut discuţii cu factorii de decizie politică din Sibiu?
Pentru a lucra cu succes, consider indispensabil dialogul continuu cu reprezentanţii administraţiei locale. Aşadar, imediat după sosirea mea aici, am încercat să stabilesc întrevederi cu autorităţile. Astfel de discuţii sunt utile nu numai pentru cunoaşterea reciprocă şi schimbul de idei şi păreri, ci ajută la considerarea misiunilor comune. Aici, la Sibiu, am fost primit cu căldură şi am avut discuţii bune. Aceste prime impresii pozitive constituie acum baza pentru o strânsă colaborare mai departe. Între timp, au mai avut loc şi alte întrevederi. Consider că este foarte important să avem întâlniri la intervale regulate, pentru a discuta dezvoltarea relaţiilor. Contactele strânse dintre reprezentanţii ţărilor noastre, atunci când se întrunesc la conferinţe internaţionale, la întâlniri de vârf sau la dejunuri de serviciu în Bruxelles, trebuie să fie posibile şi la nivel local. Doar printr-un dialog intens ajungem să ne cunoaştem şi să ne înţelegem mai bine şi putem lucra pentru binele ţărilor noastre.
Există deja abordări în ce priveşte colaborarea cu Consiliul judeţean sau cu Primăria?
Colaborarea cu autorităţile locale s-a bazat de la început pe încredere şi bunăvoinţă faţă de Consulat. Întrucât mă aflu la Sibiu de relativ scurt timp, pot vorbi doar despre primele iniţiative în domeniile cultural şi economic şi sper ca în curând să se vadă şi rezultate concrete. De asemenea, mă implic cu drag în susţinerea învăţământului profesional dual, pentru că toţi tinerii ar trebui să aibă şansa de a se realiza. Ar trebui să aibă parte de o educaţie temeinică pentru a îşi putea construi viaţa după abilităţile şi dorinţele lor.  Între timp, am vizitat mai multe şcoli profesionale din ţară, printre care Colegiul Tehnic Independenţa din Sibiu şi sunt convins că, şi pe viitor, vom colabora strâns în domeniul învăţământului profesional dual. Şi în domeniul turismului aş dori să colaborăm strâns, deoarece consider că Transilvania are un potenţial uriaş cu peisajul încântător cu şi bogata sa cultură.
Ce imagine v-aţi creat între timp despre domeniul Dvs. de activitate?
Între timp am călătorit în aproape toate judeţele arondate Consulatului şi peste tot am fost primit cu braţele deschise. Mă simt binevenit în Transilvania şi am stabilit deja contacte bune. În curând voi vizita alte două judeţe, astfel că voi avea contacte personale cu toţi reprezentanţii administraţiei locale. Mă bucur atunci când politicienii locali pe care îi vizitez, sau alţi parteneri de dialog, îmi oferă feedback, îmi scriu despre proiecte concrete sau solicită alte întrevederi. Aceasta este modalitatea de colaborare pe care mi-o doresc.
Ce impresie aveţi despre actuala situaţie politică din România?
După aderarea la UE, România a reuşit într-un mod impresionant să atragă investitori de top. În ultimii ani industria germană a creat câteva sute de mii de locuri de muncă directe şi indirecte, dintre care multe de înaltă calificare profesională, moderne, în domeniul cercetării şi dezvoltării. Industria germană a investit puternic în formarea profesională a angajaţilor, precum şi în infrastructură, iar prin impozitare contribuie considerabil la bunăstarea în creştere din ţară. Aici premizele au fost şi sunt bunele condiţii cadru cu care atrage România. Îmi doresc ca acestea să rămână şi să menţină în continuare dinamica în acest domeniu. Ca şi Germania, România se află în competiţia internaţională pentru investitori. Aceştia cercetează cu multă atenţie unde şi cum fac investiţiile. În acest context, un rol important îl joacă mulţi factori, cum ar fi legislaţia fiscală, predictibilitatea politică, disponibilitatea de a dialoga din partea administraţiei locale sau o justiţie independentă şi eficientă, precum şi, evident, o infrastructură performantă. Acestor provocări trebuie să le răspundem cu toţii dacă dorim să creăm şi să menţinem în continuare locuri de muncă calificate în Europa. Această competiţie va creşte în viitor iar noi va trebui să luăm poziţie. Anul viitor, România va prelua preşedinţia Consiliului UE şi astfel va avea excelenta ocazie de a prezenta avantajele ţării ca centru economic inovativ şi o fascinantă destinaţie de vacanţă. În plus, o întâlnire informală, la vârf, a şefilor de state şi guverne din cadrul UE este planificată a avea loc la Sibiu. Cu siguranţă aceasta va da elan dezvoltării în domeniul turismului.
Ce influenţă credeţi că va avea actuala situaţie politică asupra anului 2019 şi asupra preşedinţiei Consiliului UE de către România?
În Europa ne dorim cu toţii cetăţeni responsabili, care să urmărească cu atenţie şi cu ochi critic evenimentele zilei. Politicienii aleşi într-o funcţie nu primesc un cec în alb, ci rămân îndatoraţi binelui comun şi intereselor votanţilor pe perioada mandatului. O democraţie vie se caracterizează printr-un dialog deschis, la care pot participa toate forţele şi grupările din societate. Un astfel de dialog, care nu e nevoie să aibă loc doar în Parlament, trebuie să contribuie la o echilibrare corectă a tuturor intereselor dintr-o societate pluralistă. Când oamenii ies în stradă şi demonstrează paşnic, pentru a îşi exprima convingerea, aceasta este expresia unei democraţii mature şi merită sprijinul nostru al tuturor. Uniunea Europeana trece printr-o etapă dificilă acum. Printre altele, este importantă combaterea fermă a populismului precum şi ducerea la bun sfârşit a negocierilor legate de Brexit. Aici România se poate implica considerabil, manifestându-şi cursul său pro-european şi abordând proiecte de reformă importante. Mi se pare important să consolidăm solidaritatea în Europa şi să îi apropiem pe cetăţeni de Europa cu valorile ei. Avem nevoie de mai multă Europă în exterior şi de mai multă integritate în interior şi trebuie să o modelăm mai departe corespunzător. Aici România poate contribui în mod considerabil.
Cum îi influenţează modificările din legislația fiscală pe investitorii germani și viitoarele proiecte de investiţii?
Investitorii germani se orientează pe termen lung şi sunt ataşaţi de România odată ce s-au decis să investească în această ţară. Toate deciziile care ar putea influenţa planurile de investiţii ale firmelor, trebuie discutate cu reprezentantul intereselor acestora, cum sunt Camerele de comerţ şi trebuie cântărite cu atenţie. Pentru un climat de afaceri bun, investitorii au nevoie de perspective şi de condiţii cadru constante. Ce-i drept, condiţiile cadru pentru investiţii pot fi stabilite doar la nivel politic, însă interesele investitorilor trebuie luate în considerare la schimbarea sau la introducerea unor reglementări.
Ce condiţii trebuie dezvoltate în continuare sau trebuie create, pentru a înlesni antreprenorilor germani decizia de a investi în România?
În ultimii ani, România a profitat de un climat de investiţii pozitiv. Totuşi, toţi partenerii din economie şi administraţie publică relatează despre profunda lipsă a forţei de muncă în multe zone ale ţării. Emigrarea forţei de muncă calificate rămâne şi ea o provocare. Aici trebuie căutate soluţii potrivite.
În privinţa calificării forţei de muncă, învăţământul profesional dual poate contribui considerabil. Doar că, industria nu poate introduce singură învăţământul profesional dual. Mai degrabă sunt invitaţi toţi partenerii, inclusiv cei din politică şi administraţie locală, tineri care decid să nu urmeze studii universitare, ci să se dedice unei meserii, cum ar fi cea de mecanic sau electrician, să creeze premizele adecvate. În cele din urmă, în orice societate este nevoie de fiecare la locul său, pentru ca atât angajatul cât şi familia sa să îşi poată asigura traiul prin muncă calificată.